{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Insectarul goangelor cu impact - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"3XRaOPHfCe\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/insectarul-goangelor-cu-impact\/\">Insectarul goangelor cu impact<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/insectarul-goangelor-cu-impact\/embed\/#?secret=3XRaOPHfCe\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Insectarul goangelor cu impact&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"3XRaOPHfCe\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-28-2026-09_19_36-AM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Insectarul I.3 Defini\u021bie DEX GOANG\u0102,&nbsp;goange,&nbsp;s. f.&nbsp;(Pop.) Insect\u0103 (mic\u0103), g\u00e2nganie.&nbsp;INSECT\u0102,&nbsp;insecte,&nbsp;s. f.&nbsp;(La&nbsp;pl.) Clas\u0103 de artropode cu corpul diferen\u021biat \u00een cap, torace \u0219i abdomen, cu tegumentul chitinizat \u0219i cu trei perechi de picioare Bla, bla, bla Ce defini\u021bie simpl\u0103. Noi credem c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul ne apar\u021bine dar statisticile \u0219i biologia sunt de alt\u0103 p\u0103rere. De fapt insectele sunt st\u0103p\u00e2nii planetei noastre. Specimene Goange cu istorie Bombyx moriDaktulosphaira vitifoliaeXenopsylla cheopisAnopheles C\u00e2teva dintre cele mai mari r\u0103sturn\u0103ri din istoria omenirii au fost puse la cale, f\u0103r\u0103 inten\u021bii ascunse, de viet\u0103\u021bi pe care le-ai fi zdrobit distrat sub deget. N-au ac\u021bionat direct. Au fost mai degrab\u0103 curieri, catalizatori. N-au \u0219tiut niciodat\u0103 ce pr\u0103p\u0103d l\u0103sau \u00een urma lor. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Xenopsylla cheopis este puricele \u0219obolanului oriental. Este mic, nu are aripi ci doar picioare cu care poate s\u0103ri. \u0218i mai are un defect anatomic care l-a transformat \u00eentr-un purt\u0103tor redutabil al ciumei. Bacteria Yersinia pestis \u00eei poate bloca valva dintre esofag \u0219i intestinul mediu. Puricele continu\u0103 s\u0103 sug\u0103 s\u00e2nge, dar nu-l mai poate \u00eenghi\u021bi. Fl\u0103m\u00e2nze\u0219te cu efofagul aproape plin. Mu\u0219c\u0103 din nou \u0219i din nou, iar \u00een \u00eencercarea disperat\u0103 de a se hr\u0103ni poate regurgita bacteriile \u00een rana urm\u0103toarei gazde. Lan\u021bul e simplu. \u0218obolanul infectat moare. Puricele r\u0103mas f\u0103r\u0103 gazd\u0103 caut\u0103 alta. Omul devine, din \u00eent\u00e2mplare, \u00eenlocuitorul de urgen\u021b\u0103 al unui roz\u0103tor mort. \u00cen 1347, cor\u0103biile genoveze au adus ciuma din Crimeea \u00een Sicilia. \u00cen urm\u0103torii patru ani, Moartea Neagr\u0103 a ucis \u00eentre un sfert \u0219i o treime din popula\u021bia Europei. S-au golit ora\u0219e \u00eentregi. Preo\u021bii nu mai pridideau cu \u00eengrop\u0103ciunile. Medicii, cu ciocurile lor umplute cu plante aromatice, nu \u00een\u021belegau ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Dumnezeu p\u0103rea s\u0103-i fi abandonat pe oameni. \u00cen groz\u0103via aceea, lumea medieval\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se fisureze. Lipsa for\u021bei de munc\u0103 le-a dat \u021b\u0103ranilor supravie\u021buitori o putere de negociere nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103. Feudalismul a \u00eenceput s\u0103 sc\u00e2r\u021b\u00e2ie iar autoritatea Bisericii s\u0103 se clatine. \u00cen art\u0103 a ap\u0103rut Danse Macabre, scheletul care danseaz\u0103 cu papa, cu \u00eemp\u0103ratul \u0219i cu cer\u0219etorul. Moartea a devenit marele egalizator. \u0218i totul pornit de la foamea oarb\u0103 a unui purice care nu \u0219tia ce poart\u0103 cu el. