{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Lisboa - &#127477;&#127481; Portugalia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"4U0JFvQUdk\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lisboa\/\">Lisboa<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lisboa\/embed\/#?secret=4U0JFvQUdk\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Lisboa&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"4U0JFvQUdk\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/2017-05-20-1028-coperta.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Prima privire serioas\u0103 ce-am aruncat-o peste Lisabona &#8211; Lisboa pe numele ei portughez &#8211; a avut loc \u00een Miradouro do Parque Eduardo VII, nu mult timp dup\u0103 aterizare. Ne-am oprit acolo doar pentru\u00a0c\u00e2teva minute, s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu ora\u0219ul pe care urma\u00a0s\u0103-l descoperim \u00een urm\u0103toarea zi \u0219i jum\u0103tate. \u00cen fa\u021ba noastr\u0103 se \u00eentindeau ca pe o hart\u0103, cele \u0219apte coline ale Lisabonei. \u00cen st\u00e2nga Colina\u00a0Sant\u2019Ana,\u00a0Gra\u00e7a,\u00a0Colina\u00a0S\u00e3o Vicente, S\u00e3o Jorge cu un castel construit mo\u021b \u00een v\u00e2rf. \u00cen dreapta Colina\u00a0Santa Catarina, Chiado \u0219i\u00a0S\u00e3o Roque. De la aceast\u0103 dep\u0103rtare p\u0103reau doar dou\u0103 dealuri pric\u0103jite. Abia c\u00e2nd le-am str\u0103b\u0103tut cu piciorul, g\u00e2f\u00e2ind la deal, zburd\u00e2nd la vale, ne-am dat seama de sinuozit\u0103\u021bile lor. \u00centre ele, \u00een spatele coloanei din\u00a0Pra\u00e7a do Marqu\u00eas de Pombal, \u00eencepea Avenida da Liberdade ce ducea \u00een cartierul Baixa, cartier construit \u00een \u00eentregime dup\u0103 cutremurul din 1755, cataclism ce-a distrus 85% din ora\u0219 \u0219i a omor\u00e2t un sfert din popula\u021bie. \u00cen dep\u0103rtare\u00a0se z\u0103reau alb\u0103strui, apele estuarului r\u00e2ului Tejo. Lisboa p\u0103rea mic\u0103 \u0219i accesibil\u0103 privit\u0103 de la aceast\u0103 dep\u0103rtare. Abia dup\u0103 ce-am \u00eenceput cu hoin\u0103reala ne-am dat seama c\u0103 ne-ar mai fi trebuit c\u00e2teva zile pentru a o savura cu-adev\u0103rat. \u00cen&nbsp;Baixa Pombalina Prima plimbare am f\u0103cut-o \u00een Baixa Pombalina. Autocarul ne-a l\u0103sat \u00een&nbsp;Prac\u0327a dos Restauradores iar de acolo am pornit-o pe jos prin&nbsp;Prac\u0327a Rossio, cea machiat\u0103 cu mov din pricina copacilor de jacaranda, pe Rua Augusta&nbsp;p\u00e2n\u0103 \u00een&nbsp;Prac\u0327a do Come\u0301rcio. \u0218i \u00eenapoi. Am revenit \u00een Baixa \u0219i a doua zi&nbsp;pentru c\u0103 nu aveam de ales, de aici luam metroul ce ne ducea la hotel. Am profitat \u00eens\u0103 de cea de-a doua vizit\u0103 pentru a privi lumea de sus, din v\u00e2rful lui&nbsp;Elevador de Santa Justa. Cine \u0219tie pu\u021bin\u0103 portughez\u0103 \u0219i pu\u021bin\u0103 istorie pricepe pe loc de unde vine numele locului. Cartierul de jos\u00a0(baixa) al marchizului de Pombal a ap\u0103rut pe harta Lisabonei dup\u0103 ce ora\u0219ul medieval a fost distrus \u00een \u00eentregime de\u00a0cutremurul din 1755. \u00cen locul str\u0103zilor \u00eenghesuite \u0219i a cl\u0103dirilor manueline a r\u0103s\u0103rit un cartier &#8222;iluminist&#8221;, cu str\u0103zi drepte, paralele \u0219i perpendiculare str\u0103juite de cl\u0103diri