{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Pictur\u0103 olandez\u0103 la Mauritshuis","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"4xKJKWhbWb\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/mauritshuis\/\">Mauritshuis<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/mauritshuis\/embed\/#?secret=4xKJKWhbWb\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Mauritshuis&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"4xKJKWhbWb\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/2011-04-13-01-Haga.jpg","thumbnail_width":500,"thumbnail_height":335,"description":"Johan Maurits Conte de Nassau-Siegen. La 17 ani \u0219i-a \u00eenceput cariera militar\u0103, la 22 de ani era numit c\u0103pitan, la 32 de ani pleca \u00een Brazilia s\u0103-\u0219i ia \u00een primire postul de guvernator al proasp\u0103t cuceritelor teritorii olandeze. Toate astea se \u00eent\u00e2mplau dup\u0103 anul 1600, pe vremea c\u00e2nd olandezii \u00ee\u0219i construiau secolul de aur. Ce-a f\u0103cut Maurits Brazilianul \u00een noul s\u0103u post? A fondat un nou ora\u0219, Mauritsstad, a adus sclavi din Africa \u0219i-a \u00eenceput s\u0103 cultive trestie de zah\u0103r. A str\u00e2ns \u00een jurul lui o gr\u0103mad\u0103 de arti\u0219ti care au studiat, desenat \u0219i descris \u00een tomuri iluministe flora \u0219i fauna locului. Aventura brazilian\u0103 a lui Johan Maurits a durat opt ani. Nemul\u021bumit de sprijinul pe care \u00eel primea din Olanda a decis s\u0103-\u0219i dea demisia, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Haga \u0219i s\u0103 se instaleze \u00een noua sa re\u0219edin\u021b\u0103 &#8211; numit\u0103 Maison du Sucre de cei ce considerau c\u0103 guvernatorul se \u00eembog\u0103\u021bise nepermis de mult de pe urma planta\u021biilor de trestie de zah\u0103r. A adus aici colec\u021bia sa de &#8222;curiozit\u0103\u021bi braziliene&#8221;: animale \u00eemp\u0103iate, ierbare, instrumente muzicale \u0219i arme ale indienilor americani, podoabe, scoici, corali, minereuri,&nbsp;&nbsp;pietre pre\u021bioase. Johan Maurits nu prea era ata\u0219at de colec\u021biile sale, a\u0219a c\u0103 le-a \u00eempr\u0103\u0219tiat pe la toate casele regale ale Europei. El \u0219i-a continuat cariera politic\u0103 p\u00e2n\u0103 la moartea sa, fiind numit stadholder \u00een Cleves \u0219i mare\u0219al al \u021a\u0103rilor de Jos. Poate &nbsp;Johan Maurits Conte de Nassau-Siegen se pierdea \u00eentr-un cotlon al istoriei, printre multe alte personaje c\u00e2ndva faimoase dar uitate, dac\u0103 re\u0219edin\u021ba sa nu-i p\u0103stra numele &#8211; Mauritshuis &#8211; \u0219i dac\u0103 nu devenea gazda pinacotecii Casei Regale a Olandei. Ast\u0103zi este una dintre cele mai vizitate galerii din lume. E mic\u0103, nu se poate compara cu Rijksmuseum, Prado sau Louvre, dar ticsit\u0103 cu capodopere. Cred c\u0103 to\u021bi mae\u0219trii olandezi sunt reprezenta\u021bi aici, plus c\u00e2\u021biva pictori flamanzi \u0219i germani. O vizit\u0103 la Mauritshuis e o c\u0103l\u0103torie \u00een timp, o evadare \u00eentr-o lume disp\u0103rut\u0103 demult, cu alte obiceiuri, alte gusturi, alte reguli. Olandezul de acum 300 de ani \u00een\u021belegea imediat aluziile reprezentate \u00een picturi, nou\u0103 ne trebuie un audioghid pentru a pricepe ceva. De exemplu sticle\u021bii, ca cel reprezentat de Carel Fabritius, erau pe vremea aceea cele mai populare animale de companie &#8211; c\u00e2te poze cu c\u0103\u021bei \u0219i pisici nu facem noi ast\u0103zi. Departe de epoca fotografiei olandezii acelor vremuri f\u0103ceau coad\u0103 la T\u0103ura\u0219ul lui Paulus Potter , admirau mai mult imaginile ce reu\u0219eau s\u0103 redea identic realitatea \u00eenconjur\u0103toare, noi gust\u0103m mai mult lumile misterioase ale lui Rembrandt sau Vermeer. Iat\u0103, mai jos, \u0219i c\u00e2teva picturi pe care le-am admirat la Mauritshuis. P\u0103cat c\u0103 nici o fotografie nu poate reda via\u021ba ce pulseaz\u0103 parc\u0103 \u00een ele, via\u021ba pictorului \u00eensu\u0219i. 00"}