{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Lublin - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"W3ZrpiRnfh\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lublin\/\">Lublin<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lublin\/embed\/#?secret=W3ZrpiRnfh\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Lublin&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"W3ZrpiRnfh\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-09-Coperta-Lublin-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Lublin s-a dezvoltat \u00eentr-un loc de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre Polonia occidental\u0103 \u0219i teritoriile rutene \u0219i lituaniene din est. Tocmai aceast\u0103 pozi\u021bie de frontier\u0103 cultural\u0103 i-a marcat istoria. Aici s-au \u00eent\u00e2lnit catolicismul \u0219i ortodoxia, cultura polonez\u0103 \u0219i cea rutean\u0103, iar mai t\u00e2rziu ora\u0219ul a devenit unul dintre marile centre ale culturii evreie\u0219ti din Commonwealth. A\u0219ezarea exista \u00eenc\u0103 din Evul Mediu timpuriu, iar \u00een secolele XIII\u2013XIV Lublinul a avut de suferit \u00een urma atacurilor t\u0103tarilor, rutenilor \u0219i lituanienilor. Cazimir cel Mare a fortificat ora\u0219ul \u00een secolul al XIV-lea \u0219i a construit pe dealul vecin un castel din c\u0103r\u0103mid\u0103. Din vechiul ansamblu medieval s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi masivul donjon romanic din secolul al XIII-lea \u0219i Capela Sfintei Treimi. Cl\u0103direa mare a castelului care le \u00eenconjoar\u0103 ast\u0103zi este mult mai nou\u0103. A fost ridicat\u0103 \u00een stil neogotic \u00een secolul al XIX-lea \u0219i a func\u021bionat timp de peste un secol pe post de \u00eenchisoare. Epoca de prosperitate a Lublinului a venit odat\u0103 cu apropierea dintre Polonia \u0219i Lituania. Ora\u0219ul se afla pe drumurile comerciale dintre Cracovia, Vilnius \u0219i teritoriile rutene \u0219i a devenit loc de popas pentru regi, negustori \u0219i diploma\u021bi. Cea mai important\u0103 m\u0103rturie a acestei \u00eent\u00e2lniri dintre lumi se afl\u0103 chiar \u00een Castelul Lublin. Capela Sfintei Treimi este o biseric\u0103 gotic\u0103 romano-catolic\u0103, dar \u00een interior pere\u021bii au fost acoperi\u021bi, la porunca regelui W\u0142adys\u0142aw Jagie\u0142\u0142o, cu fresce bizantino-rutene. Picturile au fost terminate \u00een 1418. Rezultatul este neobi\u0219nuit. Arhitectura apar\u021bine Occidentului latin, \u00een timp ce interiorul vorbe\u0219te limbajul artistic al cre\u0219tinismului r\u0103s\u0103ritean. Jagie\u0142\u0142o este deja un personaj cunoscut din povestea Poloniei, marele duce lituanian Jogaila devenit rege al Poloniei prin c\u0103s\u0103toria cu Jadwiga \u0219i \u00eenving\u0103torul Cavalerilor Teutoni la Grunwald. Capela de la Lublin arat\u0103 foarte concret lumea pe care aceast\u0103 uniune o aducea \u00eempreun\u0103. Lublinul a intrat definitiv \u00een marea istorie european\u0103 \u00een 1569. Aici s-a \u00eencheiat Uniunea de la Lublin, prin care Regatul Poloniei \u0219i Marele Ducat al Lituaniei au fost unite \u00eentr-un singur stat, Commonwealth-ul polono-lituanian \u2013 Rzeczpospolita Obojga Narod\u00f3w, Republica celor Dou\u0103 Na\u021biuni. Cele dou\u0103 componente \u0219i-au p\u0103strat institu\u021bii proprii, dar au avut un monarh \u0219i un parlament comun. Lublinul a fost \u00een acela\u0219i timp unul dintre marile centre evreie\u0219ti ale Poloniei. \u00cen secolele XVI\u2013XVII aici au func\u021bionat o important\u0103 academie talmudic\u0103, tipografii ebraice \u0219i Consiliul celor Patru \u021a\u0103ri, principala institu\u021bie de autoguvernare a