{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Kaunas - &#x1f1f1;&#x1f1f9; Lituania - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"fKYTja7rGd\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/kaunas\/\">Kaunas<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/kaunas\/embed\/#?secret=fKYTja7rGd\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Kaunas&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"fKYTja7rGd\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/2023-11-30-0947-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"Am pornit din Riga pe la nou\u0103 diminea\u021ba \u0219i nu dup\u0103 mult timp am p\u0103r\u0103sit Letonia \u0219i am intrat \u00een Lituania. Destina\u021bia zilei era Vilnius. Dac\u0103 nu ne atr\u0103gea aten\u021bia \u0219oferul nici m\u0103car nu ne d\u0103deam seama c\u0103 am trecut o grani\u021b\u0103. De c\u00e2nd au aderat la spa\u021biul Schengen cele trei \u021b\u0103ri\u0219oare baltice par a fi una singur\u0103. Ziua aceea a venit \u0219i cu o surpriz\u0103. Am fost anun\u021ba\u021bi a\u0219a tam-nesam c\u0103 vom face un popas mai consistent \u00een Kaunas, cel de-al doilea ora\u0219 important al Lituaniei, capitala republicii \u00een perioada interbelic\u0103. \u00cen programul ini\u021bial al excursiei nu era amintit \u0219i, dac\u0103 era dup\u0103 Google Maps, drumul cel mai scurt dintre Riga \u0219i Vilnius nu trecea pe acolo. Cineva \u00eens\u0103, n-am priceput nici \u00een ziua de azi cine, \u0219i-a propus s\u0103 ne fac\u0103 un cadou de s\u0103rb\u0103tori \u0219i a decis ocolul prin Kaunas. Ce-i \u00een plus e bun primit, nu m-am sup\u0103rat deloc. Singurul inconvenient al vizitelor acestora inopinate e c\u0103 nu \u0219tiu \u00eencotro s-o apuc dup\u0103 ce ajung la destina\u021bie. Dar Google s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, tot drumul p\u00e2n\u0103 \u00een Kaunas am plantat stelu\u021be pe hart\u0103, \u00een locurile ce mi se p\u0103reau tentante. Altarul Romuva Tot cu ocazia cotrob\u0103irii pe internet am descoperit o tr\u0103znaie de care nu auzisem \u00een via\u021ba mea, mi\u0219carea neo-p\u0103g\u00e2n\u0103 Romuva.&nbsp;N-am stat mult timp pe g\u00e2nduri p\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eensemn pe hart\u0103 locul unui altar al acestei noi-\u0219i-totu\u0219i-vechi religii. Romuva este un soi de religie neo-p\u0103g\u00e2n\u0103 ce dore\u0219te s\u0103 readuc\u0103 \u00een actualitate mitologia vechilor lituanieni. Practican\u021bii ei consider\u0103 c\u0103 sunt cei ce mai \u021bin \u00een via\u021b\u0103 vechi tradi\u021bii baltice p\u0103g\u00e2ne care au supravie\u021buit \u00een folclor, \u00een obiceiuri \u0219i supersti\u021bii. P\u0103rintele fondator al mi\u0219c\u0103rii este considerat a fi un filozof pe nume Vyd\u016bnas (1868-1953). Dup\u0103 p\u0103rerea lui cre\u0219tinismul este str\u0103in de sufletul lituanian iar adev\u0103rata lui matrice spiritual\u0103 se g\u0103se\u0219te \u00eentr-o credin\u021b\u0103 veche, provenit\u0103 din filonul arhaic indo-european \u0219i \u00eenrudit\u0103 astfel cu Vedele indiene. