{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Khiva - &#127482;&#127487; Uzbekistan - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"eoBKBjWkVO\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/khiva\/\">Khiva<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/khiva\/embed\/#?secret=eoBKBjWkVO\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Khiva&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"eoBKBjWkVO\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/2021-09-16-0238-Khiva.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":397,"description":"Am ajuns \u00een Khiva \u00een crucea zilei (moartea fotografiilor) dup\u0103 un zbor de un ceas \u0219i ceva din Tashkent \u0219i \u00eenc\u0103 vreo jum\u0103tate de ceas de mers cu autocarul din Urgench, capitala regiunii Horezm. Uitate au fost parcurile \u0219i f\u00e2nt\u00e2nile Tashkent-ului, aici am nimerit \u00een plin de\u0219ert, ultimul popas de pe vremuri al caravanelor ce tocmai sc\u0103paser\u0103 de de\u0219ertul ro\u0219u, K\u00eez\u00eelkum, \u0219i urmau s\u0103-l \u00eenfrunte pe cel negru, Karakum, \u00een drumul lor spre Iran. Autocarul ne-a l\u0103sat \u00een fa\u021ba por\u021bii de vest a lui Ichan Kala. La fel ca multe alte ora\u0219e-oaze din regiune, a\u0219ezarea original\u0103 consta din dou\u0103 cercuri concentrice culcu\u0219ite unul \u00een altul. Ichan Qala era cercul interior \u0219i era fortificat. \u00cen jurul lui se aduna ora\u0219ul oamenilor de r\u00e2nd. \u00cen zilele noastre a mai r\u0103s\u0103rit \u0219i un al treilea cerc, care le cuprinde pe cele dou\u0103, ora\u0219ul modern. Odat\u0103 ce intri \u00een Ichan Kala \u00ee\u021bi po\u021bi da seama c\u00e2t de c\u00e2t de cum ar\u0103tau vechile ora\u0219e din aceast\u0103 parte de lume, \u00ee\u021bi po\u021bi imagina la o adic\u0103 c\u0103 vei da nas \u00een nas cu Aladin la un col\u021b de strad\u0103. Culoarea dominant\u0103 e galbenul chirpiciului din care sunt contruite majoritatea cl\u0103dirilor.&nbsp; \u00cen afara celor dou\u0103 axe principale ce unesc por\u021bile cet\u0103\u021bii (de vest \u0219i est, de nord \u0219i sud) restul e un talme\u0219-balme\u0219 de str\u0103du\u021be \u00eemb\u00e2rligate \u0219i de cl\u0103diri \u00eenghesuite unele \u00een altele. Peste toate acestea se \u00eentind tarabele celor care v\u00e2nd tot felul de suveniruri a\u0219a c\u0103 e cam greu s\u0103-\u021bi p\u0103strezi capul limpede. De jur \u00eemprejurul lui Ichan-Kala se \u00eencol\u0103ce\u0219te un zid de ap\u0103rare, tot din chirpici, \u00eenalt de 8-10m \u0219i gros de vreo 5-6m, punctat din loc \u00een loc cu turnuri de ap\u0103rare. Ichan-Kala este ast\u0103zi un muzeu \u00een aer liber \u0219i e declarat monument UNESCO. Pentru a-l vizita \u00ee\u021bi trebuie bilet. Am primit \u0219i noi unul care a fost valabil pentru \u00eentreaga zi \u0219i ne oferea acces mai peste tot. Ghizii no\u0219tri au \u00eent\u00e2rziat ceva timp p\u00e2n\u0103 s\u0103 cumpere biletele astea, o gre\u0219eal\u0103 ce s-a dovedit a fi fatal\u0103. Grupul nostru s-a \u00eempr\u0103\u0219tiat care \u00eencotro, pe la tarabe, pe la toalete, pe la locuri de f\u0103cut selfie-uri, de-a durat apoi o gr\u0103mad\u0103 de timp p\u00e2n\u0103 s\u0103 ne adun\u0103m iar ca s\u0103 ne continu\u0103m vizita oficial\u0103. Am vut parte de un grup foarte n\u0103r\u0103va\u0219 \u00een excursia asta, lucru ce mi-a reamintit de ce nu-mi prea plac tururile organizate cu participare numeroas\u0103. Khiva a fost singurul ora\u0219 \u00een care am avut un ghid local, pe Delia, o