{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Krak\u00f3w - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"WPHPZv9GUk\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/krakow\/\">Krak\u00f3w<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/krakow\/embed\/#?secret=WPHPZv9GUk\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Krak\u00f3w&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"WPHPZv9GUk\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Cracovia este unul dintre locurile \u00een care se poate urm\u0103ri aproape continuu istoria Poloniei: de la primii Piast, prin perioada marilor regi, uniunea cu Lituania \u0219i \u00eemp\u0103r\u021birile Poloniei, p\u00e2n\u0103 la ocupa\u021bia nazist\u0103 \u0219i perioada comunist\u0103. \u0218i are un avantaj rar printre marile ora\u0219e poloneze: centrul s\u0103u istoric a supravie\u021buit celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial f\u0103r\u0103 distrugerile catastrofale suferite de Var\u0219ovia, Gda\u0144sk sau Wroc\u0142aw. \u00cenceputurile ora\u0219ului sunt legate de Dealul Wawel, ridicat deasupra Vistulei. Acolo a existat o a\u0219ezare fortificat\u0103 cu mult \u00eenainte de formarea statului polonez. Legenda \u00eel pune la \u00eenceputul Cracoviei pe prin\u021bul Krakus, \u00eentemeietorul ora\u0219ului. L\u00e2ng\u0103 Wawel tr\u0103ia un dragon care teroriza locuitorii \u0219i cerea animale drept hran\u0103. \u00cen cea mai cunoscut\u0103 versiune a pove\u0219tii, un t\u00e2n\u0103r iste\u021b i-a dat dragonului o oaie umplut\u0103 cu sulf. Dragonul a m\u00e2ncat-o, a fost cuprins de o sete cumplit\u0103 \u0219i a b\u0103ut ap\u0103 din Vistula p\u00e2n\u0103 a plesnit. Smok Wawelski, Dragonul Wawelului, a r\u0103mas unul dintre simbolurile Cracoviei. La poalele dealului exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi pe\u0219tera lui \u0219i o statuie care scuip\u0103 foc. Istoria documentat\u0103 este mai pu\u021bin spectaculoas\u0103, dar mai important\u0103. \u00cen secolul al X-lea, Cracovia a intrat \u00een statul Piast, iar \u00een anul 1000 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 episcopia de Cracovia. Dup\u0103 fragmentarea Poloniei \u00een secolul al XII-lea, st\u0103p\u00e2nirea Cracoviei a devenit esen\u021bial\u0103 pentru principii care \u00ee\u0219i disputau suprema\u021bia asupra teritoriilor poloneze. \u00cen 1241, invazia mongol\u0103 a devastat Cracovia. Ora\u0219ul a fost reconstruit \u0219i reorganizat \u00een 1257 dup\u0103 dreptul de Magdeburg. Atunci a prins form\u0103 structura urban\u0103 pe care o vedem \u0219i ast\u0103zi: str\u0103zi regulate \u0219i uria\u0219a Rynek G\u0142\u00f3wny \u00een centru. Din perioada invaziilor mongole provine \u0219i una dintre cele mai cunoscute legende ale Cracoviei. Din turnul Bazilicii Sf. Maria se aude \u00een fiecare or\u0103 hejna\u0142 mariacki, o scurt\u0103 melodie de trompet\u0103. Melodia se opre\u0219te brusc, \u00een mijlocul unei fraze. Legenda spune c\u0103, \u00een timpul unui atac mongol, str\u0103jerul din turn a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte pentru a avertiza ora\u0219ul, dar o s\u0103geat\u0103 i-a str\u0103puns g\u00e2tul \u00eenainte s\u0103 termine semnalul. Povestea este probabil mult mai t\u00e2rzie dec\u00e2t evenimentele din secolul al XIII-lea, dar hejna\u0142 este c\u00e2t se poate de real \u0219i se c\u00e2nt\u0103 \u0219i ast\u0103zi, la fiecare or\u0103. Cracovia a devenit centrul politic al regatului reunificat. \u00cen 1320, W\u0142adys\u0142aw I \u0141okietek a fost \u00eencoronat \u00een Catedrala Wawel, stabilind tradi\u021bia \u00eencoron\u0103rilor regale aici. Sub fiul s\u0103u, Cazimir al III-lea cel Mare, Cracovia a cunoscut una dintre perioadele sale de maxim\u0103 dezvoltare. Cazimir a fortificat \u0219i extins ora\u0219ul, iar \u00een 1364 a fondat universitatea care avea s\u0103 devin\u0103 Universitatea Jagiellon\u0103, una dintre cele mai vechi universit\u0103\u021bi din Europa Central\u0103. Exist\u0103 o formul\u0103 polonez\u0103 celebr\u0103 despre Cazimir: \u201ea g\u0103sit Polonia de lemn \u0219i a l\u0103sat-o de piatr\u0103\u201d. Nu trebuie luat\u0103 literal, dar exprim\u0103 foarte bine reputa\u021bia lui de mare constructor \u0219i organizator. \u00cen 1386, regina Jadwiga a Poloniei s-a c\u0103s\u0103torit cu marele duce lituanian Jogaila, care s-a convertit la