{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"M\u0103n\u0103stirea Haghpat - &#127462;&#127474; Armenia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"JYEwA6xafT\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/manastirea-haghpat\/\">M\u0103n\u0103stirea Haghpat<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/manastirea-haghpat\/embed\/#?secret=JYEwA6xafT\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;M\u0103n\u0103stirea Haghpat&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"JYEwA6xafT\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/2019-04-24-0068-Ma\u0306na\u0306stirea-Haghpat.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"24 aprilie. Am plecat diminea\u021ba din Tbilisi \u0219i, dac\u0103 \u00eemi aduc bine aminte, dup\u0103 un ceas \u0219i jum\u0103tate am ajuns la grani\u021ba cu Armenia. Trecerea frontierei am f\u0103cut-o foarte u\u0219or. De data aceasta Florin, ghidul rom\u00e2n care ne-a \u00eenso\u021bit de-a lungul \u00eentregii excursii caucaziene, s-a \u0219mecherit \u0219i a negociat ca autocarul nostru, cu tot cu bagaje, s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een cealalt\u0103 \u021bar\u0103. Am sc\u0103pat a\u0219adar de t\u00e2r\u00e2rea valizelor dup\u0103 noi dintr-o vam\u0103 \u00een alta, le-am manevrat doar c\u00e2t am stat la coad\u0103 la ghi\u0219eul de control pa\u0219apoarte pe partea armeneasc\u0103. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ne pescuiasc\u0103 noul autocar \u0219i noul ghid, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ne regrup\u0103m cu to\u021bii, am intrat \u00een vorb\u0103 cu un alt ghid armean ce-\u0219i a\u0219tepta mu\u0219terii la grani\u021b\u0103. Era curios s\u0103 \u0219tie de unde venim, dac\u0103 eram prieteni sau du\u0219mani, care erau planurile noastre de b\u0103taie. De la el am aflat c\u0103 intram \u00een \u021bar\u0103 tocmai \u00een ziua \u00een care armenii comemoreaz\u0103 genocidul \u00eendurat \u00een 1915. Ave\u021bi ghinion, zicea noul nostru prieten, \u00een Yerevan va fi o mare \u00eenghesuial\u0103. Ast\u0103zi toat\u0103 lumea urc\u0103 cu flori \u0219i tor\u021be sus pe muntele Tsitsernakaberd pentru a onora mor\u021bii. Dar noi mai aveam cale lung\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Yerevan \u0219i, f\u0103r\u0103 s-o \u0219tim \u00eenc\u0103, aveam de \u00eenfruntat cea mai grea zi pe care am petrecut-o \u00een Caucaz. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, Imperiul Otoman nu era doar un stat \u00een declin, ci unul traumatizat de pierderea provinciilor balcanice \u0219i preocupat tot mai mult de omogenitatea sa politic\u0103 \u0219i religioas\u0103. Armenii, cre\u0219tini r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi mai ales \u00een Anatolia oriental\u0103, tr\u0103iau de secole \u00eentre Imperiul Otoman \u0219i cel Rus. Cererile lor de reform\u0103 \u0219i apari\u021bia unor organiza\u021bii na\u021bionale alimentaser\u0103 suspiciunea autorit\u0103\u021bilor, iar masacrele din anii 1890 \u0219i de la Adana \u00een 1909, ar\u0103taser\u0103 c\u00e2t de fragil\u0103 devenise convie\u021buirea. Intrarea otomanilor \u00een Primul R\u0103zboi Mondial a schimbat \u00eens\u0103 scara violen\u021bei. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea de la Sar\u0131kam\u0131\u015f, din ianuarie 1915, conducerea statului otoman a atribuit dezastrul unei presupuse tr\u0103d\u0103ri armene, de\u0219i majoritatea solda\u021bilor armeni serviser\u0103 loial \u00een armata otoman\u0103. R\u0103zboiul a oferit regimului \u0219i pretextul \u0219i mijloacele pentru a transforma suspiciunea \u00eentr-o politic\u0103 de stat. \u00cen 24 aprilie 1915 au fost aresta\u021bi la Constantinopol circa 240 de intelectuali \u0219i lideri armeni. Au urmat dezarmarea solda\u021bilor armeni, deportarea popula\u021biei civile c\u0103tre Siria \u0219i Mesopotamia \u0219i distrugerea comunit\u0103\u021bilor prin execu\u021bii, foamete, boli \u0219i mar\u0219uri for\u021bate. Nu a fost o izbucnire spontan\u0103 de violen\u021b\u0103, ci o ac\u021biune organizat\u0103 de autorit\u0103\u021bile otomane. Ziua de 24 aprilie marcheaz\u0103 \u00eenceputul acestei opera\u021biuni sistematice \u0219i, mai apoi, a devenit data comemor\u0103rii genocidului. Pe h\u00e2rtie lucrurile st\u0103teau bine. Trebuia s\u0103 vizit\u0103m un singur obiectiv, m\u0103n\u0103stirea Haghpat, aflat\u0103 foarte aproape de grani\u021ba cu Georgia iar apoi aveam de mers vreo 200 km p\u00e2n\u0103 \u00een capital\u0103, pe drumuri de munte e drept, dar care, \u00een mintea noastr\u0103, n-aveau cum s\u0103 ne coste mai mult de 4 ceasuri. Ghinion ! A durat dublu, cel pu\u021bin. \u0218oselele din Armenia mi-au rede\u0219teptat triste amintiri. A\u0219a ar\u0103tau \u0219i \u0219oselele rom\u00e2ne\u0219ti prin 1990, ciuruite toate, pline de gropi \u0219i cu asfaltul lips\u0103 \u00een locurile \u00een care a fost luat de ape. \u021ain minte \u0219i-acum cu am\u0103r\u0103ciune expedi\u021bia mea de-atunci de la Arad la Deva, interminabil\u0103, aveam impresia c\u0103 n-aveam s\u0103 mai ajung vreodat\u0103 la destina\u021bie. A\u0219a a fost \u0219i prima zi petrecut\u0103 \u00een Armenia. Eroul zilei a fost f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate \u0219oferul nostru. \u00cen prima parte a zilei \u0219i-a condus ditamai autocarul cu delicate\u021be pe drumurile acelea imposibil de \u00eenguste (M6), prin noroaie, printre mormane de bolovani c\u0103zu\u021bi \u00een mijlocul drumului. Nici dup\u0103 ce-am ie\u0219it din mun\u021bi \u0219i-am trecut de Vanadzor (M8) n-a fost u\u0219or, drumurile erau stricate r\u0103u, abia apuca s\u0103racul s\u0103 prind\u0103 ni\u021bic\u0103 vitez\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2n\u0103. Abia dup\u0103 ce-am trecut de Dilijan \u0219i-am intrat pe M4 situa\u021bia s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit considerabil. Din fericire, la \u00eentoarcerea \u00een Georgia am mers doar pe acest simpatic M4 care, de\u0219i un pic mai lung, era mult-mult mai bun. F\u0103c\u00e2nd abstrac\u021bie de drum, efortul a meritat cu prisosin\u021b\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it vedeam \u0219i eu Mun\u021bii Caucaz &#8211; \u00een cazul de fa\u021b\u0103 Caucazul Mic. P\u0103durile erau mai sfrijite dec\u00e2t la noi, copacii mai mititei, probabil solul e mult mai sub\u021bire dec\u00e2t \u00een Carpa\u021bi \u0219i copacii nu pot cre\u0219te prea \u00eenal\u021bi. Vremea \u00eencepea s\u0103 \u021bin\u0103 cu noi, soarele str\u0103lucea sus pe cer, peisajele ce ni se derulau prin fa\u021ba ochilor de la fereastra autocarului erau spectaculoase iar Tigran, ghidul nostru armean, ne spunea pove\u0219ti despre \u021b\u0103ri\u0219oara lui \u0219i-\u0219i cerea mereu scuze pentru starea drumurilor. \u00cen momentul \u00een care am ajuns la m\u0103n\u0103stirea Haghpat mi-au trecut toate sup\u0103r\u0103rile. Loc mai frumos ca acela de mult timp nu mi-a fost dat s\u0103 v\u0103d. M\u0103n\u0103stirea Haghpat M\u0103n\u0103stirea Haghpat