t\u0103t\u0103roaic\u0103 mititic\u0103 de statur\u0103. \u00cen rest, Anait a fost cea care ne-a prezentat locurile vizitate. De la Delia am aflat c\u00e2te ceva despre povestea ora\u0219ului. Deoarece la ora sosirii noastre hotelul nu era \u00eenc\u0103 preg\u0103tit s\u0103 ne primeasc\u0103 turul a fost spart \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi. \u00cen prima parte am vizitat partea de vest a ora\u0219ului iar dup\u0103 amiaza pe cea de est. Seara am avut timp liber pentru a h\u0103l\u0103dui dup\u0103 bunul plac. A\u0219adar ce-am v\u0103zut \u0219i ce-am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een Khiva? Ca mai toate ora\u0219ele-oaze din regiune, Khiva este veche de c\u00e2nd lumea \u0219i a suferit nenum\u0103rate distrugeri \u0219i recl\u0103diri. La \u00eenceputuri era locuit de un trib iranian numit horezm, ce-a dat \u0219i numele regiunii, dar \u00een timp ace\u0219tia au fost \u00eenlocui\u021bi de mongoli \u0219i turci. Ora\u0219ul de azit\u0103zi a fost capitala Hanatului de Khiva ce-a fost condus de un trib turco-mongol numit qongirat. Hanatul a r\u0103mas independent, cu mici \u00eentreruperi, din anul 1511 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1920 c\u00e2nd au venit bol\u0219evicii \u0219i l-au inclus \u00een URSS. Emirii din Khiva nu erau b\u0103ie\u021bi prea buni. Drumurile m\u0103t\u0103sii erau deja uitate pe vremea c\u00e2nd au ajuns ei la putere a\u0219a c\u0103 s-au g\u00e2ndit s\u0103 se ocupe de comer\u021bul cu sclavi. Marfa lor preferat\u0103 erau infidelii persani \u0219ii\u021bi \u0219i ru\u0219ii. Comer\u021bul cu ru\u0219i le-a adus \u0219i pieirea pentru c\u0103 \u021barul a aplecat urechea la nenum\u0103ratele pl\u00e2ngeri \u00eempotriva negustorilor de sclavi \u0219i a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ia m\u0103suri. Prima tentativ\u0103 de cucerire a Hanatului de Khiva a avut loc \u00een 1717 dar a e\u0219uat lamentabil. Prin muzeele Rusiei se pot vedea tablouri cu capete retezate de solda\u021bi \u00eenfipte \u00een pari \u00een fa\u021ba zidurilor Khivei. Hanatul a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile ru\u0219ilor abia \u00een anul 1873 c\u00e2nd a fost declarat protectorat. Abia \u00een 1920 a fost desfiin\u021bat cu totul \u0219i numai atunci a \u00eencetat cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u0219i comer\u021bul cu sclavi. Sclavii ace\u0219tia am\u0103r\u00e2\u021bi trebuie s\u0103 fi construit \u0219i zidurile cet\u0103\u021bii, ale palatelor, madraselor \u0219i moscheilor printre care ne-am plimbat noi. Ora\u0219ul e plin de ele. Madrasele din Khiva sunt variate ca m\u0103rime. \u00cen zilele noastre, majoritatea sunt transformate \u00een muzee, hoteluri sau magazine. La origine erau colegii de lux pentru \u00eenv\u0103\u021barea Coranului. Toate sunt construite dup\u0103 acela\u0219i tipic: o poart\u0103 mare de intrare care ducea \u00eentr-o curte, unde exista neaparat un copac umbros \u0219i o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 cu ap\u0103 proasp\u0103t\u0103. De jur \u00eemprejurul cur\u021bii erau a\u0219ezate c\u0103m\u0103ru\u021bele \u00een care studiau \u0219i dormeau studen\u021bii. De unele madrase era lipit\u0103 \u0219i o moschee cu un minaret, de altele nu. Minaretul Kalta Minor&nbsp; De cum intri \u00een Ichan Kala, pe poarte de vest, dai inevitabil cu nasul \u00eenntr-un mare turn colorat, care a \u0219i devenit imaginea lui iconic\u0103. Kalta Minor este de fapt un minaret neterminat ce-a fost comandat \u00een anul 1851 de c\u0103tre Mohammed