cre\u0219tinism \u0219i a devenit regele W\u0142adys\u0142aw II Jagie\u0142\u0142o. Este acela\u0219i Jagie\u0142\u0142o pe care l-am \u00eent\u00e2lnit deja la Grunwald, unde armata polono-lituanian\u0103 i-a \u00eenvins pe Cavalerii Teutoni \u00een 1410. Dinastia Jagiellon\u0103 care a urmat a condus unul dintre cele mai puternice state ale Europei Centrale \u0219i de Est, iar Cracovia a devenit centrul unei cur\u021bi regale prospere \u0219i cosmopolite. \u00cen secolul al XVI-lea, Wawelul medieval a fost transformat \u00eentr-un splendid palat renascentist. Arti\u0219ti \u0219i arhitec\u021bi italieni au lucrat pentru curtea polonez\u0103, iar influen\u021ba Rena\u0219terii italiene se vede \u0219i ast\u0103zi \u00een castel. Aceasta a fost marea epoc\u0103 a Cracoviei. Pe Dealul Wawel se aflau al\u0103turi cele dou\u0103 mari simboluri ale monarhiei: Castelul Regal, re\u0219edin\u021ba suveranilor, \u0219i Catedrala, locul \u00eencoron\u0103rilor \u0219i al mormintelor regale. Castelul medieval a fost transformat \u00een secolul al XVI-lea, \u00een timpul lui Sigismund I cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i Sigismund II August, \u00eentr-un palat renascentist, cu o elegant\u0103 curte interioar\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de galerii cu arcade. Actuala Catedral\u0103 Wawel este \u00een principal o construc\u021bie gotic\u0103 din secolul al XIV-lea, \u00een jurul c\u0103reia regii, episcopii \u0219i marile familii nobiliare au ad\u0103ugat numeroase capele. Cea mai cunoscut\u0103 este Capela lui Sigismund, cu cupola aurit\u0103, construit\u0103 \u00een secolul al XVI-lea ca mausoleu al Jagiellonilor. \u00cen centrul catedralei se afl\u0103 racla Sf\u00e2ntului Stanislau, episcopul Cracoviei ucis \u00een 1079 \u00een urma conflictului cu regele Boles\u0142aw al II-lea \u0219i devenit ulterior unul dintre patronii Poloniei. Catedrala a devenit treptat o adev\u0103rat\u0103 necropol\u0103 na\u021bional\u0103, \u00een care au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi nu numai regi, ci \u0219i eroi \u0219i mari personalit\u0103\u021bi ale \u021b\u0103rii. Printre regii \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi aici se afl\u0103 \u0219i \u0218tefan B\u00e1thory, principe al Transilvaniei \u00eenainte de a deveni, \u00een 1576, rege al Poloniei \u0219i mare duce al Lituaniei. \u00cen timpul domniei sale, \u00een 1579, colegiul iezuit din Vilnius a primit privilegiul regal prin care a devenit Academie \u0219i Universitate. O alt\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu istoria rom\u00e2neasc\u0103 a ap\u0103rut prin familia Movile\u0219tilor. Fiicele lui Ieremia Movil\u0103 \u0219i ale Elisabetei s-au c\u0103s\u0103torit \u00een unele dintre marile familii aristocratice ale Commonwealth-ului polono-lituanian. Chiajna Movil\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1603 cu Mihai Wi\u015bniowiecki \u0219i, dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, a purtat numele Regina. Fiul lor, Jeremi Wi\u015bniowiecki, a fost tat\u0103l lui Micha\u0142 Korybut Wi\u015bniowiecki, ales rege al Poloniei \u00een 1669. Fiica unui domn al Moldovei devenise astfel bunica unui rege polonez. Sora ei Ana Movil\u0103 a avut o carier\u0103 politic\u0103 mult mai zgomotoas\u0103. C\u0103s\u0103torit\u0103 succesiv cu reprezentan\u021bi ai marii aristocra\u021bii poloneze, s-a implicat cu pasiune \u00een luptele pentru succesiunea la tron \u0219i a sus\u021binut tab\u0103ra regal\u0103 favorabil\u0103 unui candidat francez. Adversarii au detestat-o at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t epitaful scris la moartea ei, \u00een 1666, o acuza c\u0103 aprinsese vrajba \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i saluta dispari\u021bia ei ca pe o eliberare pentru Polonia. Numai trei ani mai t\u00e2rziu, nobilii polonezi l-au ales rege pe Micha\u0142 Korybut Wi\u015bniowiecki, nepotul surorii sale Regina. Regele cu bunic\u0103 Movileasc\u0103 a fost \u0219i el \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Catedrala Wawel. \u00centr-unul dintre turnurile catedralei se afl\u0103 \u0219i uria\u0219ul Clopot Sigismund, turnat \u00een 1520 din porunca lui Sigismund I cel B\u0103tr\u00e2n. C\u00e2nt\u0103re\u0219te aproape 13 tone \u0219i este tras manual numai la marile s\u0103rb\u0103tori \u0219i evenimente na\u021bionale. Un incendiu a afectat castelul Wawel \u00een 1595, iar regele Sigismund al III-lea Vasa \u0219i-a mutat treptat curtea la Var\u0219ovia, mai convenabil situat\u0103 pentru conducerea vastului stat polono-lituanian. \u00cen 1609, Var\u0219ovia devenise \u00een practic\u0103 re\u0219edin\u021ba principal\u0103 a regelui \u0219i centrul politic al \u021b\u0103rii. Cracovia nu \u0219i-a pierdut \u00eens\u0103 prestigiul. Regii Poloniei au continuat s\u0103 fie \u00eencorona\u021bi \u0219i \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi la Wawel. Ora\u0219ul a r\u0103mas astfel capitala simbolic\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a monarhiei poloneze. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, Rusia, Prusia \u0219i Austria au \u00eemp\u0103r\u021bit succesiv teritoriile Commonwealth-ului polono-lituanian. \u00cen 1795, dup\u0103 a treia \u00eemp\u0103r\u021bire, Polonia a \u00eencetat s\u0103 mai existe ca stat independent, iar Cracovia a ajuns sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103. A existat o parantez\u0103 neobi\u0219nuit\u0103 \u00eentre 1815 \u0219i 1846: Ora\u0219ul Liber Cracovia, o mic\u0103 republic\u0103 aflat\u0103 sub supravegherea Austriei, Rusiei \u0219i Prusiei. Dup\u0103 revolta cracovian\u0103 din 1846, Austria a anexat-o definitiv. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, domina\u021bia austriac\u0103 s-a liberalizat, iar Cracovia a devenit unul dintre principalele centre ale culturii poloneze. \u00centr-o \u021bar\u0103 care nu exista politic, Wawelul, universitatea \u0219i monumentele ora\u0219ului au devenit instrumente de p\u0103strare a identit\u0103\u021bii na\u021bionale. Germania nazist\u0103 a ocupat Cracovia la \u00eenceputul r\u0103zboiului, \u00een septembrie 1939. Ora\u0219ul a devenit capitala Guvern\u0103m\u00e2ntului General, teritoriul polonez ocupat administrat de germani. Guvernatorul general Hans Frank \u0219i-a stabilit re\u0219edin\u021ba chiar la Castelul Wawel. Ocupa\u021bia a lovit imediat \u0219i elita intelectual\u0103. La 6 noiembrie 1939, germanii au convocat profesorii Universit\u0103\u021bii Jagiellone sub pretextul unei \u00eent\u00e2lniri \u0219i i-au arestat. Ac\u021biunea, cunoscut\u0103 drept Sonderaktion Krakau, a dus la deportarea profesorilor \u00een lag\u0103re de concentrare. Comunitatea evreiasc\u0103 a Cracoviei, care num\u0103ra \u00eenainte de r\u0103zboi zeci de mii de oameni \u0219i avea o istorie de secole, a fost supus\u0103 persecu\u021biei \u0219i extermin\u0103rii. Germanii au creat ghetoul nu \u00een vechiul cartier evreiesc Kazimierz, ci peste Vistula, \u00een Podg\u00f3rze. \u00cen 1943 ghetoul a fost lichidat, iar supravie\u021buitorii au fost trimi\u0219i \u00een lag\u0103rul de la P\u0142asz\u00f3w sau \u00een centre de exterminare. Aici apare \u0219i Oskar Schindler. Fabrica sa se afla \u00een Cracovia, iar povestea salv\u0103rii muncitorilor evrei a devenit cunoscut\u0103 \u00een \u00eentreaga lume mai ales prin filmul lui Steven Spielberg. Cracovia a avut o soart\u0103 diferit\u0103 de Var\u0219ovia sau Wroc\u0142aw. Luptele din 1945 nu au dus la distrugerea masiv\u0103 a centrului istoric. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ora\u0219ul a r\u0103mas complet neatins de r\u0103zboi, dar ansamblul medieval \u0219i marile sale monumente au supravie\u021buit \u00een mare parte. Regimul comunist a construit la est de vechea Cracovie uria\u0219ul combinat siderurgic Nowa Huta \u0219i un ora\u0219 nou pentru muncitorii s\u0103i. Era conceput \u0219i ca o contrapondere proletar\u0103 la Cracovia veche, universitar\u0103, intelectual\u0103 \u0219i profund legat\u0103 de tradi\u021biile sale. Ironia istoriei a f\u0103cut ca tocmai Nowa Huta s\u0103 devin\u0103 ulterior un important centru al opozi\u021biei anticomuniste. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, un t\u00e2n\u0103r preot numit Karol Wojty\u0142a \u0219i-a desf\u0103\u0219urat mare parte din activitate la Cracovia. A devenit arhiepiscop al ora\u0219ului, apoi cardinal, iar \u00een 1978 a fost ales pap\u0103 sub numele de Ioan Paul al II-lea. Tot \u00een 1978, centrul istoric al Cracoviei a fost inclus \u00een prima list\u0103 a Patrimoniului Mondial UNESCO. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Dealul Wawel De la Wawel spre Rynek Universitatea Jagiellon\u0103 Kazimierz De \u00eencercat Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it 00"}