{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Librarul din Floren\u021ba - Ross King - Istorie povestit\u0103 - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"lwMzDbI671\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/librarul-din-florenta-ross-king\/\">Librarul din Floren\u021ba &#8211; Ross King<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/librarul-din-florenta-ross-king\/embed\/#?secret=lwMzDbI671\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Librarul din Floren\u021ba &#8211; Ross King&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"lwMzDbI671\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_2951.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":461,"description":"The Bookseller of Florence: Vespasiano da Bisticci and the Manuscripts that Illuminated the Renaissance de Dr Ross King aprimit de la mine 4 din 5 stelu\u021be Cartea aceasta mi s-a p\u0103rut o continuare fireasc\u0103 pentru o alta care mi-a pl\u0103cut foarte mult, Clinamen de Stephen Greenblatt. Din titlu s-ar putea deduce c\u0103 Ross King propune o biografie a vreunui faimos librar florentin sau m\u0103car un roman istoric. Cartea este \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 o enciclopedie povestit\u0103 despre lumea c\u0103r\u021bii din Floren\u021ba secolului XV, v\u0103zut\u0103 cu ajutorul unui personaj numit Vespasiano da Bisticci, un cartolaio discret, dar esen\u021bial, care nu scria c\u0103r\u021bi \u0219i nu inventa idei, ci le f\u0103cea posibile. Citind-o, \u00ee\u021bi dai repede seama c\u0103 \u00een acea epoc\u0103 a fi librar nu \u00eensemna a vinde c\u0103r\u021bi, ci a coordona o \u00eentreag\u0103 industrie. Vespasiano g\u0103sea copi\u0219ti, supraveghea munca lor, alegea manuscrisele bune, organiza leg\u0103toria, negocia cu clien\u021bi dificili \u0219i avea acces la o re\u021bea vast\u0103 de texte \u0219i oameni. Scrisoarea iritat\u0103 a lui Perotti sintetizeaz\u0103 perfect acest rol: librarul era manager, editor, produc\u0103tor \u0219i psiholog, toate la un loc. Cartea e fascinant\u0103 tocmai prin digresiunile ei. De multe ori, parantezele sunt mai savuroase dec\u00e2t firul principal, chiar dac\u0103 te dep\u0103rteaz\u0103 mult de drumul ini\u021bial. Afl\u0103m cum h\u00e2rtia se f\u0103cea din zdren\u021be \u0219i lenjerie uzat\u0103, cum un manuscris putea valora c\u00e2t o vil\u0103, cum un rege risca s\u0103 fie otr\u0103vit pentru o carte \u0219i totu\u0219i o citea cu pasiune. Afl\u0103m \u00een am\u0103nunt cum se f\u0103ceau manuscrisele, de la h\u00e2rtie \u0219i cerneal\u0103 p\u00e2n\u0103 la munca lent\u0103 a copi\u0219tilor \u0219i ilustratorilor \u0219i cum aceast\u0103 lume a preg\u0103tit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, apari\u021bia c\u0103r\u021bii tip\u0103rite. Afl\u0103m cine erau marii colec\u021bionari de c\u0103r\u021bi ai secolului, c\u00e2t de mult erau dispu\u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru un manuscris bun \u0219i cum au ap\u0103rut, treptat, primele biblioteci publice, semn c\u0103 lectura \u00eencepea s\u0103 ias\u0103 din spa\u021biul privat \u0219i monastic. Detaliile te ame\u021besc \u0219i dup\u0103 ce \u00eenchizi cartea nu r\u0103m\u00e2i cu date precise \u0219i ordonate, ci mai degrab\u0103 cu sentimentul unei lumi extrem de dense, lente \u0219i complicat construite. Tocmai aceast\u0103 abunden\u021b\u0103 face cartea ni\u021bel obositoare. Aproape fiecare capitol e o c\u0103rticic\u0103 \u00een sine. Ross King \u0219tie foarte mult \u0219i se str\u0103duie\u0219te s\u0103 ne spun\u0103 \u0219i nou\u0103, cu d\u0103rnicie, tot ce \u0219tie. Rezultatul nu este o carte care se cite\u0219te dintr-o suflare, ci una care cere pauze lungi pentru asimilare. Mie una mi-a schimbat perspectiva asupra c\u0103r\u021bii v\u0103zute ca obiect, asupra culturii v\u0103zute ca munc\u0103 \u0219i asupra progresului \u00een\u021beles \u0219i ca pierdere, nu doar ca victorie. Concluzia c\u0103r\u021bii pare a fi aceasta. Mo\u0219tenirea lui Vespasiano nu st\u0103 doar \u00een manuscrisele supervizate de el care au supravie\u021buit, pu\u021bine c\u00e2te au mai r\u0103mas. Ea st\u0103 mai ales \u00eentr-o idee care ni se pare azi aproape stranie: aceea c\u0103 mersul lumii poate fi \u00eendreptat prin c\u0103r\u021bi. Nu prin spectaculozitate \u0219i nu prin vitez\u0103, ci prin munc\u0103 lent\u0103, copiere atent\u0103, r\u0103bdare \u0219i discern\u0103m\u00e2nt. Vespasiano nu a fost un geniu solitar, ci un colaborator al acestui vis colectiv: acela de a recupera \u00een\u021belepciunea trecutului \u0219i de a o readuce la via\u021b\u0103 pentru folosul oamenilor de atunci. \u201eTot r\u0103ul se na\u0219te din ignoran\u021b\u0103\u201d, scria el, iar scriitorii, credea, au menirea de a alunga \u00eentunericul. \u00cen vremuri fr\u00e2nte \u0219i nesigure, el \u0219i prietenii lui au sperat s\u0103 aduc\u0103 pu\u021bin\u0103 lumin\u0103 nu prin gesturi grandioase, ci prin lucruri m\u0103runte \u0219i exacte, unul c\u00e2te unul: un scrib, un manuscris, o carte bine f\u0103cut\u0103. P.S. Portretul lui Vespasiano care apare pe coperta edi\u021biei Kindle engleze\u0219ti (\u0219i a acestui articola\u0219) provine dintr-un manuscris iluminat de la cump\u0103na secolelor XV \u0219i XVI. Este o miniatur\u0103 realizat\u0103 \u00een mediul florentin, atribuit\u0103 lui Attavante degli Attavanti, \u0219i \u00eel reprezint\u0103 pe Vespasiano \u00een profil, \u00een maniera umanist\u0103 a epocii. Nu este un portret monumental, ci unul livresc, discret, exact a\u0219a cum se cuvine unui cartolaio florentin ce-a fost considerat de contemporanii lui rege al librarilor. 00"}