{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"La cur\u021bi boiere\u0219ti - Tsinandali & M\u0103n\u0103stirile din Shuamta - &#127468;&#127466; Georgia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"tQpWWiyerw\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/la-curti-boieresti-tsinandali-manastirile-din-shuamta\/\">La cur\u021bi boiere\u0219ti &#8211; Tsinandali &#038; M\u0103n\u0103stirile din Shuamta<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/la-curti-boieresti-tsinandali-manastirile-din-shuamta\/embed\/#?secret=tQpWWiyerw\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;La cur\u021bi boiere\u0219ti &#8211; Tsinandali &#038; M\u0103n\u0103stirile din Shuamta&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"tQpWWiyerw\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/2019-04-23-0023-Tsinandali.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Georgia e o \u021b\u0103ri\u0219oar\u0103 \u00eenghesuit\u0103 \u00eentre grani\u021bele unor imperii, exact ca Rom\u00e2nia noastr\u0103. \u0218i tot ca noi, georgienii au avut de luptat din greu pentru a supravie\u021bui. Imperiul persan a fost dintotdeauna inamicul lor num\u0103rul unu. Au urmat apoi romanii \u0219i mo\u0219tenitorii lor &#8211; bizantinii, turcii selgiucizi iar apoi cei otomani. N-au sc\u0103pat nici de hoardele mongole iar de prin secolul al 18-lea au ap\u0103rut \u00een scen\u0103 ru\u0219ii. Georgia a fost mai tot timpul un c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie, nu-i de mirare c\u0103 monumentele istorice ce-au supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre nu sunt tocmai \u00eenfloritoare. N-am b\u0103ut doar vin \u00een Kakheti, am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i pu\u021bin\u0103 istorie georgian\u0103. Am aflat c\u0103 Georgia a fost al doilea stat care a adoptat cre\u0219tinismul ca religie oficial\u0103, \u00een secolul patru, imediat dup\u0103 Armenia. Am mai aflat c\u0103 georgienii au tr\u0103it mai tot timpul \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een st\u0103tule\u021be separate, dup\u0103 cum au putut sc\u0103pa din fa\u021ba urgiilor. La nevoie s-au retras \u00een v\u0103ile Caucazului \u00een jurul unor familii puternice ce erau \u00een stare s\u0103 \u021bin\u0103 du\u0219manii departe, sau \u00een jurul unui sfat al b\u0103tr\u00e2nilor ce cuno\u0219tea regulile supravie\u021buirii. Necazurile i-au transformat \u00een oameni puternici dar \u0219i m\u00e2ndri \u00een acela\u0219i timp. Cei ce-i cunosc mai bine spun c\u0103 s\u00e2ngele georgian ar fi ni\u021bel mai albastru dec\u00e2t al popoarelor din jurul lor, modul lor de via\u021b\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 aib\u0103 mai mul\u021bi aristocra\u021bi pe metru p\u0103trat dec\u00e2t vecinii lor. Epoca de aur a istoriei Georgiei a \u00eenceput \u00een secolul 11, pe vremea lui David al IV-lea Constructorul din dinastia Bagrationilor, cel care a reu\u0219it s\u0103 adune tot Caucazul sub sceptrul lui. A continuat apoi \u00een special \u00een perioada domniei reginei Tamar, str\u0103nepoata lui David. Pe vremea acestei regine a tr\u0103it \u0218ota Rustaveli, trubadurul georgian ce era ni\u021bel \u0219i poet persan. Se spune c\u0103 un exemplar al poemului s\u0103u, Viteazul \u00een piele de tigru, n-ar trebui s\u0103 lipseasc\u0103 din zestrea unei mirese georgiene. E musai ca prietenia dintre Avtandil \u0219i Tariel s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nemuritoare, la fel \u0219i povestea aventurilor \u0219i a iubirilor lor. Epoca de aur a Georgiei s-a sf\u00e2r\u0219it brusc odat\u0103 cu n\u0103vala lui Timur Lenk \u00een Caucaz. Dup\u0103 acest episod, statul georgian n-a mai reu\u0219it s\u0103 revin\u0103 la puterea lui de alt\u0103dat\u0103. \u00cen vestul \u021b\u0103rii au p\u0103truns turcii, \u00een est au dominat per\u0219ii. \u00cen secolul al 18-lea, ultimul rege din dinastia Bagrationilor, Giorgi al XII-lea, a cerut protec\u021bia \u021barului \u00eempotriva \u0219ahului, sper\u00e2nd \u00een bun\u0103voin\u021ba unei \u021b\u0103ri cre\u0219tine \u0219i ortodoxe. S-a \u00een\u0219elat amarnic. Dup\u0103 moartea lui, Rusia a anexat Georgia \u0219i i-a trimis restul familiei \u00een exil. De atunci \u00eencoace, p\u00e2n\u0103 \u00een 1991 \u0219i cu o mic\u0103 pauz\u0103 de un an-doi dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial,&nbsp; georgienii au tr\u0103it sub ocupa\u021bie ruseasc\u0103. Conacul lui Alexandru Ceavceavadze din Tsinandali Prima incursiune pe care am f\u0103cut-o noi \u00een istoria Georgiei ne-a purtat taman pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 18-lea pe vremea c\u00e2nd Georgia sc\u0103pa de per\u0219i dar se pricopsea cu ru\u0219i. Apoi ne-a condus de-a lungul secolului al 19-lea p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre. Toate astea \u00een timpul unui popas de-un ceas \u0219i un pic \u00een Tsinandali, la conacul de var\u0103 al familiei Ceavceavadze. Am g\u0103sit acolo o gr\u0103din\u0103 frumoas\u0103, plin\u0103 de plante de-un verde crud de prim\u0103var\u0103, \u00een mijlocul c\u0103reia trona o cl\u0103dire \u0219i mai frumoas\u0103, ce p\u0103rea o versiune mai mare \u0219i mai \u00eempodobit\u0103 a caselor pe care le tot v\u0103zusem prin Kvareli sau \u00een satele pe care le str\u0103b\u0103tusem \u00een goana autocarului. Privind-o, ochiul mi-a fost furat vr\u00e2nd nevr\u00e2nd de pridvorul de la etaj. Z\u0103u c\u0103 l-a\u0219 fi luat cu mine acas\u0103, cu tot cu gr\u0103din\u0103 dac\u0103 se putea.&nbsp; Dup\u0103 ce-am ajuns \u00een Tbilisi am reg\u0103sit balcoane dintr-astea, traforate \u0219i vesele, \u00eempr\u0103\u0219tiate peste tot \u00een ora\u0219ul vechi. Ce pl\u0103cut trebuie s\u0103 fie s\u0103 stai coco\u021bat \u00eentr-unul din ele \u00een nop\u021bile calde de var\u0103, s\u0103 amu\u0219ini parfumurile gr\u0103dinii \u0219i s\u0103 depeni pove\u0219ti la un pahar de vin georgian. Vizit\u00e2nd conacul am aflat c\u00e2te ceva despre st\u0103p\u00e2nii locului, membri ai familiei Ceavceavadze, ale c\u0103ror portrete le-am z\u0103rit at\u00e2rnate pe pere\u021bi \u0219i ale c\u0103ror vie\u021bi ne-au fost povestite pe scurt de un ghid ce ne-a \u00eenso\u021bit. \u00cen casa-muzeu din Tsinandali vizitele se pot face doar \u00een grupuri organizate. Conacul a fost construit de prin\u021bul Garsevan Ceavceavadze, un