{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Lima - &#127477;&#127466; Peru - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"atuRZ5aMBA\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lima\/\">Lima<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/lima\/embed\/#?secret=atuRZ5aMBA\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Lima&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"atuRZ5aMBA\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/2025-04-01-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"Lima, capitala Peru-ului, cel mai mare ora\u0219 al \u021b\u0103rii \u0219i unul dintre cele mai importante din America Latina a fost surghiunit \u00een excursia noastr\u0103 pe ultimul loc. L-am vizitat \u00een mare grab\u0103, \u00eentr-o jum\u0103tate de zi, ca \u0219i cum nu ar fi avut nimic de oferit. E drept, pe de o parte \u0219i-a meritat soarta pentru c\u0103 ne-a chinuit cu un trafic infernal. Am r\u0103mas cu impresia c\u0103 jum\u0103tate din timpul ce i-a fost acordat l-am petrecut \u00een autocar a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 se deblocheze traficul. Cu toate astea cred totu\u0219i c\u0103 ar fi meritat o mai mare aten\u021bie. Hotelul nostru era amplasat \u00een Miraflores, un cartier reziden\u021bial \u0219i comercial de lux, unul dintre cele mai bogate din Lima, considerat sigur pentru turi\u0219ti. Am \u00een\u021beles c-ar exista \u0219i zone \u00een ora\u0219 unde nu ar fi recomandat s\u0103 intri pentru c\u0103 ai ie\u0219i jumulit. Eu \u00eens\u0103, nefiind amatoare de magazine de lux, via\u021b\u0103 de noapte sau restaurante simandicoase nu cred c\u0103 l-am apreciat la justa lui valoare, m-am mul\u021bumit s\u0103-l privesc doar de la fereastra autocarului. Miraflores &#8211; Parque del Amor \u00cen Lima am avut un alt ghid care s\u0103 ne \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een turul oficial prin ora\u0219, Roger r\u0103m\u0103sese acas\u0103 la el, \u00een Cusco. Era o t\u00e2n\u0103r\u0103 (c\u0103reia nu i-am re\u021binut numele din p\u0103cate) ce nu p\u0103rea a avea s\u00e2nge sud-american \u00een vine, nu din pricina \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii ci din pricina unui soi de impasibilitate pe care o afi\u0219a. Poate pe din\u0103untru clocotea un vulcan, cine \u0219tie, dar pe dinafar\u0103 era de-un calm des\u0103v\u00e2r\u0219it ce-a fost interpretat (pe alocuri) ca indiferen\u021b\u0103. Singura dat\u0103 c\u00e2nd am v\u0103zut-o pu\u021bin mai agitat\u0103 a fost la aeroport, unde am ajuns pe ultima sut\u0103 de metri. Primul loc \u00een care ne-a condus a fost tot \u00een Miraflores, \u00eentr-un minunat parc aflat pe o promedan\u0103 ce se \u00eentinde de-a lungul coastei Pacificului dar sus pe deal, la o oare\u0219icare \u00een\u0103l\u021bime. Numele lui oficial este Parcul Alberto Andrade Carmona, primit \u00een amintirea unui primar al Limei, dar este cunoscut mai degrab\u0103 sub numele de Parcul Iubirii. Prima impresie pe care mi-a l\u0103sat-o a fost c\u0103 reprezint\u0103 un soi de nostalgie a Americii dup\u0103 bunica ei Europa. \u00cen mijlocul lui se eviden\u021bia o statuie numit\u0103 S\u0103rutul iar de-a lungul aleilor se \u00eentindeau b\u0103nci cu mozaicuri ce amintesc de Parcul G\u00fcell a lui&nbsp; Antoni Gaudi din Barcelona. Tu\u0219a american\u0103 este dat\u0103 de mul\u021bimea de fraze \u0219i poezii de dragoste strecurate printre pl\u0103cile colorate \u0219i scrise at\u00e2t \u00een spaniol\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een quechua. Am cules \u0219i eu c\u00e2teva: Foarte romantic. Centro Hist\u00f3rico Dup\u0103 acest preludiu romantic am purces la treburi mai serioase. Pentru urm\u0103toarele dou\u0103-trei ceasuri am inspectat buricul ini\u021bial al t\u00e2rgului, Plaza de Armas