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Anopheles este un gen, nu o specie. Cuprinde c\u00e2teva sute de specii, dintre care doar vreo treizeci au importan\u021b\u0103 medical\u0103. Doar femelele \u00een\u021beap\u0103, ca s\u0103-\u0219i poat\u0103 hr\u0103ni ou\u0103le. Masculii beau nectar \u0219i nu deranjeaz\u0103 pe nimeni. Femela de Anopheles poart\u0103 Plasmodium, parazitul malariei. E un taxi care nu simte pasagerul. C\u00e2nd \u00een\u021beap\u0103, injecteaz\u0103 odat\u0103 cu saliva sporozoi\u021bi, forma invaziv\u0103 a parazitului. Ace\u0219tia ajung \u00een ficat, se \u00eenmul\u021besc, invadeaz\u0103 globulele ro\u0219ii \u0219i le sparg \u00een valuri. Frigurile, tremuratul, delirul, moartea \u2014 toate vin din globulele sparte, nu din \u00een\u021bep\u0103tur\u0103. Malaria a ucis, de-a lungul istoriei, mai mul\u021bi oameni dec\u00e2t orice alt\u0103 boal\u0103 infec\u021bioas\u0103. Unele estim\u0103ri spun c\u0103 jum\u0103tate dintre to\u021bi oamenii care au tr\u0103it vreodat\u0103 au murit de malarie, cifr\u0103 imposibil de verificat, dar suficient\u0103 ca s\u0103 arate c\u00e2t de veche \u0219i de persistent\u0103 este boala. Grecii \u0219i romanii o cuno\u0219teau bine \u0219i \u00eei spuneau mal&#8217;aria \u2014 \u201eaerul r\u0103u\u201d al mla\u0219tinilor. Nu \u0219tiau de \u021b\u00e2n\u021bar, c\u0103utau vinovatul \u00een cea\u021b\u0103. Roma s-a luptat cu malaria secole \u00eentregi. C\u00e2mpiile Pontine, mla\u0219tinile din jurul ora\u0219ului, au fost un rezervor endemic care a sleit legiunile, a decimat armate \u0219i a oprit campanii. Malaria a contribuit, discret \u0219i f\u0103r\u0103 glorie, la erodarea Imperiului. Mai t\u00e2rziu, a \u021binut Europa departe de Africa mai eficient dec\u00e2t orice armat\u0103. \u201eMorm\u00e2ntul omului alb\u201d nu era un continent ostil. Era un \u021b\u00e2n\u021bar. Chinina din scoar\u021ba de chinchona a schimbat ecua\u021bia \u0219i a deschis era coloniz\u0103rii Africii. Mai exist\u0103 un vinovat pe l\u00e2ng\u0103 Anopheles, Aedes aegypti, vectorul febrei galbene. Francezii lui Ferdinand de Lesseps au \u00eencercat s\u0103 sape Canalul Panama \u00eentre 1881 \u0219i 1889. Au murit atunci dou\u0103zeci \u0219i dou\u0103 de mii de muncitori, mai ales de febr\u0103 galben\u0103 \u0219i malarie. Compania a dat faliment. Americanii au reluat \u0219antierul dup\u0103 1904, dar \u00eenainte de a pune o lopat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt au angajat un medic cu o singur\u0103 misiune, s\u0103 elimine \u021b\u00e2n\u021barii. William Gorgas a drenat mla\u0219tinile, a turnat petrol pe apele st\u0103t\u0103toare \u0219i a montat plase la ferestre. Abia dup\u0103 aceea s-au apucat de s\u0103pat. Canalul Panama exist\u0103 fiindc\u0103 cineva a \u00een\u021beles c\u0103 du\u0219manul nu era jungla, nu era clima, nu era muntele. Era o insect\u0103 de c\u00e2\u021biva milimetri care se \u00eenmul\u021bea \u00een orice balt\u0103. \u0218i totul a pornit de la o \u021b\u00e2n\u021b\u0103roaic\u0103 care nu voia dec\u00e2t s\u0103-\u0219i hr\u0103neasc\u0103 ou\u0103le. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Daktulosphaira vitifoliae este un p\u0103duche al vi\u021bei-de-vie, originar din America de Nord. Este minuscul, aproape invizibil cu ochiul liber. Pe vi\u021bele americane, cu care a convie\u021buit milioane de ani, face foarte pu\u021bin r\u0103u. Gazda s-a obi\u0219nuit cu el \u0219i \u00eei rezist\u0103 cu brio. Pe Vitis vinifera, vi\u021ba european\u0103, a f\u0103cut ravagii. Filoxera atac\u0103 r\u0103d\u0103cinile. Le \u00een\u021beap\u0103, formeaz\u0103 gale \u0219i blocheaz\u0103 circula\u021bia sevei. Vi\u021ba nu mai poate bea, nu mai poate m\u00e2nca, se usuc\u0103 de jos \u00een sus, \u00eencet, cu o regularitate meticuloas\u0103. \u00cen 1863, viticultorii din sudul Fran\u021bei au observat primele vii care mureau f\u0103r\u0103 niciun motiv aparent. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, cineva a scos o r\u0103d\u0103cin\u0103 din p\u0103m\u00e2nt \u0219i a v\u0103zut, prin lup\u0103, mii de insecte. Era prea t\u00e2rziu. Filoxera intrase deja \u00een Fran\u021ba odat\u0103 cu vi\u021bele americane importate de botani\u0219tii secolului, aduse pentru studierea unor soiuri noi. Un cadou nevinovat. \u00cen numai dou\u0103zeci de ani, filoxera a m\u0103turat dou\u0103 treimi din viile Europei \u00een Fran\u021ba, Spania, Italia, Germania, Portugalia&#8230; Au murit miliarde de vi\u021be. Regiuni \u00eentregi au r\u0103mas f\u0103r\u0103 ocupa\u021bie, f\u0103r\u0103 identitate \u0219i f\u0103r\u0103 venit. Unele nu \u0219i-au revenit niciodat\u0103 pe deplin. Solu\u021bia a venit de acolo de unde venise \u0219i dezastrul. R\u0103d\u0103cinile americane rezist\u0103 filoxerei. Dac\u0103 altoie\u0219ti vi\u021ba european\u0103 pe r\u0103d\u0103cini americane, p\u0103duchele este \u00eenvins. Europa a capitulat \u00een fa\u021ba unui p\u0103duche \u0219i s-a salvat \u00eemprumut\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile continentului care i-l trimisese. Vinul pe care \u00eel bem ast\u0103zi cre\u0219te, aproape sigur, pe r\u0103d\u0103cini americane. Vitis vinifera pur\u0103, nealtoit\u0103, mai supravie\u021buie\u0219te doar \u00een c\u00e2teva locuri izolate, neatinse de filoxer\u0103: c\u00e2teva insule grece\u0219ti, o vale din Chile, c\u00e2teva parcele din Australia. Mai exist\u0103 \u0219i c\u00e2teva vii b\u0103tr\u00e2ne \u00een Georgia, unde tradi\u021bia n-a \u00eentrerupt firul. Vi\u021be vechi de un secol sau mai mult, nealtoite nu datorit\u0103 unui noroc geologic, ci unei continuit\u0103\u021bi culturale pe care filoxera n-a reu\u0219it s-o rup\u0103 complet. Restul este o alian\u021b\u0103 silit\u0103 \u00eentre noble\u021bea european\u0103 \u0219i rezisten\u021ba american\u0103. \u0218i totul a pornit de la un p\u0103duche care n-a f\u0103cut altceva dec\u00e2t ce f\u0103cuse dintotdeauna la el acas\u0103. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Bombyx mori are aripi, dar de mii de ani a uitat s\u0103 zboare. Nu-\u0219i mai poate g\u0103si singur hrana. N-ar supravie\u021bui nici m\u0103car o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een natur\u0103. Este poate singura insect\u0103 cu adev\u0103rat domesticit\u0103, o creatur\u0103 redus\u0103 la o singur\u0103 func\u021bie, pe care o \u00eendepline\u0219te cu o perfec\u021biune de neegalat. Din coconul unei singure larve se desf\u0103\u0219oar\u0103 un fir continuu de p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 sute de metri, un singur fir, f\u0103r\u0103 nod, dep\u0103nat zile \u00eentregi. M\u0103tasea nu