aristocrat georgian \u0219i un diplomat ce-a participat activ la negocierile care au dus la instaurarea protectoratului rus \u00een Georgia. A fost ambasadorul \u021b\u0103rii sale la Sankt Petersburg \u0219i era apreciat \u00een cercurile imperiale ruse. Ecaterina cea Mare i-a botezat fiul, pe Alexandru. \u00cen cur\u00e2nd s-a l\u0103murit \u00eens\u0103 c\u00e2t de bun e protectoratul \u0103sta \u0219i-a \u00eenceput s\u0103 lupte pentru a ob\u021bine o mai mare autonomie pentru \u021bara sa. Cel mai vestit membru al familiei a fost fiul lui Garsevan, Alexandru. E considerat cel mai mare poet romantic georgian \u0219i un foarte bun general rus. \u00cen tinere\u021bile lui a participat la c\u00e2teva rebeliuni \u00eempotriva domina\u021biei \u021bariste dar mai apoi s-a cumin\u021bit. A luptat \u00een timpul campaniei \u00eempotriva lui Napoleon \u0219i a ajuns cu armata rus\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Paris, unde a stat vreo doi ani pentru a ajuta la reinstalarea Bourbonilor pe tronul Fran\u021bei. \u00centors acas\u0103 a adus cu el o buc\u0103\u021bic\u0103 de Europ\u0103 \u00een Tsinandali. A transformat conacul astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 semene mai mult cu un palat toscan, a amenajat un parc italienesc \u00een jurul lui, a umplut casa cu por\u021belanuri fran\u021buze\u0219ti \u0219i ceasuri nem\u021be\u0219ti. Ba mai mult, a \u00eenfiin\u021bat o cram\u0103 \u00een care s-a apucat s\u0103 foloseasc\u0103 metode de preparare europene pentru vechile vinuri georgiene. Marani (crama) pe care a \u00eenfiin\u021bat-o \u00een Tsinandali a r\u0103mas vestit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre pentru vinurile ei bune. Bine\u00een\u021beles, n-am sc\u0103pat nici aici f\u0103r\u0103 o degustare. Dup\u0103 ce-am terminat vizita la conac am fost invita\u021bi \u00een pivni\u021b\u0103 unde ne-am delectat cu un vin boieresc. Ba mai mult, am cump\u0103rat de-aici pe post de suvenir un minunat vin sec chihlimbariu care, la data acestei consemn\u0103ri, nu mai are multe zile de tr\u0103it. Crama din Tsinandali a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Alexandru Ceavceavadze \u00een anii 1830. E cea mai veche \u0219i mai mare cram\u0103 din Georgia, iar de la ea \u0219i-a luat numele vinul alb sec Tsinandali, un asamblaj pe baz\u0103 de rkatsiteli, ast\u0103zi denumire de origine \u0219i unul dintre cele mai exportate vinuri georgiene. Enoteca mo\u0219iei num\u0103r\u0103 peste 16.500 de sticle, adunate din 1814 p\u00e2n\u0103 azi. Printre ele se afl\u0103 un Ch\u00e2teau d&#8217;Yquem din 1861 \u0219i cel mai vechi vin \u00eembuteliat din Georgia, un saperavi din 1841. Pivni\u021ba din secolul al XIX-lea e construit\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 men\u021bin\u0103 singur\u0103 temperatura \u0219i umiditatea constante. Am mai aflat vreo dou\u0103 pove\u0219ti romantice \u00een timpul petrecut la conac, ce ne-au fost dezv\u0103luite pe m\u0103sur\u0103 ce cutreieram prin od\u0103i \u0219i ne uitam la portretele diverselor personaje ag\u0103\u021bate pe pere\u021bi. \u00centr-una dintre ele a fost vorba de o aventur\u0103 de cap\u0103 \u0219i spad\u0103. Prin anul 