mi s-a p\u0103rut c\u0103 st\u0103 a\u0219ezat\u0103 pe scena unui amfiteatru. De jur \u00eemprejurul ei se deschideau spa\u021bii largi, p\u0103\u0219uni de-un verde crud pres\u0103rate cu tufe \u00eenc\u0103 \u00eenflorite, m\u0103rginite de pr\u0103p\u0103stii ad\u00e2nci. \u00cen dep\u0103rtare zarea era \u00eenchis\u0103 de crestele \u00eenz\u0103pezite ale mun\u021bilor. \u00cen secolul al X-lea, dup\u0103 aproape dou\u0103 sute de ani \u00een care Armenia s-a aflat sub domina\u021bia Califatului Arab, dinastia Bagratid\u0103 a reu\u0219it s\u0103 refac\u0103 un regat independent. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de stabilitate \u0219i prosperitate au fost ridicate unele dintre cele mai importante m\u0103n\u0103stiri armene, printre care \u0219i Haghpat. Regina Khosrovanush, so\u021bia lui Ashot al III-lea cel Milostiv, a \u00eentemeiat m\u0103n\u0103stirea \u00een jurul anului 976, iar biserica principal\u0103, Surb Nshan, a fost terminat\u0103 \u00een 991, dup\u0103 planurile arhitectului Trdat. A\u0219ezarea ei pe coasta \u00eenalt\u0103 deasupra defileului Debed nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Locul oferea protec\u021bie, f\u0103r\u0103 ca m\u0103n\u0103stirea s\u0103 fie rupt\u0103 de satele \u0219i drumurile regiunii. Haghpat nu a fost doar un loc de rug\u0103ciune. \u00centre secolele al XI-lea \u0219i al XIII-lea a devenit un important centru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i de p\u0103strare a manuscriselor. \u00cen jurul primei biserici s-au ad\u0103ugat treptat pridvoare funerare, un scriptorium, trapeza, capele, khachkaruri \u0219i clopotni\u021ba ridicat\u0103 \u00een 1245, una dintre cele mai timpurii construc\u021bii armene independente de acest fel. Complexul nu urmeaz\u0103 un plan perfect simetric. Fiecare cl\u0103dire a fost adaptat\u0103 la cele deja existente, iar rezultatul este un ansamblu compact \u0219i surprinz\u0103tor de armonios. UNESCO a \u00eenscris Haghpat \u00een patrimoniul mondial \u00een 1996, al\u0103turi de Sanahin, consider\u00e2nd cele dou\u0103 m\u0103n\u0103stiri expresia matur\u0103 a arhitecturii religioase armene medievale: o tradi\u021bie proprie, format\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea influen\u021bei bizantine cu tehnicile \u0219i formele locale ale Caucazului. Adev\u0103rul e c\u0103 m\u0103n\u0103stirea asta m-a impresionat cel mai tare. Chiar \u0219i-acum dup\u0103 ce m-am \u00eentoars acas\u0103, dup\u0103 ce-am mai v\u0103zut \u0219i alte biserici armene\u0219ti \u0219i georgiene, tot ea a r\u0103mas pe locul \u00eent\u00e2i \u00een preferin\u021bele mele, \u00eemi revine mereu \u0219i mereu \u00een minte. Am s\u0103 dau vina pe \u0219ocul pe care l-am avut dup\u0103 ce-am intrat \u00een Surb Nshan, cea mai mare dintre bisericile complexului \u0219i prima m\u0103n\u0103stire armean\u0103 \u00een care am pus piciorul. Nu m\u0103 a\u0219teptam deloc la a\u0219a ceva. Intrasem parc\u0103 \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 \u00eengropat\u0103 \u00een burta Mamei P\u0103m\u00e2nt. Era mare, rotund\u0103, tenebroas\u0103 \u0219i rece, f\u0103r\u0103 nici o fereastr\u0103. \u00cen cupola sprijinit\u0103 de patru st\u00e2lpi zdraveni se deschidea spre cer un oculus. Un firi\u0219or pl\u0103p\u00e2nd de lumin\u0103 se strecura prin acea deschiz\u0103tur\u0103, c\u00e2t s\u0103 ne ajute s\u0103 b\u00e2jb\u00e2im prin \u00eentuneric. St\u00e2nd eu acolo buim\u0103cit\u0103, mi-a trecut prin cap ideea tr\u0103znit\u0103 c\u0103 de fapt n-a\u0219 