{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Malbork - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"WQsslCs7l6\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/malbork\/\">Malbork<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/malbork\/embed\/#?secret=WQsslCs7l6\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Malbork&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"WQsslCs7l6\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-04-Coperta-Malbork-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Ordinul Teutonic a ap\u0103rut \u00een timpul cruciadelor, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XII-lea, \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103. La \u00eenceput a fost o fraternitate spitaliceasc\u0103 german\u0103 care \u00eengrijea pelerinii \u0219i crucia\u021bii bolnavi, apoi a devenit ordin militar-religios, asemenea templierilor \u0219i ospitalierilor. Membrii s\u0103i erau c\u0103lug\u0103ri \u0219i cavaleri \u00een acela\u0219i timp. Depuneau voturi religioase, tr\u0103iau dup\u0103 o regul\u0103 monastic\u0103 \u0219i purtau mantia alb\u0103 cu cruce neagr\u0103. \u00cen frunte se afla Marele Maestru. Dup\u0103 ce crucia\u021bii au pierdut treptat posesiunile din Orient, Ordinul \u0219i-a mutat centrul de interes spre Europa. Momentul decisiv pentru istoria noastr\u0103 apare \u00een 1226, c\u00e2nd ducele Conrad de Mazovia le cere ajutorul \u00eempotriva prusacilor p\u0103g\u00e2ni care tr\u0103iau la nord de teritoriile sale. Aten\u021bie la nume \u00eens\u0103, ace\u0219ti prusaci nu sunt \u00eenc\u0103 \u201eprusacii\u201d germani ai lui Frederic cel Mare. Vechii prusaci erau un popor baltic, \u00eenrudit cu lituanienii \u0219i letonii. Teutonii vin, \u00eei cuceresc \u0219i \u00eei cre\u0219tineaz\u0103 cu for\u021ba, dar nu pleac\u0103 dup\u0103 ce \u00ee\u0219i termin\u0103 treaba. \u00ce\u0219i construiesc propriul stat pe teritoriile cucerite. \u00cen secolele XIII\u2013XIV, Statul Ordinului Teutonic ajunge una dintre marile puteri ale Balticii. \u0218i pentru administrarea acestui stat au construit o adev\u0103rat\u0103 re\u021bea de castele din c\u0103r\u0103mid\u0103. Malbork a fost apogeul sistemului. Nordul Poloniei nu dispunea de piatr\u0103 de construc\u021bie din abunden\u021b\u0103. \u00cen schimb exista argil\u0103, iar c\u0103r\u0103mida ars\u0103 a devenit materialul caracteristic al arhitecturii gotice din regiunea baltic\u0103. De aceea Malbork este at\u00e2t de diferit vizual de castelele de piatr\u0103 din Fran\u021ba, Germania de sud sau Anglia. Construc\u021bia lui a \u00eenceput \u00een jurul anului 1280. Castelul a fost dedicat Fecioarei Maria \u0219i a primit numele german Marienburg \u2013 \u201eCetatea Mariei\u201d. Numele polonez Malbork deriv\u0103 din acesta. \u00cen 1309, Marele Maestru Siegfried von Feuchtwangen a mutat aici sediul central al Ordinului, care era la Vene\u021bia. Malbork s-a transformat atunci dintr-o m\u0103n\u0103stire fortificat\u0103 \u00een capitala Statului Teutonic \u0219i re\u0219edin\u021ba Marilor Mae\u0219tri. Castelul existent era prea mic pentru noua func\u021bie a\u0219a c\u0103 a \u00eenceput o extindere enorm\u0103, care a continuat timp de decenii. Castelul \u00cenalt este partea cea mai veche, m\u0103n\u0103stirea propriu-zis\u0103, unde locuiau cavalerii-c\u0103lug\u0103ri. Castelul Mijlociu este centrul administrativ \u0219i reprezentativ, cu Palatul Marilor Mae\u0219tri, Marele Refectoriu \u0219i spa\u021biile pentru oaspe\u021bi. Castelul de Jos \/ incinta exterioar\u0103 este partea economic\u0103 \u0219i militar\u0103, cu arsenal, grajduri, depozite, hambare, ateliere \u0219i chiar ber\u0103rie. Nu era, deci, doar \u201eun castel\u201d. Era simultan m\u0103n\u0103stire, fort\u0103rea\u021b\u0103, palat, sediu de guvern, cazarm\u0103 \u0219i centru economic al unui stat. UNESCO consider\u0103 aceast\u0103 structur\u0103 tripartit\u0103 una dintre caracteristicile esen\u021biale ale Malborkului. Cavalerii teutoni nu tr\u0103iau fiecare \u00een c\u00e2te o camer\u0103 confortabil\u0103. Erau membri ai unui ordin religios. Via\u021ba comunit\u0103\u021bii era organizat\u0103 dup\u0103 reguli monastice: rug\u0103ciune, mese comune, dormitoare comune \u0219i disciplin\u0103 strict\u0103. Castelul \u00cenalt p\u0103streaz\u0103 tocmai aceast\u0103 structur\u0103 de m\u0103n\u0103stire fortificat\u0103. Dar Malbork era \u0219i capitala unui stat bogat. Aici veneau diploma\u021bi, demnitari \u0219i cavaleri din Europa occidental\u0103, iar Marele Maestru trebuia s\u0103 se comporte \u0219i ca un suveran. De aceea, al\u0103turi de austeritatea m\u0103n\u0103stirii apar s\u0103li de recep\u021bie spectaculoase, apartamente \u0219i spa\u021bii pentru banchete. Puterea teutonilor \u00eei aduce inevitabil \u00een conflict cu Polonia \u0219i Lituania. \u00cen 1410 are loc una dintre cele mai mari b\u0103t\u0103lii ale Evului Mediu european, b\u0103t\u0103lia de la Grunwald, numit\u0103 de germani Tannenberg. De o parte se afl\u0103 Ordinul Teutonic, condus de Marele Maestru Ulrich von Jungingen. De cealalt\u0103, armata polono-lituanian\u0103 condus\u0103 de regele Poloniei W\u0142adys\u0142aw II Jagie\u0142\u0142o \u0219i marele duce lituanian Vytautas. Teutonii au suferit o \u00eenfr\u00e2ngere catastrofal\u0103, iar Marele Maestru a cazut \u00een b\u0103t\u0103lie. La b\u0103t\u0103lia de la Grunwald au participat, de partea polono-lituanian\u0103, \u0219i trupe moldovene\u0219ti trimise de Alexandru cel Bun. Prezen\u021ba unui contingent moldovenesc este atestat\u0103 \u00een sursele despre campania din 1410. Armata \u00eenving\u0103toare a \u00eenaintat apoi spre Malbork dar castelul a rezistat. Malbork a demonstrat astfel exact lucrul pentru care fusese construit, putea rezista chiar \u0219i dup\u0103 distrugerea principalelor for\u021be ale Ordinului. B\u0103t\u0103lia de la Grunwald nu a distrus imediat statul teutonic, dar i-a sl\u0103bit serios puterea financiar\u0103 \u0219i politic\u0103. C\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, \u00een timpul R\u0103zboiului de Treisprezece Ani dintre Ordin \u0219i Regatul Poloniei, teutonii nu mai aveau bani suficien\u021bi pentru a-\u0219i pl\u0103ti mercenarii. Drept urmare mercenarii au \u021binut castelul drept garan\u021bie pentru salariile restante \u0219i \u00een cele din urm\u0103 l-au v\u00e2ndut. \u00cen 1457, regele polonez Cazimir IV Jagiellon a cump\u0103rat castelul Malbork de la mercenari \u0219i l-a transformat \u00een re\u0219edin\u021b\u0103 regal\u0103 polonez\u0103. A r\u0103mas sub Coroana Poloniei p\u00e2n\u0103 la prima \u00eemp\u0103r\u021bire a Poloniei, \u00een 1772, c\u00e2nd ajunge \u00een Regatul Prusiei. Dup\u0103 1772, prusacii folosesc o parte din complex \u00een scop militar \u0219i