este o \u021bes\u0103tur\u0103. Este o singur\u0103 protein\u0103 secretat\u0103 de o gland\u0103 \u0219i solidificat\u0103 la contactul cu aerul. Omul n-a inventat-o. A furat-o. China a \u00een\u021beles devreme ce \u021binea \u00een m\u00e2ini. Pedeapsa pentru scoaterea din \u021bar\u0103 a ou\u0103lor, larvelor sau viermilor vii era moartea. Firul acesta sub\u021bire a dat numele celei mai celebre c\u0103i comerciale din istorie, Drumul M\u0103t\u0103sii. La cel\u0103lalt cap\u0103t al lui, lumea cump\u0103ra f\u0103r\u0103 s\u0103 pun\u0103 prea multe \u00eentreb\u0103ri. Roma importa m\u0103tase \u00een cantit\u0103\u021bi uria\u0219e \u0219i o pl\u0103tea cu aur. Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n se pl\u00e2ngea c\u0103 imperiul s\u0103r\u0103ce\u0219te din pricina unei \u021bes\u0103turi. Senatul a \u00eencercat s-o interzic\u0103, invoc\u00e2nd luxul indecent \u0219i hemoragia de metal pre\u021bios. N-a reu\u0219it. Nimeni \u00een afara Chinei nu \u0219tia c\u0103 firul venea de la un vierme. Unii credeau c\u0103 este l\u00e2na unui copac exotic. Al\u021bii, c\u0103 se piept\u0103n\u0103 din frunze. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een jurul anului 552, \u00eemp\u0103ratul Iustinian a trimis doi c\u0103lug\u0103ri nestorieni \u00een China s\u0103 afle taina m\u0103t\u0103sii. Se spune c\u0103 s-au \u00eentors la Constantinopol cu ou\u0103 de Bombyx mori ascunse \u00een toiege de bambus scobite pe din\u0103untru. Din ele s-a n\u0103scut primul mare centru sericicol din afara Chinei. Din c\u00e2teva ou\u0103 ascunse \u00eentr-un toiag de bambus s-a n\u0103scut monopolul bizantin al m\u0103t\u0103sii. Timp de secole, firul \u021besut de un vierme avea s\u0103 lege China, Persia, Constantinopolul \u0219i Europa \u00eentr-una dintre cele mai importante re\u021bele comerciale din istorie. Datorit\u0103 lui Bombyx mori, Goangele cu istorie \u00ee\u0219i \u00eendulcesc reputa\u021bia \u0219i \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103, cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat, cinstea obrazului. Goange emblem\u0103 Scarabaeus sacerCryptotympana atrataApis melliferaMantis religiosa Unele insecte n-au schimbat istoria prin ce au f\u0103cut. Au schimbat-o prin ce a v\u0103zut omul \u00een ele. Au ajuns pe temple, pe coroane, pe steme \u0219i \u00een legende. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Scarabaeus sacer rostogole\u0219te balig\u0103. Face din ea o bil\u0103, o \u00eempinge cu picioru\u0219ele din spate \u0219i merge de-a-nd\u0103r\u0103telea, f\u0103r\u0103 s\u0103 se opreasc\u0103. \u00cen\u0103untrul bilei \u00ee\u0219i depune ou\u0103le. Larvele ies din balig\u0103 ca dintr-un morm\u00e2nt. Un egiptean s-a uitat la asta \u0219i a v\u0103zut o cosmologie \u00eentreag\u0103. Bila de balig\u0103 era soarele. Scarabeul care o \u00eempingea pe cer era Khepri, zeul dimine\u021bii, for\u021ba care ridica soarele din \u00eentuneric \u00een fiecare zi. Larvele ie\u0219ind din materia moart\u0103 erau \u00eenvierea. Un g\u00e2ndac de balig\u0103 devenise, dintr-o privire, motorul universului. De aici p\u00e2n\u0103 la amulet\u0103 n-a mai fost dec\u00e2t un pas. Scarabei din piatr\u0103, faian\u021b\u0103 sau aur au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een morminte, pe inele de sigiliu \u0219i pe pieptul mor\u021bilor. Uneori, inima defunctului era \u00eenlocuit\u0103 ritual cu un scarabeu de piatr\u0103, gravat cu un verset