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, vechii bal\u021bi considerau universul un mare mister \u00een care fiecare fiin\u021b\u0103 vie era demn\u0103 de respect pentru c\u0103 era parte a unui \u00eentreg atotcuprinz\u0103tor. Tot cu acest prilej am aflat \u0219i cum decurge o ceremonie romuvian\u0103. Focuri (reprezent\u0103ri ale divinului) sunt aprinse \u00een altare de piatr\u0103 ce se numesc aukuras. Participan\u021bii se spal\u0103 mai \u00eent\u00e2i pe m\u00e2ini \u0219i pe fa\u021b\u0103 \u00eenainte s\u0103 se apropie de altar \u0219i c\u00e2nt\u0103 daine (nu doine) \u00een timp ce aprind focul. Apoi ofer\u0103 focului ofrande sub form\u0103 de m\u00e2ncare, b\u0103utur\u0103 \u0219i flori. Dup\u0103 ce ofranda este primit\u0103 mai spun ceva rug\u0103ciuni \u0219i gata, ritualul este \u00eendeplinit. A fost musai s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 v\u0103d \u0219i eu un aukuras. L-am g\u0103sit \u00een parcul Santakos, supranumit \u0219i inima ora\u0219ului Kaunas, ce se afl\u0103 la confluen\u021ba a dou\u0103 r\u00e2uri, Nemunas \u0219i Neris. Dup\u0103 unele p\u0103reri aici ar fi existat c\u00e2ndva un cr\u00e2ng al Mildei, zei\u021ba lituanian\u0103 a iubirii, poate de aceea s-au prip\u0103\u0219it \u0219i ni\u0219te lebede \u00een preajm\u0103. N-am dat de el din prima \u00eencercare. La \u00eenceput mi-a furat interesul limba aceea de p\u0103m\u00e2nt unde se z\u0103rea \u00eempreunarea celor dou\u0103 ape, una mai cald\u0103, cealalt\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103. Abia la \u00eentoarcere am z\u0103rit altarul. Castelul Kaunas N-ar trebui s\u0103 ne mire prea mult revenirea \u00een actualitate a unor credin\u021be vechi. Lituanienii au fost ultimii p\u0103g\u00e2ni ai Europei, cre\u0219tinarea lor oficial\u0103 petrec\u00e2ndu-se abia \u00een anul 1387. Poate ar fi r\u0103mas p\u0103g\u00e2ni p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre dac\u0103 nu erau convin\u0219i de vecini binevoitori s\u0103-\u0219i schimbe credin\u021ba. \u00cen anul 1195, Papa Celestin al III-lea a dat startul cruciadelor din nord. Cavaleri danezi, suedezi \u0219i \u00een special germani s-au prezentat la apelul papei \u0219i au pornit campaniile de cuceriri \u00een zonele baltice. Singurii care le-au putut \u021bine piept au fost lituanienii. Luptele cu nem\u021bii i-au f\u0103cut s\u0103 uite de propriile lor rivalit\u0103\u021bi tribale \u0219i i-a ajutat s\u0103-\u0219i formeze, mai de voie sau de nevoie, un stat propriu. Mindaugas (1200 \u2013 1263) a fost primul Mare Duce al Lituaniei. Dup\u0103 un timp i-a urmat Gediminas (1275 \u2013 1341), fondatorul unei dinastii, marele duce care a adus sub st\u0103p\u00e2nirea sa p\u0103m\u00e2nturi de la Marea Baltic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103. Un nepot de-al s\u0103u, Jogaila (1352 sau 1362 \u2013 1434), a fost ultimul conduc\u0103tor p\u0103g\u00e2n al Lituaniei medievale. \u00cel \u0219tim \u0219i noi, din c\u0103r\u021bile noastre de istorie, dar sub numele de Vladislav al II-lea Iagelo. Alexandru cel Bun l-a ajutat cu ceva corpuri de oaste ca s\u0103-i \u00eenving\u0103 decisiv pe cavalerii teutoni \u00een b\u0103t\u0103lia de la Grunwald (sau Tannenberg) din 1410. Cre\u0219tinarea lui s-a produs \u00een momentul c\u0103s\u0103toriei cu Jadwiga, mo\u0219tenitoarea regatului polonez, \u00een anul 1386 \u0219i a fost un pas obligatoriu \u00eenaintea \u00eencoron\u0103rii lui ca rege al Poloniei. Jogaila a fost botezat Vladislav, a domnit al\u0103turi de so\u021bia sa p\u00e2n\u0103 \u00een 1399, iar dup\u0103 moartea so\u021biei sale \u00eenc\u0103 treizeci \u0219i cinci de ani, pun\u00e2nd bazele uniunii polono-lituaniene ce a durat c\u00e2teva secole. Am z\u0103rit \u0219i noi un martor al