{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Kakheti - la b\u0103ute \u00een Kvareli \u0219i Shumi - &#127468;&#127466; Georgia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"bk43mN91QT\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/kakheti\/\">Kakheti &#8211; la b\u0103ute \u00een Kvareli \u0219i Shumi<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/kakheti\/embed\/#?secret=bk43mN91QT\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Kakheti &#8211; la b\u0103ute \u00een Kvareli \u0219i Shumi&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"bk43mN91QT\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/2019-04-22-0003-Kvareli.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":750,"description":"Ziua de 22 aprilie am petrecut-o mai mult pe drumuri. P\u00e2n\u0103 la grani\u021ba dintre Azerbaidjan \u0219i Georgia aveam de parcurs cam 100km iar \u00een Georgia \u00eenc\u0103 vreo 50 km p\u00e2n\u0103 s-ajungem \u00een Kvareli, destina\u021bia zilei. Grani\u021ba am trecut-o relativ u\u0219or. Azerii aveau \u00een dotare aparatur\u0103 mai \u0219mecher\u0103, ne-au f\u0103cut fotografii \u0219i la intrare \u0219i la ie\u0219ire ( sau ce ne-or fi f\u0103cut ei pe-acolo ), la vama georgian\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic deosebit, doar o \u0219tampil\u0103 \u00een pa\u0219aport. Mai greu a fost drumul dintre v\u0103mi. Urma s\u0103 schimb\u0103m autocarul, a\u0219a c\u0103 a trebuit s\u0103 t\u00e2r\u00e2im geamantanele prin acel no man&#8217;s land, pe ni\u0219te sc\u0103ri interminabile \u0219i-apoi pe-un pod cu trotuarul ciuruit. De partea georgian\u0103 ne a\u0219tepta Ekaterine, pe scurt Eca, cu o nou\u0103 ma\u0219in\u0103, un nou \u0219ofer \u0219i multe pove\u0219ti despre \u021b\u0103ri\u0219oara ei. A fost ghidul pe care l-am \u00eendr\u0103git cel mai mult. Imediat ce-am trecut grani\u021ba s-a schimbat parc\u0103 \u0219i peisajul. Satele erau mai deschise, sem\u0103nau mult cu cele de-acas\u0103. Aveau case mari, cu cerdacuri generoase, cu gr\u0103dinile \u0219i cur\u021bile la vedere, cu bol\u021bi de vi\u021b\u0103 de vie \u00een cur\u021bi. Pe c\u00e2mpuri livezile cu aluni au disp\u0103rut aproape cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire iar \u00een locul lor au ap\u0103rut \u0219iruri interminabile de vii. Str\u0103b\u0103team provincia Kakheti a Georgiei, renumit\u0103 pentru vinurile ei. Dup\u0103 str\u0103ina lume azer\u0103, Georgia p\u0103rea dintr-odat\u0103 mult mai familiar\u0103. Georgienii se laud\u0103 c\u0103 ei ar fi inventat vinul. \u00cen timpul s\u0103p\u0103turilor arheologice au fost descoperite artefacte ce sugereaz\u0103 c\u0103 vi\u021ba de vie a fost cultivat\u0103 \u00een Caucaz de aproximativ 8.000 de ani, ne\u00eentrerupt. Au inventat \u0219i o metod\u0103 special\u0103 de-a face vin, diferit\u0103 de a altora ( a fost \u00eenscris\u0103 pe listele UNESCO ), metod\u0103 pe care urma s-o descoperim \u0219i noi \u00een timpul celor c\u00e2teva sesiuni de degustare trecute \u00een program. Georgia se socote\u0219te patria vinului, iar s\u0103p\u0103turile \u00eei dau dreptate. La Gadachrili Gora \u0219i Shulaveris Gora, \u00een sudul \u021b\u0103rii, s-au g\u0103sit urme de vinifica\u021bie datate \u00een jurul anilor 6000\u20135800 \u00ee.Hr., adic\u0103 vreo opt mii de ani ne\u00eentrerup\u021bi. Se cultiv\u0103 peste cinci sute de soiuri autohtone, cam a \u0219asea parte din toate soiurile de struguri de pe glob. Vreo 530 sunt \u00eenregistrate, dintre care peste 425 se mai cultiv\u0103 efectiv, unele doar \u00een colec\u021bii. Colec\u021bia na\u021bional\u0103 de la Jighaura \u021bine 