{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Mardin - &#127481;&#127479; Turcia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"t4QQPPtT2a\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/mardin\/\">Mardin<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/mardin\/embed\/#?secret=t4QQPPtT2a\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Mardin&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"t4QQPPtT2a\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/2022-04-18-0828-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":397,"description":"De n-am fi avut o escal\u0103 de vreo cinci ceasuri \u00een aeroportul cel nou din Istanbul ar fi fost mult mai bine, apucam \u0219i eu s\u0103 fac ceva productiv \u00een prima zi de excursie. Dar a\u0219a, am \u00eenv\u0103\u021bat pe de rost toate formalit\u0103\u021bile din Meeting Point of the World. Colac peste pup\u0103z\u0103, pentru c\u0103 zburam spre Mardin \u0219i pentru c\u0103 \u00een acel aeroport nu se fac controale vamale, a trebuit s\u0103 ne ridic\u0103m valizele \u00een Istanbul \u0219i apoi s\u0103 le pred\u0103m la loc, la ghi\u0219eele pentru zboruri interne. Am plecat diminea\u021ba din Bucure\u0219ti \u0219i-am ajuns \u00een Mardin taman spre sear\u0103 de\u0219i n-am zburat mai mult de trei ore. P\u00e2n\u0103 ne-a preluat Ibrahim, p\u00e2n\u0103 ne-am cazat, se l\u0103sase deja \u00eentunericul. Abia a doua zi am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu ora\u0219ul. Mardin e un ora\u0219 foarte pitoresc, de\u0219i nu tocmai turistic, amplasat pe un deal ce r\u0103sare din c\u00e2mpiile Mesopotamiei. Este a\u0219ezat de c\u00e2nd lumea aproape de grani\u021be: grani\u021ba dintre romani \u0219i persani, grani\u021ba dintre otomani \u0219i safavizi, sau mai nou grani\u021ba dintre Turcia, Siria \u0219i Irak. Are o cetate coco\u021bat\u0103 taman \u00een v\u00e2rf, neaccesibil\u0103 turi\u0219tilor pentru c\u0103 e ocupat\u0103 \u00eenc\u0103 de armata Turciei. Ora\u0219ul vechi se \u00eengr\u0103m\u0103de\u0219te sub cetate \u00een special pe panta sudic\u0103 a dealului, cu fa\u021ba \u00eendreptat\u0103 spre soare \u0219i spre c\u00e2mpii. E construit \u00een \u00eentregime din piatr\u0103 galben\u0103 de zici c\u0103 sufer\u0103 de icter. La poalele dealului a r\u0103s\u0103rit \u0219i un ora\u0219 nou, plin de blocuri neapetisante. Majoritatea popula\u021biei de aici e de etnie kurd\u0103. Pe vremuri mai existau dou\u0103 comunit\u0103\u021bi importante, cre\u0219tine de data asta: armenii \u0219i siriacii. Dar acestea s-au sub\u021biat sim\u021bitor la \u00eenceputul secolului 20 \u00een timpul pogromurilor organizate de turcii ce vedeau atunci du\u0219mani ascun\u0219i pretutindeni. Au r\u0103mas o gr\u0103mad\u0103 de biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri \u00een urma lor, nu-mi dau seama \u00een ce m\u0103sur\u0103 mai sunt frecventate. Programul nostru turistic \u00een Mardin n-a fost bogat. Am st\u0103b\u0103tut la pas o strad\u0103 pietonal\u0103 iar apoi am cobor\u00e2t pe una unde circulau \u0219i ma\u0219ini. Am intrat \u00eentr-un cap\u0103t de ora\u0219 \u0219i-am ie\u0219it prin altul. Nu am vizitat nici o moschee, nici o biseric\u0103, nici un muzeu. Nu am primit nici o hart\u0103 pe care s\u0103 fi imortalizat traseul urmat, a\u0219a c\u0103 acum am dificult\u0103\u021bi \u00een a-l reface. Am s\u0103 \u00eencerc s\u0103-l deslu\u0219esc \u00een fotografiile ce vor urma. Dar mai \u00eent\u00e2i vreau musai s\u0103 amintesc de personajul ciudat ce-a aterizat pe &#8222;coperta&#8221; acestui articola\u0219 \u0219i care pare a fi mascota ora\u0219ului Mardin. Este vorba de&nbsp; Shahmaran, o ciud\u0103\u021benie jum\u0103tate femeie jum\u0103tate \u0219arpe. Povestea