istoriei timpurii a Lituaniei, Castelul Kaunas, aflat la intrarea \u00een parcul de la confluen\u021ba celor dou\u0103 r\u00e2uri. Autocarul ne-a l\u0103sat exact \u00een fa\u021ba lui, pe la ora dou\u0103, \u0219i tot din apropierea lui ne-a recuperat pe la ora patru. Actuala cl\u0103dire este o reconstruc\u021bie a unei fort\u0103re\u021be ce-a fost ridicat\u0103 \u00een secolul al 14-lea pentru a \u021bine piept cavalerilor teutoni. \u00cen interior se g\u0103se\u0219te un muzeu dar nu am avut timp \u0219i chef s\u0103-l vizitez. Este imposibil de ratat \u0219i statuia ecvestr\u0103 a unui cavaler \u00een armur\u0103, numit\u0103 Vytis (emblema Lituaniei) &#8211; Soldatul Libert\u0103\u021bii. Eu n-am aprofundat prea tare problema castelului. I-am dat vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd un ocol pe c\u00e2nd eram \u00een c\u0103utarea altarului p\u0103g\u00e2n. Am pornit la plimbare de-a lungul malului \u00eenghe\u021bat al lui Neris \u0219i m-am \u00eentors de-a lungul celui dezghe\u021bat al lui Neman. Dup\u0103 care m-am afundat \u00een ora\u0219 unde am \u0219i stat p\u00e2n\u0103 la ora plec\u0103rii. Prin ora\u0219ul vechi Dup\u0103 ce a disp\u0103rut primejdia reprezentat\u0103 de cavalerii teutoni castelul din Kaunas \u0219i-a pierdut din importan\u021b\u0103 iar centrul ora\u0219ului s-a mutat ceva mai departe \u00een actuala Pia\u021b\u0103 a Prim\u0103riei. Acolo am g\u0103sit \u0219i eu primul T\u00e2rg de Cr\u0103ciun din aceast\u0103 excursie. Era cam mititel \u0219i pric\u0103jit s\u0103racul \u0219i \u00eenghesuit \u00een ni\u0219te igluuri de sticl\u0103. Spre bucuria mea am g\u0103sit \u00eentr-unul vin fiert, numai bun s\u0103-mi alunge frigul din oase. Dar p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung \u00een pia\u021b\u0103 am trecut \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 Casa lui Perk\u016bnas, adic\u0103 a zeului baltic al tunetului \u0219i al cerului, poate cea mai simpatic\u0103 \u0219i gotic\u0103 cl\u0103dire din ora\u0219. Se spune c-a fost construit\u0103 de negustori hanseatici prin 1440 dar acum apar\u021bine iezui\u021bilor. Numele i s-ar trage de la un desen g\u0103sit pe perete, \u00een secolul al 19-lea c\u00e2nd a fost reconstruit\u0103 cl\u0103direa, \u00een care cineva cu o imagina\u021bie bogat\u0103 \u0219i romantic\u0103 l-a identificat pe zeul p\u0103g\u00e2n. \u00cen interiorul casei este acum un mic muzeu dedicat lui Adam Mickiewicz, bardul Poloniei, ce-a locuit \u00een Kaunas la un moment dat. Doar c\u0103 lituanienii \u00eei numesc Adomas Mickevi\u010dius \u0219i-l consider\u0103 a fi de-al lor. \u00cen afar\u0103 de vin fiert \u00een Pia\u021ba Prim\u0103riei am putut admira dou\u0103 cl\u0103diri baroce \u0219i impun\u0103toare, prim\u0103ria propriu-zis\u0103 \u0219i o mare biseric\u0103 iezuit\u0103. Imediat dup\u0103 ie\u0219irea din pia\u021b\u0103 am dat \u0219i peste Catedrala Sf. Petru \u0219i Sf. Pavel. A fost singura \u00een care am \u0219i intrat. Din dreptul ei porne\u0219te \u0219i o frumoas\u0103 strad\u0103 pietonal\u0103 ce pare a fi buricul t\u00e2rgului. \u00cen timpul pe care l-am mai avut la dispozi\u021bie m-am plimbat doar de-a lungul ei, uit\u00e2ndu-m\u0103 prin vitrinele magazinelor. \u0218i pentru c\u0103 toate \u00eensemnele de pe harta mea fuseser\u0103 &#8222;bifate&#8221; nu mi-a p\u0103rut r\u0103u c\u00e2nd s-a f\u0103cut ora patru \u0219i a trebuit s\u0103 m\u0103 duc la autocar. 00"}