Amin Khan. Ar fi trebuit s\u0103 fie o minune arhitectural\u0103 \u00eenalt\u0103 de peste 70 de metri, mult mai grozav\u0103 dec\u00e2t orice minaret din Buhara, ora\u0219 ce era rivalul permanent al Khivei. De ce n-a fost terminat? Exist\u0103 dou\u0103 variante ale pove\u0219tii. Prima spune c\u0103 lucr\u0103rile s-au oprit la moartea emirului \u0219i c\u0103 urma\u0219ii lui ar fi avut lucruri mai bune de f\u0103cut. Ce-a de-a doua spune c\u0103 emirul s-ar fi r\u0103zg\u00e2ndit c\u00e2nd \u0219i-a dat seama c\u0103 din v\u00e2rful lui muezinii i-ar fi putut spiona haremul. Drept urmare lucr\u0103rile au fost abandonate pe c\u00e2nd minaretul ajunsese la doar 26m \u00een\u0103l\u021bime. Morm\u00e2ntului \u0219eicului Sayid Allauddin Dup\u0103 ce-am cotit-o pe ni\u0219te str\u0103du\u021be laterale am ajuns \u00een fa\u021ba celei mai vechi cl\u0103diri din Khiva. Este vorba de morm\u00e2ntul lui Sayid Allauddin, un renumit \u0219eic sufi din \u0219coala nakhshbandi, ce-a tr\u0103it \u00een secolul al 13-lea sau la inceputul celui de-al 14-lea. Mausoleul a fost construit de un discipol al maestrului \u0219i are dou\u0103 \u00eenc\u0103peri, morm\u00e2ntul propriu-zis \u0219i o mic\u0103 moschee. Noi nu am intrat \u00een nici una dintre ele, a\u0219a c\u0103 nu pot spune mare lucru despre ce exist\u0103 \u00een interior. Mausoleul arat\u0103 ca scos din cutie pentru c\u0103 fost restaurat de nenum\u0103rate ori, ultima dat\u0103 prin anul 1850. Drumul nostru a continuat pe c\u0103r\u0103ri \u0219erpuitoare \u0219i s-a oprit \u00een curtea unei vechi madrase care a fost adjudecat\u0103 \u00een zilele noastre de un me\u0219ter t\u00e2mplar. Am g\u0103sit aici un mic atelier \u0219i un mic magazin unde-\u0219i vindea me\u0219terul nostru lucru\u0219oarele, \u00eendeosebi suporturi pentru c\u0103r\u021bi. P\u00e2n\u0103 s\u0103 se \u00eencheie t\u00e2rguielile am avut timp de fotografiat u\u0219ile vechilor &#8222;chilii&#8221; \u0219i \u00eendeosebi o ciudat\u0103 sticl\u0103 de suc, acum plin\u0103 cu sare, ag\u0103\u021bat\u0103 deasupra por\u021bii de la intrare, paz\u0103 \u00eempotriva deochiului adus de at\u00e2\u021bia ghiauri veni\u021bi din toate col\u021burile lumii. Moscheea de vineri sau Moscheea Juma Urm\u0103toarea vizit\u0103 am declarat-o bomboana de pe tort. Dup\u0103 ce-am vizitat moscheea de vineri din Ichan-Kala nici c\u0103 mi-a mai trebuit altceva. Mi-a pl\u0103cut grozav de mult p\u0103durea aceea de coloane, atmosfera r\u0103coroas\u0103, misterioas\u0103 \u0219i senin\u0103 din interior. Moscheea aceasta e diferit\u0103 de celelalte existente \u00een Khiva, ce sunt construite de obicei sub forma unor cur\u021bi \u00eenchise doar pe trei laturi, a patra d\u00e2nd \u00een strad\u0103. Moscheea de vineri e o mare sal\u0103 hipostil\u0103, acoperit\u0103 de un tavan sus\u021binut de 213 coloane de ulm sculptat. \u00cen afara unei sp\u0103rturi \u00een tavan \u0219i a intr\u0103rilor nu exist\u0103 alte deschideri c\u0103tre lumea exterioar\u0103. Interiorul este astfel ferit, lini\u0219tit, \u00eendemn\u00e2nd parc\u0103 la rug\u0103ciune. Moscheea a fost construit\u0103 \u00een secolul al 18-lea deasupra ruinelor unei moschei mai vechi. Lipit de-o latur\u0103 a moscheii se i\u021be\u0219te \u0219i un minaret \u00eenalt de 33 de metri, marc\u00e2nd cu putere locul unde se g\u0103se\u0219te moscheea prin labirintul ora\u0219ului. Fort\u0103rea\u021ba Kuhna Ark&nbsp; Prima parte a programului nostru s-a \u00eencheiat cu o vizit\u0103 acas\u0103 la emirul din Khiva. Kuhna Ark a fost re\u0219edin\u021ba