administrativ, iar unele spa\u021bii sunt modificate sau degradate. \u00cen secolul al XIX-lea a \u00eenceput \u00eens\u0103 o restaurare sistematic\u0103 de o amploare neobi\u0219nuit\u0103 pentru epoc\u0103. Malbork a devenit chiar unul dintre locurile importante pentru dezvoltarea tehnicilor moderne de conservare a monumentelor. Acesta este unul dintre motivele pentru care UNESCO \u00eel consider\u0103 at\u00e2t de valoros. \u00cen luptele dintre armata german\u0103 \u0219i Armata Ro\u0219ie din 1945, castelul a fost grav avariat. Restaurarea a \u00eenceput din nou dup\u0103 r\u0103zboi \u0219i a continat timp de decenii. A\u0219adar, ceea ce vedem ast\u0103zi este un amestec de structur\u0103 medieval\u0103 autentic\u0103, restaur\u0103ri din secolele XIX\u2013XX \u0219i reconstruc\u021bie postbelic\u0103 realizat\u0103 pe baza documenta\u021biei foarte am\u0103nun\u021bite existente \u00eenainte de distrugere. \u00cen 1997, Castelul Ordinului Teutonic din Malbork a intrat \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Ploaia care doar ne g\u00e2dilase pu\u021bin la Sopot ne-a lovit din plin la Malbork. Autocarul ne-a l\u0103sat chiar l\u00e2ng\u0103 casa de bilete, dar p\u00e2n\u0103 la intrarea propriu-zis\u0103 mai aveam de mers prin zona ocupat\u0103 odinioar\u0103 de Castelul de Jos. Regruparea trupelor noastre trebuia s\u0103 aib\u0103 loc la ora dou\u0103, a\u0219a c\u0103 am considerat c\u0103 am suficient timp s\u0103 traversez podul pietonal peste Nogat \u0219i s\u0103 fac fotografia regulamentar\u0103 a castelului. C\u00e2nd s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, am dat piept chiar cu trupele noastre, care porniser\u0103 deja la atac f\u0103r\u0103 mine. M-am gr\u0103bit spre casa de bilete ca s\u0103 recuperez audioghidul care urma s\u0103 m\u0103 plimbe prin castel. Din fericire, l-am primit \u0219i cu o copie a biletului, nu era nevoie de originalul aflat deja cine \u0219tie pe unde, \u00een fruntea o\u0219tirii. \u00cen Castelul de Mijloc am intrat printr-un pod acoperit din lemn, ridicat peste fostul \u0219an\u021b de ap\u0103rare. Odinioar\u0103, podul mobil \u0219i por\u021bile separau aceast\u0103 parte reprezentativ\u0103 a complexului at\u00e2t de lumea din afara zidurilor, c\u00e2t \u0219i de nucleul monastic al fort\u0103re\u021bei. Dincolo de poart\u0103 se deschidea o curte surprinz\u0103tor de mare, \u00eenconjurat\u0103 de aripi masive din c\u0103r\u0103mid\u0103. Aici \u00eencepea traseul propriu-zis al audioghidului. Aveam la dispozi\u021bie trei ore pentru a str\u0103bate ditamai castelul \u0219i nu \u00eemi era deloc limpede dac\u0103 timpul avea s\u0103-mi ajung\u0103. Drept urmare, am hot\u0103r\u00e2t \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 nu voi asculta chiar fiecare explica\u021bie p\u00e2n\u0103 la ultima silab\u0103. Audioghidul avea multe de povestit, dar \u0219i eu aveam un autocar de prins. Am \u00eenceput cu aripa din st\u00e2nga a Castelului de Mijloc. \u00cen vremea cavalerilor teutoni, aici erau g\u0103zdui\u021bi oaspe\u021bii de rang \u00eenalt ai Ordinului \u0219i ai Marelui Maestru. Ast\u0103zi, \u00eenc\u0103perile ad\u0103postesc arsenalul muzeului, o expozi\u021bie care urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia armelor europene din secolul al IX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea. Am trecut printre s\u0103bii, l\u0103nci, coifuri, armuri, arme