clasice. Ra\u021bional, ordonat, lini\u0219titor. Planurile lui au fost trasate de \u00eensu\u0219i primul ministru din acele vremuri, Sebasti\u00e3o Jos\u00e9 de Carvalho e Melo, primul marchiz de Pombal. De\u0219i m-am str\u0103duit din r\u0103sputeri n-am reu\u0219it s\u0103-l z\u0103resc pe doctorul Amadeu de Prado plimb\u00e2ndu-se agale pe Rua Augusta, nici pe Adriana la fereastra casei cu azulejos albastre (cartea\/filmul Trenul de noapte spre Lisabona &#8211; Pascal Mercier ). Nu l-am remarcat nici pe Fernando Pessoa, pierdut poate \u00een puhoiul de turi\u0219ti ce se \u00eenghesuiau sub colonade, la\u00a0Caf\u00e9 Martinho\u00a0da Arcada din\u00a0Prac\u0327a do Come\u0301rcio. Din fericire, l-am reg\u0103sit a doua zi, de diminea\u021b\u0103, la A Brasileira Cafe din Chiado. \u00cen&nbsp;Chiado \u0219i&nbsp;Bairro Alto Prima sear\u0103 am petrecut-o hoin\u0103rind alandala pe str\u0103du\u021be \u00eenguste \u0219i \u00eentunecoase, ticsite de pr\u0103v\u0103lii, printre mesele \u0219i scaunele restaurantelor \u00een Chiado \u0219i Bairro Alto (cartierul de sus), respir\u00e2nd minunatul aer r\u0103coros al Lisabonei. S-a \u00eentunecat de-a binelea c\u00e2nd am pornit, obosite, spre hotel. Am revenit pe-aici \u0219i a doua zi, o revedere scurt\u0103 din p\u0103cate, doar pentru a-i saluta pe cei mai mari poe\u021bi ai Portugaliei,&nbsp;Fernando Pessoa \u0219i&nbsp;Lu\u00eds Vaz de Cam\u00f5es. Nesatisf\u0103c\u0103tor, a\u0219a c\u0103 ne-am promis o&nbsp;excursie viitoare pentru aprofundarea cuno\u0219tin\u021belor. Acum \u00eens\u0103 ne atr\u0103gea ca un magnet cartierul Alfama, de pe dealul de vizavi. Merit\u0103 o povestire separat\u0103, at\u00e2t de mult ne-a pl\u0103cut. Dou\u0103 dintr-o lovitur\u0103 &#8211; Colinele da Grac\u0327a \u0219i Sa\u0303o Vicente Pentru p\u0103strarea simetriei ne-am c\u0103\u021b\u0103rat apoi pe dealurile de vizavi, p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful celei mai \u00eenalte coline din Lisboa, pe&nbsp;Esplanada do Largo da Grac\u0327a, pentru a vedea ora\u0219ul&nbsp;\u0219i din acest unghi. Aici ne-au \u00eent\u00e2mpinat o biseric\u0103 construit\u0103 chiar \u00een v\u00e2rful dealului, o pia\u021b\u0103 ce-o \u00eenconjura, iar de-a roata ei frumoase palate ale aristocra\u021biei de alt\u0103 dat\u0103. Prilej pentru imortalizarea foto a nenum\u0103ratelor modele de azulejos de pe pere\u021bi. Urm\u0103torul obiectiv r\u0103s\u0103rit \u00een calea noastr\u0103 a fost Igreja de Sa\u0303o Vicente de Fora, adic\u0103 Biserica Sf\u00e2ntul Vicen\u021biu din Afara Zidurilor. Ne-a \u00eent\u00e2mpinat impun\u0103toare, manierist\u0103, rece. De nu intram \u00een m\u0103n\u0103stire \u0219i nu descopeream claustrul \u00eempodobit cu pove\u0219ti desenate \u00een azulejos albastre, z\u0103u dac\u0103 o mai \u021bineam minte. Undeva la etaj ne-am preschimbat \u00een copii \u0219i am trecut \u00een revist\u0103 peste 100 de scene \u00eenchipuite&nbsp;dup\u0103 fabulele lui La Fontaine. De\u0219i am fost atent\u0103, n-am g\u0103sit nic\u0103ieri &#8222;Corbul p\u0103c\u0103lit de vulpe&#8221;, singura pe care o \u0219tiam \u0219i eu. Nici o pagub\u0103, puteam trage alte \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte. A fost odat\u0103 un c\u00e2ine \u0219i un m\u0103gar ce se odihneau \u00eentr-o p\u0103durice&nbsp;pe c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nul lor