1854, Tsinandali a fost atacat prin surprindere de trupele lui Imam Shamil, un conduc\u0103tor din Daghestanul musulman aflat \u00een nord, peste Mun\u021bii Caucaz \u0219i care se r\u0103zvr\u0103tise \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii ruse. \u00cen timpul raidului satul \u0219i conacul au fost devastate iar Anna Ceavceavadze, nora lui Alexandru \u0219i sora ei v\u0103duv\u0103, Varvara Orbeliani, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi membri ai familiei Ceavceavadze au fost lua\u021bi ostatici. Cele dou\u0103 erau nepoatele lui Giorgi al XII-lea, ultimul Bagrationi. Evenimentul a scandalizat Caucazul, Rusia ba chiar \u0219i \u021b\u0103rile civilizatei Europe. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ostaticii au fost elibera\u021bi dar numai dup\u0103 ce-a fost pl\u0103tit\u0103 o sum\u0103 exorbitant\u0103 de bani \u0219i la schimb cu fiul lui Imam Shamil ce era prizonier la ru\u0219i. O alt\u0103 poveste ne-a dezv\u0103luit o iubirea romantic\u0103 \u0219i drept urmare tragic\u0103 dintre frumoasa Nino Ceavceavadze, fiica lui Alexandru, \u0219i Alexander Griboyedov un poet \u0219i romancier rus cunoscut \u0219i apreciat la acea vreme. A fost o c\u0103s\u0103torie din dragoste se pare. So\u021bul lui Nino a murit din p\u0103cate doar la un an dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, ucis fiind \u00een timpul unei misiuni pe care a avut-o \u00een Persia. Nino a r\u0103mas o v\u0103duv\u0103 neconsolat\u0103 tot restul vie\u021bii sale, intr\u00e2nd \u00een legend\u0103 datorit\u0103 fidelit\u0103\u021bii sale. Soarta lui Alexandru Ceavceavadze a fost \u0219i ea trist\u0103. A murit \u00eenainte de vreme, pe nea\u0219teptate, \u00een urma unui accident de c\u0103l\u0103rie dup\u0103 cum consider\u0103 majoritatea lumii, sau \u00eentr-un soi de atentat pl\u0103nuit de asasini ru\u0219i dup\u0103 p\u0103rerea altora. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een m\u0103n\u0103stirea Shuamta, urm\u0103torul punct de pe lista noastr\u0103 cu obiective de vizitat. M\u00e2n\u0103stirile Dzveli \u0219i Akhali Shuamta Dup\u0103 ce-am p\u0103r\u0103sit Tsinandali am continuat c\u0103l\u0103toria ce-avea s\u0103 se termine pe \u00eenserat, \u00een Tbilisi. Am trecut prin Telavi, capitala provinciei Kakheti, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne oprim. Am luat doar la cuno\u0219tin\u021b\u0103 faptul c\u0103 vechea cetate a fost restaurat\u0103 \u0219i redeschis\u0103 de cur\u00e2nd publicului vizitator. I-am f\u0103cut cu m\u00e2na din autocar. \u00cen schimb am f\u0103cut un scurt popas \u00een mijlocul unui codru des de foioase \u0219opotitoare, pentru a vizita dou\u0103 m\u0103n\u0103stiri pe nume Shuamta ( pe rom\u00e2ne\u0219te &#8211; dintre mun\u021bi ), una veche, alta mai nou\u0103. Prima dat\u0103 am mers la Dzveli Shuamta cea mai veche din cele dou\u0103. Am g\u0103sit acolo trei bisericu\u021be mititele \u0219i b\u0103tr\u00e2ne de c\u00e2nd lumea. Prima \u00een care am intrat dup\u0103 ce-am cobor\u00e2t pe c\u0103rare a fost construit\u0103 \u00een secolul al 5-lea, sub form\u0103 de basilic\u0103. Celelalte dou\u0103 au fost ridicate \u00een secolul al 7-lea \u0219i sunt \u00een form\u0103 de cruce, cu c\u00e2te o cupol\u0103 \u00een mijloc. Tare mici \u0219i nec\u0103jite mi s-au p\u0103rut. Aveau pere\u021bii scoroji\u021bi \u0219i \u00een interior abia dac\u0103 se mai z\u0103reau urmele frescelor. Am \u00een\u021beles c\u0103 m\u0103n\u0103stirea a fost abandonat\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al 16-lea. In zilele noastre nu e activ\u0103, e mai mult o biseric\u0103 unde se str\u00e2ng credincio\u0219i \u00een zi de s\u0103rb\u0103toare. Sunt frumoase toate cele trei cl\u0103diri dar at\u00e2t de mici \u0219i delicate, bine m\u0103car c-au rezistat veacurilor. Poate de-acum \u00eenainte vor avea parte de o soart\u0103 mai bun\u0103. M\u0103n\u0103stirea cea nou\u0103 Akhali Shuamta a fost construit\u0103 pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 16-lea. Confom legendei a fost ridicat\u0103 la porunca Tinei, so\u021bia lui Levan regele de-atunci din Kakheti \u00een urma unui vis pe care \u00eel avusese pe c\u00e2nd era o copil\u0103. Locul ce i-a ap\u0103rut \u00een vis \u0219i \u00een care urma s\u0103-\u0219i ctitoreasc\u0103 m\u0103n\u0103stirea \u00eei era complet nefamiliar. Ani buni dup\u0103 aceea, l-a recunoscut pe c\u00e2nd \u00ee\u0219i urma so\u021bul \u00een pelegrin\u0103rile prin \u021bar\u0103. Dup\u0103 ce-a r\u0103mas v\u0103duv\u0103, Tina s-a retras \u00een Akhali Shuamta \u0219i \u0219i-a petrecut restul zilelor \u00een ras\u0103 de c\u0103lug\u0103ri\u021b\u0103. Din p\u0103cate pentru noi, am putut p\u0103trunde doar p\u00e2n\u0103 \u00een curtea m\u0103n\u0103stirii. Acolo am fost opri\u021bi de o m\u0103icu\u021b\u0103 care d\u0103dea indica\u021bii unor me\u0219teri. M\u0103n\u0103stirea era \u00een renovare a\u0219a c\u0103 n-am putut admira nici frescele din interiorul bisericii, nici morm\u00e2ntul Tinei, nici pe cel al lui Alexandru Ceavceavadze. Dup\u0103 popasul f\u0103cut la m\u0103n\u0103stiri ne-am continuat drumul spre Tbilisi, trec\u00e2nd mun\u021bii prin pasul Gombori. Vremea era c\u00e2inoas\u0103, ne-a \u00eendemnat mai mult la somn dec\u00e2t la admirat peisajul. Eca a venit cu o alt\u0103 veste proast\u0103 care ne-a sc\u0103zut \u0219i mai tare entuziasmul. Excursia noastr\u0103 \u00een Kasbegi, programat\u0103 peste c\u00e2teva zile, avea \u0219anse mari s\u0103 nu poat\u0103 fi f\u0103cut\u0103. \u00cen Caucazul Mare ningea pe rupte iar drumurile erau \u00een mare primejdie de-a fi \u00eenchise din cauza asta. M-am \u00eentristat instantaneu. S\u0103 vii p\u00e2n\u0103 \u00een Caucaz \u0219i s\u0103 nu vezi cele mai \u00eenalte v\u00e2rfuri ale Europei ? Imposibil. P\u00e2n\u0103 acum nu z\u0103risem nici o creast\u0103 c-au stat ascunse \u00een cea\u021b\u0103, \u00een spatele unor nori gro\u0219i de ploaie. Dar, cum speran\u021ba moare ultima, am refuzat s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la un asemenea deznod\u0103m\u00e2nt dezastruos. Urma s\u0103 petrecem c\u00e2teva zile \u00een Armenia \u0219i, eram sigur\u0103, prim\u0103vara era la fel de capricioas\u0103 \u00een Caucaz ca \u0219i acas\u0103. Poate se r\u0103zg\u00e2ndea totu\u0219i \u0219i-\u00ee\u0219i f\u0103cea poman\u0103 cu mine revenind la sentimente mai bune. 00"}