emirului, o cetate \u00een cetate amplasat\u0103 chiar l\u00e2ng\u0103 zidurile de vest ale lui Ichan Kala. \u00cen el aveau acces doar domnitorul, haremul s\u0103u, membri ai familiei extinse, consilierii apropia\u021bi \u0219i servitorii. Prima cl\u0103dire de acest fel a fost construit\u0103 \u00een secolul al 12-lea, dar aceea a disp\u0103rut demult. Actuala fort\u0103rea\u021b\u0103 dateaz\u0103 din secolele 17-18. N-a r\u0103mas mare lucru nici din ea. Complexul Islam-Khodja Dup\u0103 cazare \u0219i mas\u0103 \u0219i dup\u0103 ce ne-am mai tras ni\u021bel sufletul am pornit la drum pentru a descoperi cealalt\u0103 jum\u0103tate a lui Ichlan Kala. Drumul ne-a dus prima data la complexul Islam-Khodja, o madras\u0103 cu un minaret construite recent, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea de c\u0103tre Islam Khodja, marele vizir dar \u0219i v\u0103rul ultimului emir al Khivei. A fost foarte important s\u0103 re\u021binem loca\u021bia acestui complex pentru c\u0103 seara urma s\u0103 lu\u0103m cina la picioarele minaretului. Madrasa Kutluq Murad Inaq A urmau o alt\u0103 madras\u0103 \u00een care era amenajat\u0103 o mic\u0103 expozi\u021bie de obiecte decorative \u0219i de pictur\u0103. Fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu ea se afla o alta, singura r\u0103mas\u0103 func\u021bional\u0103. Spre norocul meu nu era deschis\u0103 publicului, a\u0219a c\u0103 n-am putut-o vizita. \u00cemi ie\u0219iser\u0103 deja pe nas madrasele astea. Palatul Tash Hauli Ultima vizit\u0103 oficial\u0103 pe care am f\u0103cut-o a fost la palatul cel nou al emirului, numit Tash Hauli sau Casa de Piatr\u0103 \u0219i considerat a fi cea mai sofisticat\u0103 cl\u0103dire din Ichan Kala. A fost construit \u00eentre anii 1832 \u0219i 1841 de Allakuli Khan c\u0103ruia nu i-a mai pl\u0103cut s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een Kuhna Ark. Din strad\u0103 am intrat direct \u00een curtea haremului unde, pe latura de sud (la umbr\u0103) am v\u0103zut apartamentele emirului \u0219i pe latura de nord (la soare) apartamentele celor patru neveste oficiale. Pe vremuri, un coridor secret lega partea aceasta a palatului de zona public\u0103. Acum, turi\u0219tii trebuie s\u0103 fac\u0103 un ocol \u0219i s\u0103 intre pe o alt\u0103 poart\u0103. Ultima parte a zilei am petrecut-o umbl\u00e2nd aiurea pe str\u0103zi pentru a savura atmosfera ora\u0219ului. Dup\u0103 p\u0103rerea mea doar a\u0219a po\u021bi savura pe deplin adev\u0103ratul farmec al Khivei. Am urcat de vreo dou\u0103 ori \u0219i \u00een bastionul ce oferea o priveli\u0219te frumoas\u0103 spre zidirile cet\u0103\u021bii \u0219i spre ora\u0219 \u0219i am tot f\u0103cut fotografii. La ora stabilit\u0103 m-am prezentat la poalele minaretului pentru a lua cina \u0219i dup\u0103 aceea m-am retras \u00een b\u00e2rlog. A doua zi urma s\u0103 plec\u0103m spre Buhara. Cam at\u00e2t am avut de povestit despre Khiva Horezm-ului. Am plecat din ora\u0219 cu imaginea moscheii de vineri \u00een minte. Mi-a pl\u0103cut cel mai mult. Mi s-a p\u0103rut spectaculoas\u0103, dar \u00eentr-un fel modest, f\u0103r\u0103 parad\u0103. O sal\u0103 r\u0103coroas\u0103 \u0219i o p\u0103dure de coloane de lemn, fiecare sculptat\u0103 altfel. Mi s-a p\u0103rut c\u0103 adev\u0103rata Khiva a r\u0103mas \u00eenchis\u0103 aici. Nu \u00een tarabe, nu \u00een suveniruri, nu \u00een traseele obligatorii. Afar\u0103, ora\u0219ul \u00ee\u0219i face datoria fa\u021b\u0103 de turi\u0219ti. \u00cen moschee, coloanele amintesc de o lume disp\u0103rut\u0103 \u0219i aproape uitat\u0103. 00"}