evreilor din Regatul Poloniei. Ora\u0219ul a ajuns s\u0103 fie numit chiar \u201eIerusalimul Regatului Poloniei\u201d sau \u201eOxfordul evreiesc\u201d. De aceast\u0103 lume este legat \u0219i Isaac Bashevis Singer, laureatul Premiului Nobel pentru Literatur\u0103. Familia sa provenea din regiunea Lublinului, iar ora\u0219ul \u0219i lumea evreiasc\u0103 din \u00eemprejurimi apar \u00een scrierile sale. Unul dintre romanele sale celebre este chiar Magicianul din Lublin. \u00cenaintea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, evreii reprezentau aproximativ o treime din popula\u021bia Lublinului. Vechiul cartier evreiesc se afla \u00een mare parte sub Castel, \u00een zona Podzamcze, nu \u00een interiorul ora\u0219ului vechi cre\u0219tin. \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fost creat aici ghetoul, iar dup\u0103 lichidarea acestuia, \u00een 1942\u20131943, germanii au demolat o mare parte a cartierului, inclusiv complexul marii sinagogi. De aceea, cine prive\u0219te ast\u0103zi de la Castel spre spa\u021biul larg de dedesubt, vede c\u0103 lipse\u0219te de fapt o bucat\u0103 \u00eentreag\u0103 din ora\u0219ul de dinainte de r\u0103zboi. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura De \u00eencercat Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Am ajuns la Lublin spre sear\u0103, nu cu mult \u00eenainte de apus. Abia am a\u0219teptat s\u0103 primesc cheia camerei, ca s\u0103-mi las bagajele \u0219i s\u0103 fug \u00een ora\u0219, c\u00e2t mai puteam prinde ora albastr\u0103. Plimbarea n-a durat mult \u2014 centrul vechi este mititel \u2014 dar m-am bucurat c\u0103 nu am l\u0103sat seara s\u0103 se piard\u0103. A doua zi aveam programat\u0103, la ora nou\u0103, vizita la Capela Sfintei Treimi \u0219i nu \u0219tiam dac\u0103 dup\u0103 aceea ni se va mai da timp \u0219i pentru ora\u0219. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ni s-a dat, dar eu \u00eemi f\u0103cusem deja prima recunoa\u0219tere pe cont propriu, \u00een lumina aceea alb\u0103struie care face aproape orice ora\u0219 s\u0103 par\u0103 pu\u021bin fermecat. De la hotel am f\u0103cut vreo zece minute p\u00e2n\u0103 la castel, aflat la numai c\u00e2\u021biva pa\u0219i de ora\u0219ul vechi. Fa\u021bada lui alb\u0103, crenelat\u0103 \u0219i foarte teatral\u0103, arat\u0103 conving\u0103tor medieval, de\u0219i cl\u0103direa principal\u0103 este mult mai nou\u0103 \u0219i a fost ridicat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea ca \u00eenchisoare. Adev\u0103ratele r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale vechii cet\u0103\u021bi aveam s\u0103 le v\u0103d mai bine a doua zi, turnul rotund \u0219i Capela Sfintei Treimi. De la castel am intrat \u00een ora\u0219ul vechi prin Poarta Grodzka. Ea lega odinioar\u0103 ora\u0219ul cre\u0219tin, ad\u0103postit \u00eentre ziduri, de cartierul evreiesc \u00eentins spre castel. Dup\u0103 dispari\u021bia aproape total\u0103 a acelui cartier, poarta a r\u0103mas ca un prag \u00eentre ora\u0219ul care exist\u0103 \u0219i cel care nu mai exist\u0103. Imediat dup\u0103 aceea am ajuns \u00een Plac po Farze, unde ziduri joase contureaz\u0103 funda\u021biile fostei biserici parohiale Sf\u00e2ntul Mihail, numit\u0103 simplu Fara. C\u00e2ndva una dintre cele mai importante biserici ale Lublinului, a fost demolat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, dup\u0103 ce ajunsese \u00eentr-o stare prea proast\u0103 pentru a mai putea fi salvat\u0103. Acum, din ea a r\u0103mas doar desenul \u00een piatr\u0103 al zidurilor \u0219i o machet\u0103 coco\u021bat\u0103 pe un zid. Am continuat apoi pe str\u0103du\u021bele centrului vechi, printre ganguri, cur\u021bi \u0219i fa\u021bade colorate. Deasupra