de foc \u0219i tot felul de instrumente cu care europenii s-au str\u0103duit vreme de o mie de ani s\u0103 se g\u0103ureasc\u0103 unii pe al\u021bii. Nu toate aveau leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu teutonii \u0219i nici nu fuseser\u0103 g\u0103site \u00een castel. Era o colec\u021bie muzeal\u0103 ampl\u0103, organizat\u0103 cronologic, care ar\u0103ta cum c\u0103ma\u0219a de zale a l\u0103sat treptat locul armurii din pl\u0103ci, iar aceasta a fost \u00een cele din urm\u0103 \u00eenvins\u0103 de armele de foc. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu, prinsesem expozi\u021bia imediat dup\u0103 o modernizare \u00eencheiat\u0103 \u00een mai 2026. Printre nout\u0103\u021bi se aflau patru armuri complete \u0219i autentice din secolele al XVI-lea \u0219i al XVII-lea, cump\u0103rate recent de muzeu. P\u00e2n\u0103 atunci, singura armur\u0103 \u201ecomplet\u0103\u201d expus\u0103 la Malbork se dovedise a fi o reconstituire destul de nereu\u0219it\u0103 \u0219i fusese retras\u0103. Se pare c\u0103 nici muzeele nu sunt scutite de surprizele propriilor colec\u021bii. Aripa din dreapta a Castelului de Mijloc era centrul politic \u0219i administrativ al statului teutonic. Aici se aflau Marele Refectoriu \u0219i Palatul Marilor Mae\u0219tri. Marele Maestru era c\u0103lug\u0103r \u0219i cavaler, dar conducea un stat care se \u00eentindea pe o bun\u0103 parte a \u021b\u0103rmului sudic al Balticii, primea soli, negocia tratate \u0219i g\u0103zduia principi \u0219i cavaleri veni\u021bi din \u00eentreaga Europ\u0103. Avea, prin urmare, nevoie de ceva mai mult dec\u00e2t de o chilie. Marele Refectoriu se \u00eenvecina cu palatul, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte propriu-zis din apartamentele Marelui Maestru. Era cea mai mare sal\u0103 laic\u0103 a castelului, destinat\u0103 ospe\u021belor la care participau cavalerii Ordinului \u0219i numero\u0219ii lor musafiri. Putea g\u0103zdui \u00een jur de patru sute de persoane. Cele paisprezece ferestre ogivale luminau o \u00eenc\u0103pere lung\u0103 de aproximativ treizeci de metri, iar bolta uria\u0219\u0103 se sprijinea pe numai trei coloane sub\u021biri de granit. Nervurile se desf\u0103ceau deasupra lor asemenea coroanelor unor copaci, f\u0103c\u00e2nd construc\u021bia s\u0103 par\u0103 mult mai u\u0219oar\u0103 dec\u00e2t era \u00een realitate. Probabil c\u0103 aceasta era \u0219i inten\u021bia: oaspe\u021bii trebuiau s\u0103 fie impresiona\u021bi nu numai de for\u021ba militar\u0103 a Ordinului, ci \u0219i de bog\u0103\u021bia \u0219i priceperea lui. Palatul Marilor Mae\u0219tri a fost construit \u00een mai multe etape \u0219i a c\u0103p\u0103tat forma spectaculoas\u0103 de ast\u0103zi spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea \u0219i \u00eenceputul celui urm\u0103tor, atunci c\u00e2nd Ordinul se afla la apogeul puterii sale. Cl\u0103direa dep\u0103\u0219ea spre vest linia zidurilor Castelului de Mijloc \u0219i domina r\u00e2ul Nogat. \u00cen interior, oaspetele important nu ajungea direct \u00een fa\u021ba Marelui Maestru, ci parcurgea un \u00eentreg traseu ceremonial. Vestibulurile \u0219i s\u0103lile de trecere l\u0103sau treptat \u00een urm\u0103 curtea agitat\u0103 a castelului \u0219i \u00eel conduceau spre \u00eenc\u0103perile de reprezentare. \u00cen Sala \u00cenalt\u0103, ferestrele mari l\u0103sau s\u0103 p\u0103trund\u0103 mult\u0103 lumin\u0103. Aici