din Lima \u0219i \u00eemprejurimile ei, la al c\u0103rui plan a contribuit \u00eensu\u0219i Francisco Pizaro \u00een 1532 c\u00e2nd a \u00eentemeiat ora\u0219ul. Autocarul nostru n-a putut intra p\u00e2n\u0103 acolo a\u0219a c\u0103 ne-a debarcat \u00eentr-o alt\u0103 pia\u021b\u0103,&nbsp;Plaza San Martin, inaugurat\u0103 mult mai t\u00e2rziu, \u00een 1921, cu ocazia celebr\u0103rii a 100 de ani de la declararea independen\u021bei statului Peru. \u00cen mijlocul ei se \u00eenal\u021b\u0103 statuia ecvestr\u0103 a lui Jos\u00e9 de San Martin, generalul argentinian cu care ne-am \u00eent\u00e2lnit pe plajele de la Paracas. Dup\u0103 ce a ocupat par\u021bial Lima, \u00een iulie 1821 San Martin a fost numit Protector al Peru-ului \u0219i a declarat oficial independen\u021ba Peru-ului. Dup\u0103 un an \u00eens\u0103, \u00een urma unei \u00eent\u00e2lniri avute cu Sim\u00f3n Bolivar a c\u0103ror dedesupturi nu au fost elucidate nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, a renun\u021bat la toat\u0103 activitatea politic\u0103 \u0219i militar\u0103 \u0219i a plecat pentru totdeauna din America Latin\u0103. Se pare c\u0103 \u00eei sunt recunoscute totu\u0219i meritele dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 statuia din Plaza San Martin. Din pia\u021b\u0103 am luat-o c\u0103tinel pe Jir\u00f3n de la Uni\u00f3n, o strad\u0103 pietonal\u0103 care ne-a condus p\u00e2n\u0103 \u00een Plaza de Armas. De fapt ne cam scurgeam pe marginea ei, \u00een c\u0103utare de umbr\u0103 care s\u0103 ne mai fereasc\u0103 pu\u021bin de canicul\u0103, regret\u00e2nd la fiecare pas aerul rarefiat dar nult mai r\u0103coros al Anzilor. Timp de mul\u021bi ani strada aceasta a fost un soi de corso al Limei, cea mai \u201earistocratic\u0103\u201d promenad\u0103, locul unde se adunau cei mai faimo\u0219i locuitori ai ora\u0219ului. Acum e ni\u021bel pr\u0103p\u0103dit\u0103 dar se v\u0103d eforturi de-a o reabilita. E flancat\u0103 de cl\u0103diri de toate felurile, biserici baroce, sedii de banc\u0103 eclectice, ni\u021bel art nouveau \u0219i multe cl\u0103diri moderne. Plaza&nbsp;Mayor din Lima&nbsp;sau&nbsp;Plaza de Armas&nbsp;este \u00eentr-adev\u0103r frumoas\u0103 \u0219i impresionant\u0103, demn\u0103 pentru un Ciudad de Los Reyes,&nbsp;Ora\u0219ul Regilor, dup\u0103 cum a fost botezat\u0103 capitala peruan\u0103 de \u00eensu\u0219i \u00eentemeietorul ei. \u00cen jurul unui spa\u021biu liber generos, ocupat \u00een zilele noastre de un parc, se \u00een\u0219ir\u0103 cl\u0103dirile celor mai importante institu\u021bii ale statului:&nbsp;Palatul Guvernului,&nbsp;Catedrala,&nbsp;Biserica Tabernacolului,&nbsp;Palatul Arhiepiscopal,&nbsp;Palatul Municipal. Nici una dintre cl\u0103dirile pie\u021bei n-a supravie\u021buit din timpul lui Pizarro, au fost puse la p\u0103m\u00e2nt de cutremure \u0219i reconstruite mereu, probabil \u00eentr-un stil din ce \u00een ce mai grandios. La ora vizitei noastre pe esplanada din fa\u021ba Palatului Guvernului se desf\u0103\u0219ura un soi de concert al armatei ce preced\u0103 schimbarea g\u0103rzii. N-am r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la schimbarea propriu-zis\u0103 ci am stat s\u0103 ascult vreo dou\u0103 melodii. Nu m\u0103 prea pricep s\u0103 fac filmule\u021be dar de data asta nu m-am ab\u021binut \ud83d\ude42 Nici \u00een Lima nu am avut r\u0103bdare s\u0103 m\u0103 \u021bin dup\u0103 grup, mi se p\u0103rea c\u0103 trag prea tare de timp, a\u0219a c\u0103 am luat-o la picior de capul meu. Nu am ajuns prea departe, m-am \u00eenv\u00e2rtit pu\u021bin pe str\u0103du\u021bele din jurul pie\u021bei \u0219i am aflat c\u00e2teva lucruri interesante. Ini\u021bial am luat-o pe o str\u0103du\u021b\u0103 pietonal\u0103 ce ie\u0219ea din pia\u021b\u0103 \u0219i care mi s-a p\u0103rut foarte pitoreasc\u0103. La cap\u0103tul ei am