fi \u00eentr-o biseric\u0103 cre\u0219tin\u0103 ci \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 a lui Mithra. Un loc al misterelor, unde sufletul e nevoit s\u0103 coboare \u00een ad\u00e2ncuri ca \u00eentr-o moarte simbolic\u0103 doar pentru a rena\u0219te \u0219i a se \u00eentoarce f\u0103r\u0103 de pat\u0103 \u00een lumea noastr\u0103. Biserica aceasta are hramul Surb Nshan &#8211; Sf\u00e2ntul Semn &#8211; o denumire care \u00een tradi\u021bia armean\u0103 desemneaz\u0103 Sf\u00e2nta Cruce. Haghpat p\u0103stra una dintre cele mai pre\u021buite relicve ale Bisericii Armene, un fragment din Lemnul Sfintei Cruci, iar \u00een vremuri de r\u0103zboi acesta era ascuns \u00een cetatea Kayanberd de pe versantul opus. Fort\u0103rea\u021ba fusese ridicat\u0103 \u00een secolul al XIII-lea tocmai pentru a supraveghea \u0219i proteja m\u0103n\u0103stirile Haghpat \u0219i Sanahin, considerate printre cele mai importante centre religioase \u0219i culturale ale Armeniei medievale. Mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 observ c\u0103 multe biserici armene\u0219ti \u00eemi d\u0103deau aceea\u0219i senza\u021bie. Cre\u0219tinismul lor p\u0103rea ie\u0219it direct din mun\u021bi \u0219i din piatr\u0103, nu cobor\u00e2t din marile ora\u0219e mediteraneene ale Imperiului Roman. Nu avea nimic triumfal sau luminos. Era un cre\u0219tinism sever, retras \u00een sine, aproape subp\u0103m\u00e2ntean. \u0218i tot acolo m-am g\u00e2ndit, poate gre\u0219it, c\u0103 r\u0103zvr\u0103tirile miafizite ale bisericii armene\u0219ti se trag tocmai din obi\u0219nuin\u021ba de-a privi lumea prin ochelarii vechilor credin\u021be religioase. Ce \u0219i-or fi zis preo\u021bii veni\u021bi la adunare, \u00een vremurile acelea de demult ale Conciliului de la Calcedon, ia s\u0103-i l\u0103s\u0103m pe grecii \u0219i romanii \u0103\u0219tia s\u0103-\u0219i bat\u0103 capul cu multiplele naturi \u0219i persona ale lui Hristos. Dumnezeul nostru e unul \u0219i indivizibil, pa \u0219i la revedere. Spa\u021biul aflat \u00eenaintea naosului este gavitul, o construc\u021bie caracteristic\u0103 m\u0103n\u0103stirilor armene\u0219ti medievale. La Haghpat, acesta a fost ad\u0103ugat \u00een secolul al XIII-lea \u00een fa\u021ba bisericii Surb Nshan, ridicat\u0103 cu aproape dou\u0103 secole mai devreme. Gavitul putea servi drept pridvor, sal\u0103 de adunare, loc pentru slujbe \u0219i necropol\u0103 a ctitorilor sau a unor familii nobiliare. Structura lui explic\u0103 aspectul neobi\u0219nuit. Acoperi\u0219ul greu de piatr\u0103 era sus\u021binut de arce masive, iar lumina \u0219i aerul p\u0103trundeau mai ales prin deschiderea central\u0103 a bol\u021bii. Pere\u021bii aveau pu\u021bine ferestre, astfel \u00eenc\u00e2t interiorul r\u0103m\u00e2nea \u00een penumbr\u0103. Dup\u0103 ce-am p\u0103\u0219it \u00een naos mi-a mai venit inima la loc. Aici era lumin\u0103 suficient\u0103. Altarul nu era ascuns ca la noi, exista o perdea ag\u0103\u021bat\u0103 de-o sfoar\u0103 dar era tras\u0103 de-o parte. Pe el st\u0103tea o frumoas\u0103 cruce armean\u0103 cioplit\u0103 \u00een piatr\u0103 iar de pe perete ne privea binevoitor un Christ Pantocrator. A\u0219a parc\u0103 mai veneam de-acas\u0103. Surb Nshan nu este singura biseric\u0103 din complexul m\u0103n\u0103stiresc din Haghpat. L\u00e2ng\u0103 ea am g\u0103sit o alta, \u00eenchinat\u0103 lui Sourb Grigor,\u00a0Sf\u00e2ntul Grigorie Lumin\u0103torul primul catolicos al bisericii armene, cel care l-a convertit pe regele Trdat ( Tiridates ) cel Mare la cre\u015ftinism. Armenia