se g\u0103seau o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 care str\u0103b\u0103tea mai multe niveluri ale cl\u0103dirii \u0219i un mic bazin de piatr\u0103 pentru sp\u0103lat. Deasupra portalului care ducea spre s\u0103lile de recep\u021bie fusese amenajat\u0103 chiar \u0219i o tribun\u0103 pentru muzican\u021bi sau heralzi. Prima dintre aceste s\u0103li era Refectoriul de Iarn\u0103. Numele poate crea impresia unei simple sufragerii, dar \u00eenc\u0103perea era folosit\u0103 mai ales pentru audien\u021be, consf\u0103tuiri \u0219i primirea oaspe\u021bilor \u00een anotimpurile reci. Era mai mic\u0103 \u0219i mai scund\u0103 dec\u00e2t sala de var\u0103, deci mai u\u0219or de \u00eenc\u0103lzit. Sub pardoseal\u0103 exista un sistem care aducea aerul cald de la cuptoarele aflate la nivelul inferior, prin mici deschideri practicate \u00een podea. Bucatele \u0219i b\u0103uturile erau introduse printr-o tejghea de servire, f\u0103r\u0103 ca slugile s\u0103 tulbure prea mult adunarea. Bolta se sprijinea pe o singur\u0103 coloan\u0103 de granit, iar pere\u021bii erau c\u00e2ndva acoperi\u021bi cu picturi. \u00cen partea de jos erau imitate draperii at\u00e2rnate, iar deasupra ap\u0103reau ornamente vegetale \u0219i portretele Marilor Mae\u0219tri. Din toat\u0103 aceast\u0103 bog\u0103\u021bie au supravie\u021buit numai fragmente. Pe unul dintre pere\u021bi se vede \u0219i ast\u0103zi blazonul dinastiei Vasa, amintire a perioadei \u00een care castelul apar\u021binea Poloniei, iar fostul palat teutonic devenise re\u0219edin\u021b\u0103 temporar\u0103 a regilor polonezi. Refectoriul de Var\u0103 era \u00eenc\u0103perea cea mai spectaculoas\u0103 a palatului. Aproape p\u0103trat\u0103, luminoas\u0103 \u0219i deschis\u0103 spre Nogat prin ferestre mari, avea o bolt\u0103 radial\u0103 sus\u021binut\u0103 de o singur\u0103 coloan\u0103 sub\u021bire aflat\u0103 \u00een mijloc. Din cap\u0103tul ei porneau nervurile asemenea frunzelor unui palmier. Aici Marele Maestru primea soli, purta negocieri \u0219i organiza ceremonii \u0219i ospe\u021be pentru oaspe\u021bii cei mai importan\u021bi. Imaginea auster\u0103 de ast\u0103zi nu seam\u0103n\u0103 prea mult cu sala medieval\u0103. Pere\u021bii fuseser\u0103 vopsi\u021bi \u00een ro\u0219u, bolta era acoperit\u0103 cu vrejuri verzi \u0219i ro\u0219ii, iar ferestrele aveau vitralii colorate. Pe l\u00e2ng\u0103 \u0219emineu exista \u0219i aici o deschidere prin care erau aduse m\u00e2ncarea \u0219i b\u0103uturile. Deasupra \u0219emineului este \u00eencastrat\u0103 o ghiulea de piatr\u0103. Potrivit legendei, \u00een timpul asediului din 1410, armata lui W\u0142adys\u0142aw Jagie\u0142\u0142o ar fi \u00eencercat s\u0103 loveasc\u0103 tocmai coloana central\u0103. Dac\u0103 aceasta s-ar fi pr\u0103bu\u0219it, \u00eentreaga bolt\u0103 ar fi c\u0103zut peste conduc\u0103torii Ordinului aduna\u021bi \u00een sal\u0103. Ghiuleaua \u0219i-ar fi ratat \u00eens\u0103 \u021binta \u0219i s-ar fi \u00eenfipt \u00een perete. Povestea este prea frumoas\u0103 pentru a nu fi spus\u0103, de\u0219i nu trebuie luat\u0103 neap\u0103rat drept adev\u0103r istoric. Din s\u0103lile oficiale se trecea spre camerele personale ale Marelui Maestru. Dormitorul lui era surprinz\u0103tor de mic. Avea \u00eens\u0103 \u00eenc\u0103lzire cu aer cald \u0219i pere\u021bi picta\u021bi cu draperii \u0219i cu figurile sfintelor Doroteea, Barbara, Ecaterina..."}