uneia dintre ele plutea scamatorul pe s\u00e2rm\u0103, inspirat de Iasza Mazur, personajul romanului Magicianul din Lublin al lui Isaac Bashevis Singer. Ora\u0219ul \u0219i-a \u00eensu\u0219it at\u00e2t de bine acest personaj, \u00eenc\u00e2t scamatorii au devenit aproape o emblem\u0103 local\u0103, iar Lublinul le dedic\u0103 \u00een fiecare var\u0103 un \u00eentreg carnaval. Str\u0103du\u021bele m-au scos \u00een Pia\u021ba Veche, \u00een fa\u021ba Tribunalului Coroanei, apoi la Poarta Cracoviei, adev\u0103ratul simbol al ora\u0219ului. La ora albastr\u0103, cu felinarele aprinse \u0219i turnurile ridic\u00e2ndu-se din \u00eentuneric, Lublinul p\u0103rea considerabil mai mare dec\u00e2t era \u00een realitate. Am trecut \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 Catedrala Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul, dominat\u0103 de Turnul Trinitar, apoi pe l\u00e2ng\u0103 bazilica dominicanilor, ascuns\u0103 printre cl\u0103dirile ora\u0219ului vechi. Pe un zid am g\u0103sit \u0219i Lublinul de alt\u0103dat\u0103: o reproducere a vechii panorame intitulate Typus civitatis Lublinensis in Regno Poloniae. Ora\u0219ul ap\u0103rea acolo str\u00e2ns \u00eentre ziduri, plin de turle \u0219i turnuri, mult mai important dec\u00e2t ar fi l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 dimensiunile lui de ast\u0103zi. \u00centunericul se l\u0103sase de-a binelea c\u00e2nd am cobor\u00e2t din nou spre castel. De pe pod se vedeau acoperi\u0219urile ora\u0219ului vechi \u0219i Poarta Grodzka luminat\u0103, iar dincolo de ele, Turnul Trinitar. Am mai f\u0103cut un ultim ocol prin curtea castelului, pe l\u00e2ng\u0103 donjonul rotund \u0219i capela pe care urma s-o vizitez diminea\u021ba. \u00centr-o singur\u0103 plimbare scurt\u0103 bifasem aproape tot centrul vechi \u2014 dar, mai ales, \u00eel v\u0103zusem \u00een lumina lui cea mai frumoas\u0103. \u00cen Lublin am avut parte de o v\u00e2n\u0103toare urban\u0103 de capre. Capra este simbolul Lublinului \u0219i apare pe stema ora\u0219ului, sprijinit\u0103 cu picioarele din fa\u021b\u0103 de o vi\u021b\u0103-de-vie. Legenda spune c\u0103, \u00een urma unui atac al t\u0103tarilor, c\u00e2\u021biva copii care sc\u0103paser\u0103 cu via\u021b\u0103 au fost hr\u0103ni\u021bi cu laptele unei capre. C\u00e2nd ora\u0219ul a cerut s\u0103 primeasc\u0103 o stem\u0103, locuitorii au dorit ca animalul salvator s\u0103 fie \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at printre frunze de vi\u021b\u0103, simbol al bel\u0219ugului. Numai c\u0103 desenatorul ar fi \u00een\u021beles cererea \u00een felul lui \u0219i a pictat un \u021bap b\u0103tr\u00e2n \u0219i b\u0103rbos, care m\u00e2nca lini\u0219tit vi\u021ba. Imaginea n-a fost tocmai pe placul lublinienilor, dar \u021bapul s-a instalat definitiv pe stema lor. \u00cen ultimii ani, rudele lui mai mici au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 prin tot centrul vechi. Fiecare capr\u0103 are alt\u0103 ocupa\u021bie \u0219i alt\u0103 poveste: una cite\u0219te, alta c\u00e2nt\u0103 la trompet\u0103, una num\u0103r\u0103 bani, alta p\u0103ze\u0219te zidurile, iar c\u00e2teva par desprinse din trecutul evreiesc sau medieval al ora\u0219ului. Sunt suficient de mici ca s\u0103 treci pe l\u00e2ng\u0103 ele f\u0103r\u0103 s\u0103 le observi \u0219i suficient de caraghioase ca, odat\u0103 ce ai g\u0103sit-o pe prima, s\u0103 vrei s\u0103 le cau\u021bi pe toate. A doua zi diminea\u021ba m-am \u00eentors la castel, de data aceasta \u00eempreun\u0103 cu grupul. Ploua, iar curtea aproape pustie, cu donjonul rotund \u0219i capela ridic\u00e2ndu-se \u00een spatele lui, ar\u0103ta cu totul altfel dec\u00e2t \u00een lumina albastr\u0103 a