lui spune cam a\u0219a: Era odat\u0103 ca niciodat\u0103 &#8230; un t\u00e2n\u0103r \u00eenalt \u0219i frumos pe nume Tahmasp, s\u0103rac lipit, ce-\u0219i c\u00e2\u0219tiga existen\u021ba din t\u0103iatul lemnelor. \u00centr-o zi, pe c\u00e2nd muncea \u00een p\u0103dure al\u0103turi de prietenii lui au g\u0103sit o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 ce p\u0103rea plin\u0103 cu miere. Au decis pe loc c\u0103 trebuie s\u0103 ia mierea a\u0219a c\u0103 l-au cobor\u00e2t pe Tahmasp \u00een \u200b\u200bf\u00e2nt\u00e2n\u0103. Dar mierea ia-o de unde nu-i. B\u0103nuindu-l c-a \u00eenfulecat-o, prietenii lui Tahmasp s-au sup\u0103rat \u0219i l-au abandonat \u00een fundul f\u00e2nt\u00e2nii. Bietul t\u00e2n\u0103r \u0219i-a pierdut orice speran\u021b\u0103, a crezut c\u0103 acolo-\u0219i va g\u0103si sf\u00e2r\u0219itul. Dar a z\u0103rit o gaur\u0103 \u00een fundul f\u00e2nt\u00e2nii pe care a l\u0103rgit-o \u0219i a intrat \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103. Epuizat de efortul depus a adormit. C\u00e2nd s-a trezit era \u00eenconjurat de mii \u0219i mii de \u0219erpi. Nimerise taman \u00een regatul maranilor, un soi de \u0219erpi ce tr\u0103iau sub p\u0103m\u00e2nt \u00een lini\u0219te \u0219i pace \u0219i erau deosebit de inteligen\u021bi. Regina lor, o t\u00e2n\u0103r\u0103 nespus de frumoas\u0103 pe nume Shahmaran, era jum\u0103tate femeie, jum\u0103tate \u0219arpe. Tahmasp a r\u0103mas \u00een regatul \u0219erpilor ani buni, p\u00e2n\u0103 l-a apucat dorul de lumea de la suprafa\u021b\u0103 \u0219i a dorit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Shahmaran l-a l\u0103sat s\u0103 plece doar dup\u0103 ce i-a smuls promisiunea c\u0103 nu va dezv\u0103lui nim\u0103nui locul \u00een care se afla regatul ei. Tahmasp a reu\u0219it s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 cuv\u00e2ntul dat pentru mult timp. Dar s-a \u00eent\u00e2mplat ce regele lumii de la suprafa\u021b\u0103 s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 iar medicii lui s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 se va \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i numai dup\u0103 ce va m\u00e2nca din carnea lui Shahmaran. Sfetnicii regelui mai \u0219tiau c\u0103 cei ce vizitaser\u0103 regatul \u0219erpilor c\u0103p\u0103taser\u0103 o particularitate anume, \u00een momentul \u00een care se \u00eemb\u0103iau pe corpul lor ap\u0103reau imediat solzi. Regele a poruncit de\u00eendat\u0103 tuturor supu\u0219ilor s\u0103i s\u0103 mearg\u0103 la b\u0103ile publice \u0219i s\u0103 fac\u0103 baie sub ochiul vigilent al solda\u021bilor. Tahmasp a \u00eencercat s\u0103 se eschiveze dar nu i-a mers. A fost g\u0103sit de solda\u021bi, t\u00e2r\u00e2t la baie \u0219i scufundat \u00een ap\u0103. De cum i-au ap\u0103rut solzii l-au trecut la cazne pentru a smulge de la el adev\u0103rul despre regatul \u0219erpilor. Tahmasp n-a rezistat \u0219i-a dezv\u0103luit secretul. Solda\u021bii s-au dus la f\u00e2nt\u00e2n\u0103, au intrat \u00een regatul subp\u0103m\u00e2ntean \u0219i-au capturat-o pe Shahmaran. Dar, \u00eenainte de-a fi sacrificat\u0103 Shahmaran s-a \u00eentors c\u0103tre c\u0103pitanul solda\u021bilor \u0219i i-a spus: \u201ePentru c\u0103 sunt pe cale s\u0103 mor, \u00ee\u021bi voi dezv\u0103lui secretul meu. Cine m\u0103n\u00e2nc\u0103 coada mea va dob\u00e2ndi o \u00een\u021belepciune nem\u0103surat\u0103 \u0219i o via\u021b\u0103 lung\u0103, dar cine m\u0103n\u00e2nc\u0103 capul meu va muri.