a fost primul stat care a adoptat religia cre\u0219tin\u0103, \u00een anul 301. \u0218i aceast\u0103 biseric\u0103 e construit\u0103 dup\u0103 acela\u0219i tipic, o sal\u0103 mare \u00eentunecoas\u0103 acoperit\u0103 de-o bolt\u0103 \u00een care se deschide un oculus. Am intrat apoi \u00eentr-o capel\u0103 mai mititic\u0103 \u0219i \u00een Scriptorium. \u00cen podelele acestuia din urm\u0103 erau ni\u0219te g\u0103uri \u00een care, se spune, c\u0103lug\u0103rii \u00ee\u0219i ascundeau pre\u021bioasele manuscrise anluminate \u00een vremuri de r\u0103stri\u0219te. Cel pu\u021bin a\u0219a ne-a povestit Tigran. La Haghpat, copierea manuscriselor f\u0103cea parte din activitatea unei \u0219coli care dep\u0103\u0219ea cu mult preg\u0103tirea religioas\u0103. Sub conducerea c\u0103rturarului Hovhannes Imastaser, \u00een secolul al XI-lea, aici se studiau filosofia, gramatica, muzica, matematica \u0219i calculul calendarului. Textele erau copiate, corectate \u0219i p\u0103strate \u00een matenadaranul m\u0103n\u0103stirii, o bibliotec\u0103 special construit\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XI-lea \u0219i ref\u0103cut\u0103 \u00eentre 1258 \u0219i 1262. Ni\u0219ele pentru c\u0103r\u021bi, s\u0103pate \u00een pere\u021bii cl\u0103dirii, se v\u0103d \u0219i ast\u0103zi. Biblioteca a func\u021bionat aproximativ cinci secole. \u00cen timpul invaziilor din secolele al XIV-lea \u0219i al XV-lea, manuscrisele cele mai pre\u021bioase au fost mutate \u00een pe\u0219terile greu accesibile din \u00eemprejurimi. Mai t\u00e2rziu, \u00eenc\u0103perea \u0219i-a pierdut func\u021bia, iar vasele mari \u00eengropate \u00een podea au fost folosite pentru p\u0103strarea vinului, nu pentru ascunderea c\u0103r\u021bilor. Importan\u021ba Haghpatului st\u0103 tocmai \u00een aceast\u0103 \u00eembinare dintre m\u0103n\u0103stire, \u0219coal\u0103 \u0219i bibliotec\u0103. \u00centr-o Armenie traversat\u0103 de r\u0103zboaie \u0219i schimb\u0103ri de st\u0103p\u00e2nire, aici au fost p\u0103strate \u0219i transmise limba scris\u0103, cunoa\u0219terea \u0219i memoria istoric\u0103 a armenilor. Tot la aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire m-am \u00eendr\u0103gostit pe loc \u0219i iremediabil de crucile armene\u0219ti sculptate \u00een piatr\u0103, pe nume hacikar. Sunt at\u00e2t de specifice Armeniei \u00eenc\u00e2t au devenit aproape un simbol na\u021bional. Nu sunt simple cruci funerare ci adev\u0103rate monumente de piatr\u0103 ridicate pentru pomenirea mor\u021bilor, pentru ocrotire sau pentru a marca un eveniment important. Sunt adev\u0103rate dantel\u0103rii \u00een piatr\u0103. Crucea pare mai degrab\u0103 un pom al vie\u021bii ce se \u00eenal\u021b\u0103 spre ceruri dintr-un disc solar. Bra\u021bele ei se desfac \u00een lujeri, frunze \u0219i \u00eempletituri f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, de parc\u0103 piatra \u00eens\u0103\u0219i ar fi prins r\u0103d\u0103cini \u0219i-ar fi \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103. Aproape niciodat\u0103 nu inspir\u0103 suferin\u021b\u0103 sau moarte. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunt a\u0219ezate pe morminte, aceste cruci par a-i promite celui aflat sub p\u0103m\u00e2nt nu Judecata de Apoi ci verdele \u0219i r\u0103coarea unor gr\u0103dini paradisiace. M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva \u0219i aici supravie\u021buie\u0219te ceva din vechile credin\u021be ale locului. Armenia a fost cre\u0219tinat\u0103 foarte devreme, dar privind aceste hacikaruri ai impresia..."}