{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Lublin - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"GR8Cx6BrbJ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lublin\/\">Lublin<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lublin\/embed\/#?secret=GR8Cx6BrbJ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Lublin&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"GR8Cx6BrbJ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Lublin s-a dezvoltat \u00eentr-un loc de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre Polonia occidental\u0103 \u0219i teritoriile rutene \u0219i lituaniene din est. Tocmai aceast\u0103 pozi\u021bie de frontier\u0103 cultural\u0103 i-a marcat istoria: aici s-au \u00eent\u00e2lnit catolicismul \u0219i ortodoxia, cultura polonez\u0103 \u0219i cea rutean\u0103, iar mai t\u00e2rziu ora\u0219ul a devenit unul dintre marile centre ale culturii evreie\u0219ti din Commonwealth. A\u0219ezarea exista \u00eenc\u0103 din Evul Mediu timpuriu, iar \u00een secolele XIII\u2013XIV Lublinul a avut de suferit \u00een urma atacurilor t\u0103tarilor, rutenilor \u0219i lituanienilor. Cazimir cel Mare a fortificat ora\u0219ul \u00een secolul al XIV-lea \u0219i a construit pe dealul vecin un castel din c\u0103r\u0103mid\u0103. Din vechiul ansamblu medieval s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi masivul donjon romanic din secolul al XIII-lea \u0219i Capela Sfintei Treimi. Cl\u0103direa mare a castelului care le \u00eenconjoar\u0103 ast\u0103zi este mult mai nou\u0103: a fost ridicat\u0103 \u00een stil neogotic \u00een secolul al XIX-lea \u0219i a func\u021bionat timp de peste un secol ca \u00eenchisoare. Epoca de prosperitate a Lublinului a venit odat\u0103 cu apropierea dintre Polonia \u0219i Lituania. Ora\u0219ul se afla pe drumurile comerciale dintre Cracovia, Vilnius \u0219i teritoriile rutene \u0219i a devenit loc de popas pentru regi, negustori \u0219i diploma\u021bi. Cea mai important\u0103 m\u0103rturie a acestei \u00eent\u00e2lniri dintre lumi se afl\u0103 chiar \u00een Castelul Lublin. Capela Sfintei Treimi este o biseric\u0103 gotic\u0103 romano-catolic\u0103, dar \u00een interior pere\u021bii au fost acoperi\u021bi, la porunca regelui W\u0142adys\u0142aw Jagie\u0142\u0142o, cu fresce bizantino-rutene. Picturile au fost terminate \u00een 1418. Rezultatul este neobi\u0219nuit: arhitectura apar\u021bine Occidentului latin, \u00een timp ce interiorul vorbe\u0219te limbajul artistic al cre\u0219tinismului r\u0103s\u0103ritean. Jagie\u0142\u0142o este deja un personaj cunoscut din povestea Poloniei: marele duce lituanian Jogaila devenit rege al Poloniei prin c\u0103s\u0103toria cu Jadwiga \u0219i \u00eenving\u0103torul Cavalerilor Teutoni la Grunwald. Capela de la Lublin arat\u0103 foarte concret lumea pe care aceast\u0103 uniune o aducea \u00eempreun\u0103. Lublinul a intrat definitiv \u00een marea istorie european\u0103 \u00een 1569. Aici s-a \u00eencheiat Uniunea de la Lublin, prin care Regatul Poloniei \u0219i Marele Ducat al Lituaniei au fost unite \u00eentr-un singur stat, Commonwealth-ul polono-lituanian \u2013 Rzeczpospolita Obojga Narod\u00f3w, Republica celor Dou\u0103 Na\u021biuni. Cele dou\u0103 componente \u0219i-au p\u0103strat institu\u021bii proprii, dar au avut un monarh \u0219i un parlament comun. Lublinul a fost \u00een acela\u0219i timp unul dintre marile centre evreie\u0219ti ale Poloniei. \u00cen secolele XVI\u2013XVII aici au func\u021bionat o important\u0103 academie talmudic\u0103, tipografii ebraice \u0219i Consiliul celor Patru \u021a\u0103ri, principala institu\u021bie de autoguvernare a evreilor din Regatul Poloniei. Ora\u0219ul a ajuns s\u0103 fie numit chiar \u201eIerusalimul Regatului Poloniei\u201d sau \u201eOxfordul evreiesc\u201d. De aceast\u0103 lume este legat \u0219i Isaac Bashevis Singer, laureatul Premiului Nobel pentru Literatur\u0103. Familia sa provenea din regiunea Lublinului, iar ora\u0219ul \u0219i lumea evreiasc\u0103 din \u00eemprejurimi apar \u00een scrierile sale. Unul dintre romanele sale celebre este chiar Magicianul din Lublin. \u00cenaintea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, evreii reprezentau aproximativ o treime din popula\u021bia Lublinului. Vechiul cartier evreiesc se afla \u00een mare parte sub Castel, \u00een zona Podzamcze, nu \u00een interiorul ora\u0219ului vechi cre\u0219tin. \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fost creat aici ghetoul, iar dup\u0103 lichidarea acestuia, \u00een 1942\u20131943, germanii au demolat o mare parte a cartierului, inclusiv complexul marii sinagogi. De aceea, cine prive\u0219te ast\u0103zi de la Castel spre spa\u021biul larg de dedesubt, vede c\u0103 lipse\u0219te de fapt o bucat\u0103 \u00eentreag\u0103 din ora\u0219ul de dinainte de r\u0103zboi. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it 00"}