\u201d Lacom fiind, c\u0103pitanul a ucis-o pe Shahmaran \u0219i a t\u0103iat-o \u00een trei buc\u0103\u021bi. A p\u0103strat pentru el coada, i-a dat regelui mijlocul \u0219i l-a obligat pe Tahmasp s\u0103 m\u0103n\u00e2nce capul. Shahmaran \u0219tiuse \u00eens\u0103 cu cine avea de-a face. \u00cen realitate s-a \u00eent\u00e2mplat cu totul altceva. C\u0103pitanul cel lacom a murit pe loc, regele s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u0219it iar Tahmasp a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be chiar dac\u0103 nu foarte fericit. Cuprins de remu\u0219c\u0103ri pentru c-a provocat moartea lui Shahmaran, \u0219i-a p\u0103r\u0103sit casa \u0219i a r\u0103t\u0103cit din loc \u00een loc folosindu-\u0219i \u00een\u021belepciunea proasp\u0103t dob\u00e2ndit\u0103 \u00een folosul tuturor. \u0218i-am \u00eenc\u0103lecat pe-o \u0219a &#8230; N-a\u0219 fi amintit poate povestea asta dac\u0103 nu vedeam prin tot Mardinul farfurii din care ne privea Shahmaran. Iar \u00een zilele urm\u0103toare am z\u0103rit nenum\u0103ra\u021bi \u0219erpi ciopli\u021bi pe pietroaiele de la G\u00f6bekli Tepe sau \u00een cele de la muzeul de arheologie de la \u0218anl\u00eeurfa. Ba i-am z\u0103rit scrijeli\u021bi \u0219i pe pere\u021bii unei m\u0103n\u0103stiri. Cine \u0219tie \u00een ce vremuri imemoriale s-a n\u0103scut legenda asta \u0219i ce ad\u0103v\u0103ruri uitate dore\u0219te s\u0103 ne transmit\u0103. S\u0103 fie vorba oare despre nemurire? Dar gata cu pove\u0219tile &#8230; \u00eenapoi \u00een regatul de suprafa\u021b\u0103 al fotografiilor. M\u0103n\u0103stirea Mor Hananyo Dup\u0103 vizita pietonal\u0103 prin Mardin am luat autocarul pentru a merge, cale de vreo c\u00e2\u021biva kilometri, la o m\u0103n\u0103stire siriac\u0103 ortodox\u0103 pe nume Mor Hananyo, sau M\u0103n\u0103stirea de \u0218ofran. Am g\u0103sit-o izolat\u0103 \u00eentre mun\u021bi, ca pe orice m\u0103n\u0103stire ce se respect\u0103. Nu am putut intra imediat s-o vizit\u0103m deoarece accesul e permis doar cu un \u00eenso\u021bitor ce \u021bine de m\u0103n\u0103stire. Drept s\u0103 spun m\u0103 a\u0219teptam s\u0103 fim condu\u0219i de un c\u0103lug\u0103r dar n-a fost a\u0219a. Ghid ne-a fost un t\u00een\u0103r mirean ce ne-a povestit una-alta despre acest loca\u0219. M\u0103n\u0103stirea e foarte veche \u0219i seam\u0103n\u0103 cu o cetate. Se poveste\u0219te c-a fost ridicat\u0103 deasupra unui templu mesopotamian \u00eenchinat unui zeu al soarelui. A fost ctitorit\u0103 prin anul 493 d.Ch de c\u0103tre Mor Shlemon, nu mult dup\u0103 ce biserica siriac\u0103 s-a desprins din trunchiul bisericii originare nedorind s\u0103 accepte deciziile luate la Conciliul de la Chalcedon. Biserica siriac\u0103 e miafizit\u0103, la fel ca \u0219i biserica armeneasc\u0103 sau biserica copt\u0103 din Egipt, iar slujbele sunt \u021binule \u0219i \u00een zilele noastre \u00een aramaic\u0103, limba lui Iisus. Numele actual l-a c\u0103p\u0103tat dup\u0103 ce Mor Hananyo (pe rom\u00e2ne\u0219te Sf\u00e2ntul Anania), episcop al Mardinului, a renovat-o prin anul 793 d.Ch. Timp de sute de ani a servit drept sediu al Patriarhiei Ortodoxe Siriace a Antiohiei. Mi-a pl\u0103cut m\u0103n\u0103stirea, mi s-a p\u0103rut frumoas\u0103, luminoas\u0103 dar ni\u021bel cam p\u0103r\u0103sit\u0103. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 aud aici o c\u00e2ntare \u00een limba lui Iisus. Sunt curioas\u0103 c\u00e2\u021bi locuitori mai are, c\u00e2\u021bi enoria\u0219i \u00eei mai trec pragul. Tare m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 sunt pe m\u0103sura dimensiunii sale impresionante. Povestea vizitei \u00een fotografiile de mai jos. Cam at\u00e2t am avut de povestit despre Mardin. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu am avut la dispozi\u021bie timp suficient pentru o explorare mai temeinic\u0103. \u00cen programul excursiei noastre era trecut \u00eens\u0103 \u0219i un alt punct de vizitat \u00een acea zi, situl arheologic de la G\u00f6bekli Tepe. Spre dup\u0103-amiaz\u0103 am pornit la drum. 00"}