437 de soiuri georgiene. Kakheti are cea mai mare diversitate, vreo optzeci de soiuri, \u0219i d\u0103 \u00eentre 70 \u0219i 80 la sut\u0103 din vinul \u021b\u0103rii. Cel mai r\u0103sp\u00e2ndit e rkatsiteli, al c\u0103rui nume \u00eenseamn\u0103 \u201elujer ro\u0219u\u201d, \u0219i care ocup\u0103 vreo 43 la sut\u0103 din planta\u021bii. Metoda tradi\u021bional\u0103 se face \u00een qvevri, vase mari de lut tapetate pe din\u0103untru cu cear\u0103 de albine \u0219i \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru temperatur\u0103 constant\u0103. Mustul fermenteaz\u0103 acolo cu tot cu coaj\u0103, uneori p\u00e2n\u0103 la \u0219ase luni, apoi vasul se sigileaz\u0103 cu capac de lemn \u0219i p\u0103m\u00e2nt. Metoda a intrat \u00een 2013 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial. Filoxera a ajuns \u00een Georgia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u0219i a distrus peste jum\u0103tate din vii, iar refacerea s-a f\u0103cut prin altoire pe portaltoi american. \u00cen 1985, campania antialcool a lui Gorbaciov a mai t\u0103iat c\u00e2teva mii de hectare, \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bind aproape suprafa\u021ba viticol\u0103 a \u021b\u0103rii. Mda, dou\u0103 zile le-am petrecut din degustare \u00een degustare, m\u0103 mir c\u0103 mai \u021bin minte ceva din excursia prin Kakheti. Startul l-a dat hotelul din Kvareli unde urma s\u0103 dormim o noapte \u0219i care era patronat de o cram\u0103 cu nume cunoscut \u00een Georgia. Am avut aici, pe l\u00e2ng\u0103 sticla de ap\u0103 gratuit\u0103 pe care o primeam de altfel \u00een fiecare hotel, dou\u0103 sticlu\u021be de vin, tot gratuite, unul alb \u0219i unul ro\u0219u. La pas prin Kvareli Kvareli e un mic or\u0103\u0219el aflat aproape de grani\u021ba de est a Georgiei. Arat\u0103 ca un sat mai mare \u0219i e o destina\u021bie popular\u0103 de vacan\u021b\u0103 printre georgieni. Spunea Eca c\u0103 din aceast\u0103 pricin\u0103 casele sunt ni\u021bel mai mari dec\u00e2t media, sunt construite de la \u00eenceput \u00een ideea de a primi oaspe\u021bi. Pentru a-mi limpezi capul dup\u0103 prima degustare \u0219i a m\u0103 preg\u0103ti pentru cea de-a doua, ce era programat\u0103 pe \u00eenserat, am plecat hai-hui la plimbare prin ora\u0219 \u00eencotro m-a trimis inspira\u021bia de moment. Hotelul nostru era amplasat chiar \u00een buricul t\u00e2rgului, am f\u0103cut doar un cerc cu-o raz\u0103 lung\u0103 de vreo cinci minute \u00eemprejurul lui. A fost pl\u0103cut chiar dac\u0103 vremea nu \u021binea cu mine, st\u0103tea s\u0103 plou\u0103. \u00centr-un t\u00e2rziu am ajuns \u0219i \u00een buricul cultural al urbei. Era acolo un p\u0103rcule\u021b \u00eenconjurat de-o biseric\u0103, de un muzeu dedicat lui Ilia Ceavceavadze,&nbsp;un scriitor \u0219i om politic georgian de la \u00eenceputul secolului al 20-lea, \u0219i de un alt muzeu dedicat lui Kote Marjanishvili,&nbsp;un regizor \u0219i director de teatru cam din aceea\u0219i perioad\u0103. Nu m-a tentat ideea de-a intra la muzeu. Ilia Ceavceavadze a fost un prin\u021b, un jurist, poet, ziarist \u0219i bancher, n\u0103scut \u00een Kvareli \u00een 1837. A condus mi\u0219carea Tergdaleulebi, a \u00eenfiin\u021bat ziarele Sakartvelos Moambe \u0219i Iveria, a fondat Societatea pentru R\u0103sp\u00e2ndirea \u0218tiin\u021bei de Carte \u00eentre Georgieni \u0219i Banca Funciar\u0103 din Tbilisi, pe care a condus-o treizeci de ani \u0219i prin care a finan\u021bat mai tot ce s-a f\u0103cut \u00een Georgia pe partea cultural\u0103 \u0219i educativ\u0103. Lozinca lui, \u201eEna, Mamuli, Sartsmunoeba\u201d \u2014 limb\u0103, patrie, credin\u021b\u0103 \u2014 