serii precedente. Aveam bilet numai pentru Capela Sfintei Treimi, nu \u0219i pentru restul muzeului, a\u0219a c\u0103 vizita a fost scurt\u0103. Exteriorul capelei nu preg\u0103te\u0219te deloc vizitatorul pentru ceea ce urmeaz\u0103. Cl\u0103direa este o biseric\u0103 gotic\u0103 occidental\u0103, cu bol\u021bi nervurate, ferestre \u00eenalte \u0219i un singur st\u00e2lp care sus\u021bine bolta \u00een centrul navei. \u00cen interior \u00eens\u0103, aproape fiecare palm\u0103 de zid este acoperit\u0103 cu pictur\u0103 bizantino-rutean\u0103. Rezultatul este unul dintre acele rare locuri \u00een care Estul \u0219i Vestul nu stau unul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt, ci se suprapun p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu mai pot fi desp\u0103r\u021bite. Frescele au fost comandate de regele W\u0142adys\u0142aw Jagie\u0142\u0142o \u0219i terminate \u00een 1418 de o echip\u0103 de pictori ruteni condus\u0103 de me\u0219terul Andrei. Pe pere\u021bi \u0219i pe bol\u021bi se \u00eengr\u0103m\u0103desc scene din via\u021ba lui Hristos \u0219i a Fecioarei, profe\u021bi, \u00eengeri \u0219i sfin\u021bi, toate pictate dup\u0103 regulile artei ortodoxe, dar adaptate spa\u021biului unei capele catolice. Jagie\u0142\u0142o nu a uitat s\u0103 se includ\u0103 \u0219i pe sine, apare de dou\u0103 ori. O dat\u0103 apare \u00eentr-un tablou votiv, \u00eengenuncheat \u00een fa\u021ba Fecioarei \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103lare, \u00een galop, \u00een timp ce un \u00eenger \u00eei a\u0219az\u0103 coroana pe cap \u0219i \u00eei \u00eentinde o cruce. Frescele au avut \u0219i un noroc nea\u0219teptat. \u00cen secolul al XIX-lea, c\u00e2nd castelul a fost transformat \u00een \u00eenchisoare, picturile au fost acoperite cu tencuial\u0103 \u0219i au fost astfel protejate. Au fost redescoperite la sf\u00e2r\u0219itul secolului, iar scoaterea lor la lumin\u0103 \u0219i restaurarea au durat zeci de ani. Plimbarea care a urmat a copiat \u00een mare parte traseul meu din seara precedent\u0103, a\u0219a c\u0103 nu am s-o repovestesc. Ziua am observat \u00eens\u0103 mai bine c\u00e2teva lucruri care nu se vedeau bine \u00een lumina albastr\u0103. \u00cen ferestrele unor case vechi ap\u0103reau portrete alb-negru, \u00een m\u0103rime aproape natural\u0103. Ele provin dintr-o colec\u021bie de aproximativ 2.700 de negative pe sticl\u0103, g\u0103sit\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een timpul renov\u0103rii unei cl\u0103diri din Pia\u021ba Veche. Fotografiile, realizate \u00een anii 1920\u20131930 de un autor r\u0103mas necunoscut, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 fo\u0219ti locuitori ai Lublinului. Chipurile recuperate din cutia uitat\u0103 au fost readuse \u00een ora\u0219 \u0219i a\u0219ezate la ferestre, ca \u0219i cum oamenii de odinioar\u0103 s-ar fi \u00eentors pentru o clip\u0103 \u00een casele lui. Lublinul nu este doar or\u0103\u0219elul pe care \u00eel str\u0103boteai \u00eentr-un ceas. Este un ora\u0219 de peste 300.000 de locuitori, al optulea ca m\u0103rime din Polonia \u0219i cel mai mare ora\u0219 polonez de la est de Vistula. Noi ne-am \u00eenv\u00e2rtit doar prin inima mic\u0103 a cepei, centrul medieval, \u00eenghesuit \u00eentre castel \u0219i Poarta Cracoviei. \u00cen jurul lui se \u00eentinde un alt Lublin, crescut mai ales \u00een secolul al XIX-lea \u0219i la \u00eenceputul secolului XX, cu bulevarde, palate \u0219i cl\u0103diri administrative. Mai departe vin cartierele de blocuri, campusurile universitare, zonele industriale \u0219i ora\u0219ul modern. Din toate acestea n-am v\u0103zut aproape nimic. Am cunoscut doar s\u00e2mburele vechi al unui ora\u0219 mare. 00"}