dormea la umbr\u0103. M\u0103garul p\u0103\u0219tea f\u0103r\u0103 grij\u0103 iarba verde a poienii. C\u00e2inelui i s-a f\u0103cut deodat\u0103 foame, a\u0219a c\u0103 \u00eel roag\u0103 pe m\u0103gar s\u0103 \u00eengenunchieze pentru a-i permite s\u0103 culeag\u0103 ceva de ros din&nbsp;co\u0219ul pe care-l purta \u00een spinare. F\u0103r\u0103 a se opri din p\u0103scut, m\u0103garul \u00eei r\u0103spunde. &#8222;A\u0219teapt\u0103 p\u00e2n\u0103 se scoal\u0103 st\u0103p\u00e2nul, o s\u0103 aib\u0103 el grij\u0103 de tine.&#8221; Dintr-o dat\u0103, din p\u0103durea \u00eentunecoas\u0103 apare un lup fl\u0103m\u00e2nd care se repede la m\u0103gar. \u00cengrozit, m\u0103garul&nbsp;cere ajutorul c\u00e2inelui dar acesta \u00eei r\u0103spunde cu aceea\u0219i voce indiferent\u0103.&nbsp;&#8222;Fugi c\u00e2t po\u021bi de repede, prietene. C\u00e2nd se va scula st\u0103p\u00e2nul va veni \u00een ajutorul t\u0103u.&#8221; Dar n-a mai fost timp, iar m\u0103garul a sf\u00e2r\u0219it \u00een burta lupului. Acu eu ce concluzie s\u0103 trag? Prietenul la nevoie se cunoa\u0219te? M\u0103 \u00eentreb \u00eens\u0103,&nbsp;oare ce-o fi p\u0103\u021bit c\u00e2inele c\u00e2nd s-a trezit st\u0103p\u00e2nul \u0219i-a v\u0103zut c-a r\u0103mas f\u0103r\u0103 m\u0103gar? A fost odat\u0103 o gospod\u0103rie \u00een care vie\u021buiau pa\u0219nic un coco\u0219 \u0219i un \u0219oim. \u00centr-una din zile \u00eens\u0103 st\u0103p\u00e2nii gospod\u0103riei au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 au poft\u0103 de-o sup\u0103 de coco\u0219, a\u0219a c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 strige \u00eenaripata cu vorbe mieroase, a\u0219a ca s\u0103 nu-\u0219i dea seama ce-l a\u0219teapt\u0103. Dar coco\u0219ul se pref\u0103cea c\u0103 nu-i aude.&#8221;Sunt \u00eengrozit de proastele tale maniere&#8221; zice \u0219oimul din voliera lui &#8222;n-auzi cum te strig\u0103 st\u0103p\u00e2nii?&#8221;.&#8221; Ba aud foarte bine&#8221;, r\u0103spunde coco\u0219ul &#8222;dar dac\u0103 ai fi v\u0103zut at\u00e2\u021bia \u0219oimi la pro\u021bap c\u00e2\u021bi coco\u0219i am v\u0103zut eu, n-ai mai s\u0103ri cu critica.&#8221; Concluzia? Manierele elegante se potrivesc doar celor f\u0103r\u0103 griji pe cap?&nbsp;\u00cen\u021belept e cel surd, mut \u0219i chior ? \u00centr-una din zile ulciorul de fier&nbsp;\u00eel invit\u0103 pe prietenul s\u0103u ulciorul de lut&nbsp;la o plimbare. Dar ulciorul de lut nu prea \u00eendr\u0103znea, de fric\u0103 s\u0103 nu p\u0103\u021beasc\u0103 ceva dat\u0103 fiind starea lui delicat\u0103. Ulciorul de fier a insistat totu\u0219i \u0219i i-a promis prietenului s\u0103u c\u0103 va avea grij\u0103 de el. A\u0219a c-au pornit-o la drum \u00eempreun\u0103. Dup\u0103 doar c\u00e2\u021biva pa\u0219i, din dorin\u021ba de-a ocoli un obstacol mititel, s-au ciocnit unul de altul iar ulciorul de lut s-a f\u0103cut f\u0103r\u00e2me. Concluzia? De ce \u021bi-e fric\u0103 nu scapi? Alege-\u021bi prieteni pe m\u0103sura ta? A fost odat\u0103 un c\u00e2rcota\u0219 ce se c\u0103ina \u00eentr-una \u0219i chema moartea \u00een fiecare zi s\u0103 vin\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t nefericirii sale. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eentr-o zi Moartea l-a ascultat \u0219i i-a b\u0103tut la u\u0219\u0103.&nbsp;&#8222;Cine e\u0219ti ?&#8221; a strigat \u00eengrozit c\u00e2rcota\u0219ul, &#8221; numai privindu-te m\u0103 apuc\u0103 groaza. Nu te apropia de mine!