{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Malta","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"FwRtvcfDbG\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/malta\/\">Malta<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/malta\/embed\/#?secret=FwRtvcfDbG\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Malta&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"FwRtvcfDbG\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015-08-02-85-Birgu.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"A fost o decizie luat\u0103 oarecum \u00een grab\u0103. S\u0103 m\u0103 duc \u00een Malta. Prea era cald \u00een Bucure\u0219ti, toat\u0103 lumea din jurul meu pleca, venea, visa la plaj\u0103 \u0219i mare, a\u0219a c\u0103 m-am l\u0103sat \u0219i eu dus\u0103 de val. Ia s\u0103 testez eu apele Mediteranei ! Zis \u0219i f\u0103cut. Charterele spre Malta sunt&nbsp;s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, zborul dureaz\u0103 doar dou\u0103 ore, un loc\u0219or disponibil am g\u0103sit u\u0219or, extremi\u0219tii cu pu\u0219tile \u00eendreptate spre turi\u0219tii nevinova\u021bi ce vor doar s\u0103 creasc\u0103 PIB-ul erau ocupa\u021bi \u00een alt\u0103 parte, nici m\u0103car pa\u0219aport nu-mi trebuia ( c-a expirat \u0219i n-am apucat s\u0103-mi fac altul ), doar circulam \u00een UE. Numai \u0219i numai avantaje a\u0219a c\u0103 n-am mai stat mult pe g\u00e2nduri \u0219i-am plecat. Anotimpul \u00eens\u0103 nu l-am nimerit. Prim\u0103var\u0103, unde e\u0219ti! &nbsp;Cum am ie\u0219it din avion m-a izbit din plin un aer de saun\u0103 ce m-a chinuit&nbsp;tot timpul sejurului. Toat\u0103 lumea se jura c\u0103 sunt doar 38 de grade afar\u0103, dar ce te faci cu umiditatea din aer, sigur era&nbsp;peste 80%, c\u0103 te l\u0103sa&nbsp;instantaneu lac de ap\u0103. Dar nu le po\u021bi avea pe toate, nu-i a\u0219a? C\u00e2t despre vestitele v\u00e2nturi ale Maltei, ce sufl\u0103 \u00eendr\u0103cit din toate cele patru puncte cardinale \u0219i \u00een care \u00eemi pusesem toate speran\u021bele, erau le\u0219inate toate. Bun ar mai fi fost&nbsp;majjistral-ul cel r\u0103coros ce bate din nord vest sau grigalul de nord est care s\u0103 mai aduc\u0103 ceva aer din Alpi. Doamne fere\u0219te \u00eens\u0103 de sirocco sau xlokk (cite\u0219te \u0219lok), v\u00e2ntul Saharei. Malta a fost o mare surpriz\u0103 pentru mine. Aflat\u0103 la r\u0103scruce de v\u00e2nturi \u0219i c\u0103i maritime, \u021b\u0103ri\u0219oara asta mi s-a p\u0103rut o&nbsp;ciud\u0103\u021benie. Pe vremuri de mult apuse, c\u00e2nd marinarii nu \u00eendr\u0103zneau s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze prea mult de \u021b\u0103rm, c\u00e2nd erau dependen\u021bi de sursele de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103, o insuli\u021b\u0103 \u00een mijlocul m\u0103rii cu ceva izvoare cu ap\u0103 dulce, situat\u0103 la o dep\u0103rtare convenabil\u0103 at\u00e2t de coasta Africii c\u00e2t \u0219i de cea a Siciliei, era man\u0103 cereasc\u0103. To\u021bi navigatorii vesti\u021bi din istorie au trecut pe aici, fenicieni, cartaginezi, greci, romani, arabi, normanzi, genovezi, vene\u021bieni, corsarii Coastei Barbare, englezii. \u0218i fiecare dintre ei a l\u0103sat ceva mo\u0219tenire locuitorilor de ast\u0103zi ai insulei. Fenicienii le-au l\u0103sat priceperea \u00eentr-ale comer\u021bului. O vorb\u0103 zice c\u0103 e nevoie de \u0219apte evrei ca s\u0103 \u00een\u0219eli un maltez. A\u0219a o fi oare? Arabii \u0219i italienii le-au format limba na\u021bional\u0103. Malteza este un dialect arab amestecat cu un dialect sicilian. E o ciud\u0103\u021benie \u00een sine pentru c\u0103 aceea\u0219i propozi\u021bie o po\u021bi spune folosind fie cuvinte arabe, fie cuvinte ce seam\u0103n\u0103 cu italiana. Oricum malteza e considerat\u0103 singura limb\u0103 semitic\u0103 a Europei \u0219i singura limb\u0103 arab\u0103 ce folose\u0219te alfabetul latin pentru a o pune pe h\u00e2rtie. E plin\u0103 de diacritice pe care habar n-am avut cum s\u0103 le pronun\u021b, dar nu e nicidecum singura limb\u0103 european\u0103 cu astfel de obiceiuri proaste. N-a fost nici un bai c\u0103 n-am \u0219tiut bob de maltez\u0103, engleza e a doua limb\u0103 na\u021bional\u0103. Limba, un oare\u0219icare calm englezesc \u0219i circula\u021bia pe st\u00e2nga a autoturismelor sunt mo\u0219tenirea englezeasc\u0103. Pe oricine ai opri pe strad\u0103 te-ar putea d\u0103d\u0103ci \u00een englez\u0103. \u0218i te d\u0103d\u0103cesc f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 mofturi. Maltezii mi s-au p\u0103rut deschi\u0219i la fire, prieteno\u0219i, dornici s\u0103 stea la taclale, curio\u0219i s\u0103 afle una, alta de la puzderia de turi\u0219ti ce-i invadeaz\u0103 \u00een fiecare var\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 te deranjeze cu insisten\u021ba lor. N-am v\u0103zut oameni nervo\u0219i, gr\u0103bi\u021bi, nepolitico\u0219i. Nemaltezii ce stau de mai mult timp pe insul\u0103 spun c-ar fi \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi \u0219i c\u0103 sunt imuni la boala vremurilor noastre,&nbsp;goana dup\u0103 bani. Ce nu poate face ast\u0103zi, maltezul va face m\u00e2ine. Dac\u0103 nu poate m\u00e2ine, atunci poim\u00e2ine. Dac\u0103 nu poate face nici atunci, n-a fost voia Domnului. Autobuzele au programul afi\u0219at \u00een sta\u021bii, dar cui \u00eei pas\u0103. Ce-i cu at\u00e2ta grab\u0103? \u0218oferii ce au clar prioritate pe \u0219osea, opresc \u0219i las\u0103 autocarul s\u0103 treac\u0103, c\u00e2t s\u0103 stea bietul \u00een intersec\u021bie sau giratoriu. Or fi bune ele, regulile, dar nu c\u00e2nd ne \u00eencurc\u0103. O alt\u0103 ciud\u0103\u021benie a maltezilor vorbitori de arab\u0103 e c\u0103 sunt catolici ferven\u021bi. Unii spun c\u0103 sunt mai catolici dec\u00e2t Papa. Bisericile lor sunt toate mari \u0219i impun\u0103toare, duminic\u0103 diminea\u021ba toat\u0103 lumea merge la biseric\u0103 \u0219i se zice c\u0103 sunt cinsti\u021bi \u0219i cu frica de Dumnezeu. Se poveste\u0219te c\u0103, dac\u0103 sunt nevoi\u021bi s\u0103 plece de acas\u0103, \u00eencuie u\u0219a de a intrare dar las\u0103 cheia \u00een u\u0219\u0103 pe dinafar\u0103. Dac\u0103 vine vreun vecin \u00een vizit\u0103 doar nu l-or l\u0103sa s\u0103 se coac\u0103 \u00een strad\u0103! Poate intra \u00een cas\u0103 s\u0103-\u0219i a\u0219tepte gazdele la r\u0103coare. Se mai poveste\u0219te c\u0103 maltezii se enerveaz\u0103 doar dac\u0103 \u00eendr\u0103zne\u0219te cineva s\u0103 le interzic\u0103 s\u0103rb\u0103torile, vestitele festa. Fac sigur revolu\u021bie, sunt \u00een stare s\u0103 r\u0103stoarne guverne dac\u0103 \u00eendr\u0103zne\u0219te careva. Cei mai vesti\u021bi st\u0103p\u00e2nitori ai Maltei au fost Cavalerii Ordinului Ioanit, iar ceea ce vede vizitatorul zilelor noastre e \u00eentr-o foarte mare m\u0103sur\u0103 mo\u0219tenirea lor. Cavalerii au primit aceasta insul\u0103 de la \u00eemp\u0103ratul Carol Quintul \u00een anul 1530, dup\u0103 ce-au pierdut insula Rhodos \u00een fa\u021ba lui Soliman Magnificul \u0219i dup\u0103 ce s-au perindat \u0219apte ani pe la cur\u021bile Europei unde nimeni nu i-a vrut. Insula le-a fost dat\u0103 spre folosin\u021b\u0103 pe timp nelimitat contra unui tribut ce consta \u00eentr-un \u0219oim maltez d\u0103ruit \u00eemp\u0103ratului \u00een fiecare an. Bun\u0103voin\u021ba \u00eemp\u0103r\u0103tesc\u0103 nu a fost tocmai dezinteresat\u0103. Carol avea nevoie de o\u0219teni buni pentru a-i ap\u0103ra coastele mediteraneene contra pira\u021bilor Coastei Barbare ce pustiau satele de pe \u021b\u0103rmurile&nbsp;Spaniei \u0219i Italiei \u0219i le duceau&nbsp;locuitorii \u00een sclavie. Mai avea \u00eemp\u0103ratul nevoie de o stavil\u0103 contra turcilor ce visau s\u0103 transforme Mediterana \u00een lacul lor intern. Constantinopolul \u00eel cuceriser\u0103. Urma Roma. Cucerirea Maltei ar fi fost un prim pas f\u0103cut pentru cucerirea Italiei. Timpul a dovedit c\u0103 \u00eemp\u0103ratul a f\u0103cut o afacere bun\u0103. Cavalerii au rezistat mai multor atacuri turce\u0219ti, punctul culminant fiind celebrul asediu din anul 1565, c\u00e2nd au reu\u0219it s\u0103 reziste eroic unui asediu de \u0219ase luni&nbsp;\u0219i c\u00e2nd, dup\u0103 lupte \u00eendelungate \u0219i s\u00e2ngeroase \u00eempotriva unei o\u0219tiri ce-i dep\u0103\u0219ea numeric cu mult, au reu\u0219it s\u0103 p\u0103streze Malta.&nbsp;Abia dup\u0103 aceasta victorie insula aceasta mic\u0103 din inima Mediteranei le-a devenit cu adev\u0103rat cas\u0103. Au construit fortifica\u021bii, ora\u0219e, au f\u0103cut \u00een continuare comer\u021b \u0219i piraterie \u00eempotriva infidelilor, au asigurat paza coastelor. Au dus prosperitatea \u0219i lini\u0219tea pe insul\u0103. Au rezistat aici p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1798 c\u00e2nd, dup\u0103 unii prin tr\u0103dare, au predat Malta lui Napoleon. Francezii i-au alungat de pe insul\u0103, iar mul\u021bi dintre ei s-au refugiat tocmai \u00een Rusia \u021barilor, ce c\u0103uta r\u0103zboinici pricepu\u021bi \u0219i la naviga\u021bie pentru t\u00e2n\u0103ra lor flot\u0103. Francezii au stat doar doi ani \u00een Malta, dup\u0103 care s-au instalat englezii pentru 164 de ani. Se pare c\u0103 a fost o coabitare bunicic\u0103 din moment ce ast\u0103zi to\u021bi maltezii vorbesc engleza. Am stat \u0219ase zile \u0219i un pic \u00een Malta, timp \u00een care am str\u0103b\u0103tut-o \u00een toate direc\u021biile. Nici nu-i prea greu, insula e foarte mic\u0103. Am luat feribotul pentru a vizita cea de-a doua insul\u0103 ca m\u0103rime a arhipelagului, Gozo, \u00eentr-un tur cu autocarul. Se pot face multe lucruri \u00eentr-o vacan\u021b\u0103 petrecut\u0103 aici, mai multe dec\u00e2t pot fi \u00eenghesuite \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt. Ce-a reu\u0219it \u00eens\u0103 s\u0103 fac\u0103 Uli\u021barnica din toate tenta\u021biile prezentate, am s\u0103 povestesc \u00een capitolele urm\u0103toare. 00"}