a r\u0103mas deviza na\u021bionalismului georgian. \u00cen 30 august 1907, \u00een timp ce se \u00eentorcea cu tr\u0103sura de la Tbilisi spre Saguramo, a fost p\u00e2ndit \u0219i \u00eempu\u0219cat de \u0219ase in\u0219i l\u00e2ng\u0103 M\u021bheta. So\u021bia lui, Olga, b\u0103tut\u0103 cu paturile pu\u0219tilor, a supravie\u021buit \u0219i-a cerut apoi guvernatorului iertarea uciga\u0219ilor. Cine i-a trimis r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 disput\u0103 p\u00e2n\u0103 azi. B\u0103nuielile sunt \u00eendreptate \u00eempotriva poli\u021biei secrete \u021bariste \u0219i social-democra\u021bi. \u00cen 1987 Biserica Ortodox\u0103 Georgian\u0103 l-a canonizat. Iac\u0103t\u0103 \u0219i un mic filmule\u021b Vizit\u0103 la Crama Khareba Punctul culminant al \u0219ederii noastre \u00een Kvareli s-a petrecut \u00eens\u0103 spre sear\u0103 c\u00e2nd am vizitat Crama Khareba. Am \u00eenv\u0103\u021bat acolo tot felul de lucruri interesante. Adev\u0103rul e c\u0103 nu m\u0103 pricep deloc la vinuri, tot ce vreau eu de la ele e s\u0103 nu m\u0103 doar\u0103 capul dup\u0103 ce le beau \u0219i s\u0103 m\u0103 g\u00e2dile pl\u0103cut la limb\u0103. Pot spune cu m\u00e2na pe inim\u0103 c\u0103 toate vinurile pe care le-am testat \u00een Georgia au \u00eendeplinit cu brio preten\u021biile mele \ud83d\ude42 . Am aflat c\u0103 \u00een Georgia se cultiv\u0103 vreo 400 de soiuri de struguri. Am mai aflat c\u0103 soiurile astea sunt autohtone \u0219i foarte vechi pentru c\u0103 georgienii au reu\u0219it s\u0103 scape cumva de ravagiile f\u0103cute prin Europa de filoxera \u00een secolul al 19-lea. Mai mult, georgienii au inventat un mod al lor propriu \u00een care prepar\u0103 vinul. Din ce-am \u00een\u021beles eu, \u00een mare se procedeaz\u0103 \u00een felul urm\u0103tor. Dup\u0103 ce zdrobesc boabele, scurg licoarea \u00een ni\u0219te vase mari de lut tapetate cu cear\u0103 de albine, pe nume qvevri, pe care le \u021bin \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru a p\u0103stra o temperatur\u0103 constant\u0103. Dup\u0103 ce procesul de fermenta\u021bie se termin\u0103 sigileaz\u0103 gurile vaselor cu capace de lemn \u0219i p\u0103m\u00e2nt \u0219i \u021bin vinul la \u00eenvechit. Dup\u0103 c\u00e2teva luni ( sau c\u00e2\u021biva ani ) deschid vasele \u0219i mut\u0103 vinul \u00een sticle, pentru consum sau o alt\u0103 perioad\u0103 de \u00eenvechire. \u00cen zilele noastre, cramele ce se respect\u0103 au \u00eenceput s\u0103 prepare vinul \u0219i \u00een stil european, \u021bin\u00e2ndu-l la \u00eenvechit \u00een butoaie de stejar. C\u00e2nd am cump\u0103rat o sticl\u0103 de vin prima \u00eentrebare ce mi-a fost pus\u0103 a fost: Ce fel de vin vrei! Preparat \u00een mod tradi\u021bional sau european. Abia apoi au urmat \u00eentreb\u0103rile despre culoare \u0219i arom\u0103. Degustarea a avut loc \u00eentr-un tunel s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103, un beci plin cu milioane de sticle de vin. Crama a pus la b\u0103taie dou\u0103 vinuri, unul alb \u0219i unu ro\u0219u. Mai mult de-at\u00e2t nu \u0219tiu s\u0103 spun. Al doilea lucru pe care l-am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een Crama Khareba a fost s\u0103 fac p\u00e2ine \u00een stil tradi\u021bional georgian. Nu departe de ie\u0219irea din tunel ne-a a\u0219teptat o gospodin\u0103 ce fr\u0103m\u00e2ntase deja aluatul \u0219i preg\u0103tise jarul ce mocnea pe fundul &#8222;cuptorului&#8221; de p\u00e2ine &#8211; un cilindru mare de piatr\u0103. Am fost invita\u021bi ( cine se \u00eencumeta doar ) s\u0103 ne suflec\u0103m m\u00e2necile \u0219i s\u0103 ne-apucam de treab\u0103. Prima dat\u0103 