&#8221; Concluzia ? Ai grij\u0103 ce-\u021bi dore\u0219ti \u0219i nu mai c\u00e2rcoti ca fraierul ? \u0218i a\u0219a mai departe, panourile povesteau cele peste 100 de fabule ale lui&nbsp;Jean de La Fontaine. Dar noi ne-am plictisit relativ repede \u0219i le-am p\u0103r\u0103sit pentru a ne \u00eentoarce \u00een cartierul Alfama cu scopul unei hoin\u0103reli suplimentare \u0219i a unei v\u00e2n\u0103tori fotografice a tramvaiului 28. Un spectacol de fado A doua sear\u0103 (\u0219i ultima din p\u0103cate) am petrecut-o \u00een bodega Timpanas, la un spectacol de fado. Ne-am umplut acolo \u00een primul r\u00e2nd cu&nbsp;melancolie \u0219i doar apoi cu o ciorb\u0103, o m\u00e2ncare de pe\u0219te \u0219i o pr\u0103jituric\u0103. Am stat vreo dou\u0103 ceasuri cu ochii la dansatori \u0219i la costumele lor populare,&nbsp;cu urechile la c\u00e2nt\u0103re\u021bi. Ansamblul ce-\u0219i prezenta spectacolul pe mica scen\u0103 din fa\u021ba meselor p\u0103rea o afacere de familie. Pentru a nu \u00eengropa de tot moralul oaspe\u021bilor, tristele c\u00e2ntece de fado erau \u00eentrerupte de dansuri populare. Partea ardeleneasc\u0103 a grupului a \u00eencremenit la auzul lor. Zici c\u0103 erau buc\u0103\u021bic\u0103 rupt\u0103 din dansurile sa\u0219ilor. P\u00e2n\u0103 \u0219i poalele rochiilor se \u00eenv\u00e2rteau la fel, dezv\u0103luind ciorapi dantela\u021bi \u0219i pantalona\u0219i imacula\u021bi. Pentru a pune punctul pe i, la sf\u00e2r\u0219it de tot, cei trei soli\u0219ti s-au postat \u00een c\u00e2te un col\u021b diferit al s\u0103lii \u0219i&nbsp;&nbsp;ne-au \u00eenconjurat din toate p\u0103r\u021bile cu un ultim fado. Of, saudade &#8230; PS Am v\u0103zut mai peste tot prin Lisboa&nbsp;pe\u0219ti &#8211; mai exact sardine. Pe\u0219ti de por\u021belan ce umpleau magazinele de suveniruri, pe\u0219ti sub form\u0103 de magnet de lipit pe frigider, pe\u0219ti moi de plu\u0219 at\u00e2rna\u021bi \u00een&nbsp;c\u00e2rlige. Habar n-aveam care-i treaba, a\u0219a c\u0103 am \u00eentrebat. \u0218i-am aflat c\u0103 &#8230; Pe\u0219tele este simbolul Lisabonei. I se datoreaz\u0103 Sf\u00e2ntului Anton care, chiar dac\u0103 se cheam\u0103 de Padova, e originar de fapt din Lisabona. \u00cenainte de a deveni sf\u00e2nt&nbsp;s-a chemat&nbsp;Fernando Martins de Bulh\u00f5es, a provenit dintr-o familie bogat\u0103, a studiat \u00een universit\u0103\u021bi portugheze iar mai apoi s-a mutat la Padova. Acolo a devenit c\u0103lug\u0103r franciscan \u0219i, datorit\u0103 vie\u021bii exemplare \u0219i a minunilor \u00eenf\u0103ptuite, sf\u00e2nt. Se pare c\u0103 Anton a c\u0103lcat pe urmele patronului ordinului s\u0103u \u0219i a predicat pe\u0219tilor din mare. De aici \u0219i asocierea lui cu sardinele din magazinele portugheze \u0219i cu Lisabona, ora\u0219ul de ba\u0219tin\u0103. De aici \u0219i &#8222;coperta&#8221; prezentei pove\u0219ti. Am mai aflat c\u0103, de \u00eent\u00e2rziam vreo trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, nimeream \u00een plin Festival al Sardinelor, c\u00e2nd \u00eentreaga Lisabon\u0103 o ia razna \u0219i petrece zi \u0219i noapte, \u00een cinstea sf\u00e2ntului ei protector. Cu toat\u0103 tenta\u021bia pitorescului unei astfel de s\u0103rb\u0103tori, z\u0103u c\u0103 nu-mi pare r\u0103u c-am sc\u0103pat de h\u0103rm\u0103laie. La revedere Lisboa, pe cur\u00e2nd &#8230; 00"}