dat peste o statuie ecvestr\u0103 a lui Francisco Pizarro. Am \u00een\u021beles mai apoi c\u0103 statuia aceasta a stat ini\u021bial chiar \u00een mijlocul pie\u021bei mari dar a fost mazilit\u0103 din cauza politically correctness-ului. Francisco Pizarro a f\u0103cut \u0219i multe lucruri reprobabile la via\u021ba lui a\u0219a c\u0103 a fost mazilit \u00eentr-o pia\u021bet\u0103 mic\u0103. \u00cen spatele statuii lui Pizarro am dat peste o pictur\u0103 mural\u0103, lung\u0103 de 180m, foarte haioas\u0103 pentru c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 transpun\u0103 c\u0103l\u0103torul \u00eentr-un secol demult apus (probabil 18). Este un trompe l&#8217;oeil, trampantojo&nbsp;\u00een acest col\u021b de lume, care continu\u0103 prin desen coloanele, arcadele, balcoanele \u0219i por\u021bile cl\u0103dirilor din jur. Dac\u0103 nu e\u0219ti atent ri\u0219ti s\u0103 dai cu capul de zid. Pe sub acele arcade \u00een\u0219el\u0103toare se \u00eenv\u00e2rt personaje ce sunt probabil familiare trec\u0103torilor peruani dar care mie nu mi-au spus mare lucru din p\u0103cate. A fost \u00eens\u0103 obligatoriu s\u0103 caut intens pe internet informa\u021bii despre personajele pe care le-am v\u0103zut \u0219i \u00een pictur\u0103 dar pe care le-am \u00eent\u00e2lnit apoi \u0219i pe str\u0103zi, unde m\u0103 a\u0219teptam mai pu\u021bin, un soi de reprezent\u0103ri \u00een m\u0103rime natural\u0103 ale unor femei \u00eembrobodite. A\u0219a le-am cunoscut pe tapadas lime\u00f1as, pe doamnele din Lima ce obi\u0219nuiau s\u0103 ias\u0103 \u00een ora\u0219 cu fa\u021ba \u0219i capul acoperite de \u0219aluri generoase, l\u0103s\u00e2nd la vedere doar un singur ochi. &#8222;Armura&#8221; aceea de m\u0103tase le oferea pesemne un soi de protec\u021bie \u00eempotriva unor gesturi necuvenite sau a unor priviri indiscrete. \u00cen fond, \u00een spatele ei se putea ascunde at\u00e2t o tineric\u0103 inocent\u0103 c\u00e2t \u0219i o doamn\u0103 coapt\u0103 bine, at\u00e2t un obraz fraged c\u00e2t \u0219i unul ciupit de v\u0103rsat. Moda purt\u0103rii acestei vestimenta\u021bii a \u00eenceput \u00een secolul al 16-lea \u0219i a \u021binut mult \u0219i bine, p\u00e2n\u0103 a fost detronat\u0103 de moda parizian\u0103 din secolul al 19-lea. Acoper\u0103m\u00e2ntul nu le-a fost impus femeilor de cine \u0219tie ce reguli misogine. Dimpotriv\u0103, \u00een 1583, episcopul de atunci al Limei a dat un edict prin care le interzicea femeilor purtarea \u0219alurilor \u00een acest mod pentru c\u0103 &#8230; Obiceiul ca femeile s\u0103 se acopere a ajuns la o asemenea extrem\u0103 \u00eenc\u00e2t a dus la mari ofense la adresa lui Dumnezeu \u0219i la daune notabile pentru republic\u0103, deoarece \u00een aceast\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are tat\u0103l nu-\u0219i recunoa\u0219te fiica, nici so\u021bul so\u021bia, nici fratele sora&#8230; A fost introdus\u0103 cenzura vestimentar\u0103 &#8230; s-a convenit amendarea contravenien\u021bilor &#8230; autorit\u0103\u021bile au \u00eenceput s\u0103 suspecteze c\u0103 \u00een spatele acelui costum s-ar putea ascunde \u0219i travesti\u021bi &#8230; o nenorocire. Dar doamnele din Lima nu s-au l\u0103sat intimidate \u0219i \u0219i-au p\u0103strat \u021binuta timp de aproape 300 de ani, atrase probabil de jocul insinuant al seduc\u021biei \u0219i, cine \u0219tie, de incipientele lic\u0103riri ale unei libert\u0103\u021bi feminine. M-am \u00eenv\u00e2rtit ce m-am \u00eenv\u00e2rtit prin Centrul Istoric al Limei p\u00e2n\u0103 aproape de ora stabilit\u0103 pentru regrupare. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung \u00eens\u0103 \u00een punctul de \u00eent\u00e2lnire i-am prins din urm\u0103 \u0219i pe cei din grup, ce se \u00eempotmoliser\u0103 \u00eentr-un magazina\u0219 ce vindea suveniruri. A fost spre norocul meu, altfel ratam vizita \u00een interiorul m\u0103n\u0103stirii franciscane \u0219i mai ales \u00een catacombele ei. Dup\u0103 care ne-am adunat cu to\u021bii \u00een centrul pie\u021bei mari \u0219i du\u0219i am fost, spre autocar. Museo Larco Ultimul obiectiv vizitat \u00een Lima a fost Muzeul Larco, o \u00eenc\u00e2ntare \u00eencep\u00e2nd de la cl\u0103direa ce-l ad\u0103poste\u0219te \u0219i termin\u00e2nd cu exponatele din vitrine. Cl\u0103direa, de un alb imaculat, a fost construit\u0103 \u00een secolul al 18-lea \u00eenc\u0103 de pe vremea viceregatului. Este \u00eenconjurat\u0103 de ziduri \u00eenalte ce erau invadate de bougainvillea \u0219i alte plante ag\u0103\u021b\u0103toare pline cu flori. Nu este foarte mare iar colec\u021biile sunt expuse \u00een c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri aflate la primul (\u0219i ultimul) etaj. Muzeul Larco este \u00een prezent cel mai mare muzeu privat de art\u0103 precolumbian\u0103. Povestea lui \u00eencepe \u00een anul 1925, c\u00e2nd un domn pe nume Rafael Larco Herrera a achizi\u021bionat aproximativ 600 de piese ceramice de la cumnatul s\u0103u, Alfredo Hoyle. Sosirea acestor obiecte \u00een cas\u0103 a aprins \u00een fiul s\u0103u, Rafael Larco Hoyle, morbul de colec\u021bionar. El a fost cel care s-a preocupat de m\u0103rirea colec\u021biei ini\u021biale cu multe altele, cump\u0103r\u00e2nd tot ce se putea cump\u0103ra, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au str\u00e2ns at\u00e2t de multe artefacte c-a a fost nevoie s\u0103 se \u00eenfiin\u021beze un muzeu pentru ele. \u00cen zilele noastre c\u0103l\u0103torul poate vedea \u00een c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri un soi de rezumat a 5.000 de ani de istorie precolumbian\u0103. Am re\u00eent\u00e2lnit aici obiecte f\u0103urite \u00een timpul culturilor paracas, nasca, tiwanaku sau inca dar \u0219i apar\u021bin\u00e2nd unor culturi ce-au ap\u0103rut \u00een nordul Peru-ului, pe unde nu am fost deloc. Cultura moche m-a impresionante cel mai tare, \u00een special vasele de ceramic\u0103 cu chipuri umane. O particularitate a muzeului este c\u0103 accept\u0103 vizitatori \u0219i \u00een spa\u021biile de depozitare. Discret, \u00eentr-o galerie separat\u0103 de la parter, este expus\u0103 \u0219i cea mai mare colec\u021bie de ceramic\u0103 erotic\u0103 din lume. De acolo am aflat c\u0103 precolumbienii se \u021bineau de n\u0103zb\u00e2tii \u0219i pe lumea cealalt\u0103. Dup\u0103 ce-am p\u0103r\u0103sit muzeul a urmat drumul spre aeroport pentru \u00eembarcarea spre cas\u0103. \u00cen capul meu ar fi trebuit s\u0103 semene cu o curs\u0103 contra cronometru dar \u00een realitate s-a desf\u0103\u0219urat \u00een pas de melc datorit\u0103 traficului infernal din Lima. Ajuns\u0103 la aeroport doar cu vreun ceas \u00eenaintea orei de \u00eembarcare m-am stresat cu check-in-ul, cu formalit\u0103\u021bile de control \u0219i de trecere a frontierei. Am ajuns la poarta de \u00eembarcare exact la ora trecut\u0103 pe bilet &#8230; doar ca s\u0103 constat c\u0103 cei de la Air France am\u00e2naser\u0103 plecarea cu o jum\u0103tate de ceas. M\u0103car a\u0219a, p\u00e2n\u0103 s\u0103 urc \u00een avion am apucat s\u0103-mi trag sufletul. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 fi r\u0103mas \u00een Lima \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103 zile ? Categoric, dar nu din cauz\u0103 c-am pierdut avionul. Astfel s-a \u00eencheiat c\u0103l\u0103toria mea prin Peru, o \u021bar\u0103 plin\u0103 de extreme dar \u0219i de culoare ce m-a \u00eent\u00e2mpinat cu un soi de bonomie la care nu m-am a\u0219teptat. A reu\u0219it cu brio s\u0103-mi deschid\u0103 apetitul pentru America de Sud iar acum nu pot dec\u00e2t s\u0103 fiu r\u0103bd\u0103toare \u0219i s\u0103 visez cu ochii deschi\u0219i urm\u0103toarea escapad\u0103. 00"}