trebuia s\u0103 lu\u0103m o bucat\u0103 din aluat mare c\u00e2t de-o baghet\u0103 mic\u0103. Trebuia apoi rulat aluatul sub form\u0103 de limbric \u0219i turtit. Dup\u0103 care urma etapa esen\u021bial\u0103 a procesului de fabrica\u021bie, trebuia lipit limbricul de pere\u021bii interiori laterali ai cuptorului. Dup\u0103 care trebuia doar a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 se cocea p\u00e2inea. De scos de-acolo i-a scos gospodina georgian\u0103. Iac-a\u0219a &#8230; Ultimul lucru pe care l-am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een&nbsp;Crama Khareba a fost modul de preparare al Churchkhelei. Chestia denumit\u0103 astfel poate fi at\u00e2t un fel de gust\u0103ric\u0103 c\u00e2t \u0219i un fel de desert. E specific\u0103 regiunii Kakheti. Tehnologia prepar\u0103rii ei ar consta \u00een mare \u00een : 1-\u00centinderea unor nuci sau alune pe-o sfoar\u0103, 2-Prepararea unui soi de marmelad\u0103 din struguri, foarte groas\u0103, 3-\u00cenmuierea nucilor \u00een marmelad\u0103, 4-Punerea rezultatului la uscat p\u00e2n\u0103 se \u00eent\u0103re\u0219te ca un c\u00e2rna\u021b. Iac-a\u0219a. Obosi\u021bi dup\u0103 at\u00e2tea lec\u021bii ne-am retras strategic la restaurantul aflat \u00een aceea\u0219i cram\u0103 pentru a ne bucura de un adev\u0103rat festin culinar, \u00eenso\u021bit f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate de mul\u021bi litri de vin. A doua zi am luat-o de la cap\u0103t cu degust\u0103rile, noroc c-am stat doar o zi \u00een regiunea Kakheti, altfel cine \u0219tie ce ru\u0219ine p\u0103\u021beam. Shumi Cea mai serioas\u0103 degustare pe care am f\u0103cut-o s-a \u00eent\u00e2mplat a doua zi pe la pr\u00e2nz, la Crama Shumi &#8211; shumi \u00eensemn\u00e2nd pe rom\u00e2ne\u0219te vin autentic, nediluat. Crama e nou\u0103, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 2001 dar se laud\u0103 c\u0103 produce doar vinuri de calitate. Logo-ul ei e un grifon care, conform legendei, a adus georgienilor primul ciorchine strugure \u0219i primul vrej folosit de oameni pentru a cultiva vi\u021ba de vie. Dup\u0103 debarcarea din autocar am fost pofti\u021bi \u00eentr-o curte plin\u0103 cu butuci de vie \u0219i prelua\u021bi de un ghid care avea s\u0103 fac\u0103 pe gazda. Ne-a purtat \u00eentr-un tur printr-un mic muzeu ce povestea istoria milenar\u0103 a prepar\u0103rii vinului \u00een Georgia, apoi ne-au fost prezentate din nou instrumentele tradi\u021bionale dintr-o gospod\u0103rie georgian\u0103. Am cobor\u00e2t apoi \u00een pivni\u021be unde era \u021binut\u0103 o colec\u021bie de vinuri \u0219i &#8230; \u00een sf\u00e2r\u0219it !!! &#8230; am fost pofti\u021bi la degustare. Povestea vizitei \u00een fotografiile ce urmeaz\u0103 &#8230; \u00cen autocar, Eca ne-a povestit o legend\u0103 georgian\u0103 care acum mi se pare ni\u021bel lacrimogen\u0103 dar atunci, fiind pesemne cam cherchelit\u0103, mi s-a p\u0103rut \u00eenduio\u0219\u0103toare. Zice legenda asta c\u0103 osta\u0219ii georgieni, atunci c\u00e2nd plecau la lupt\u0103 ( \u0219i lupte au fost cu nemiluita \u00een tumultoasa istorie a Georgiei ) luau cu ei de-acas\u0103 un vrej de vi\u021b\u0103 de vie \u0219i o churchkhela. Dac\u0103 aveau nenorocul s\u0103 cad\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lie \u0219i s\u0103 fie \u00eengropa\u021bi acolo pe loc, pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, din mormintele lor r\u0103s\u0103rea sigur un butuc de vie. Iar eu, uit\u00e2ndu-m\u0103 pe geam la \u0219irurile acelea interminabile de vie ce se \u00eentindeau pe dealuri, z\u0103u c-am sim\u021bit o lacrim\u0103 ivindu-mi-se la col\u021bul ochiului. 00"}