din Cartea Mor\u021bilor, care avea sarcina s\u0103 nu depun\u0103 m\u0103rturie \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nului ei la judecata de apoi. G\u00e2ndacul de balig\u0103 devenise paznicul secretelor. A fost poate cea mai purtat\u0103 amulet\u0103 din istoria omenirii. A c\u0103l\u0103torit cu negustorii fenicieni prin toat\u0103 Mediterana. S-au g\u0103sit scarabei egipteni \u00een Sardinia, \u00een Spania \u0219i \u00een sudul Fran\u021bei. O imagine copiat\u0103 de popoare care n-au v\u0103zut niciodat\u0103 Nilul \u0219i n-au \u00een\u021beles, probabil, teologia din spatele ei. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Cryptotympana atrata, cicada, tr\u0103ie\u0219te ani \u00eentregi sub p\u0103m\u00e2nt, oarb\u0103 \u0219i t\u0103cut\u0103, sug\u00e2nd r\u0103d\u0103cini. Apoi iese la lumin\u0103, se aga\u021b\u0103 de un trunchi, se crap\u0103 pe spate \u0219i din coaja veche iese o alt\u0103 creatur\u0103 \u2014 cu aripi, cu voce, cu o via\u021b\u0103 m\u0103surat\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Las\u0103 \u00een urm\u0103 o cochilie perfect\u0103, goal\u0103, transparent\u0103, un cadavru f\u0103r\u0103 mort \u00een\u0103untru. De data aceasta, un chinez s-a uitat la asta \u0219i a v\u0103zut \u00eenvierea. De milenii, ritualurile funerare din China a\u0219ezau o cicad\u0103 de jad pe limba mortului. Jadul proteja trupul de putrezire, iar cicada promitea ie\u0219irea din morm\u00e2nt, transformarea, \u00eentoarcerea la lumin\u0103. Exact ceea ce oamenii v\u0103zuser\u0103 \u00een fiecare var\u0103, pe trunchiurile copacilor. La cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii, grecii ajunseser\u0103 \u0219i ei la o concluzie. Atenienii purtau cicade de aur \u00een p\u0103r ca semn c\u0103 sunt autohtoni, n\u0103scu\u021bi din p\u0103m\u00e2ntul Aticii, asemenea insectelor care ies din el. Iar mitul lui Tithonos, iubitul Aurorei c\u0103ruia zeii \u00eei d\u0103ruiser\u0103 nemurirea dar uitaser\u0103 s\u0103-i dea \u0219i tinere\u021bea ve\u0219nic\u0103, se \u00eencheie cu transformarea lui \u00eentr-o cicad\u0103, o creatur\u0103 care c\u00e2nt\u0103, se usuc\u0103 \u0219i nu moare niciodat\u0103 cu adev\u0103rat. Dou\u0103 civiliza\u021bii care nu s-au cunoscut au ales aceea\u0219i insect\u0103 \u0219i aproape acela\u0219i simbol. Omul a v\u0103zut \u00een cicad\u0103 ceea ce voia cel mai mult s\u0103 cread\u0103, c\u0103 moartea e doar o coaj\u0103 l\u0103sat\u0103 pe un trunchi. &#x1fab2;&#x1fab2;&#x1fab2; &#x1fab0;&#x1fab0;&#x1fab0; &#x1f41d;&#x1f41d;&#x1f41d; Apis mellifera, albina, construie\u0219te \u00een comun, f\u0103r\u0103 arhitect \u0219i f\u0103r\u0103 plan. Fiecare celul\u0103 este un hexagon aproape perfect, forma care \u00eempacheteaz\u0103 cel mai mult spa\u021biu cu cel mai pu\u021bin material. Regina depune ou\u0103, lucr\u0103toarele cl\u0103desc, ap\u0103r\u0103 \u0219i mor \u00een ordine. Nimeni nu pare s\u0103 conduc\u0103. Totul func\u021bioneaz\u0103. Un om s-a uitat la asta \u0219i a v\u0103zut statul perfect. Apoi puterea divin\u0103. Apoi legitimitatea regal\u0103. \u00cen 1653, la Tournai, a fost deschis morm\u00e2ntul lui Childeric I, regele merovingian \u0219i tat\u0103l lui Clovis. Printre arme \u0219i bijuterii s-au g\u0103sit aproape trei sute de mici figurine de aur cusute pe mantia regal\u0103. Albine sau poate cicade \u2014 entomologii au ezitat mai t\u00e2rziu asupra speciei. Nu conteaz\u0103 ce erau. Conteaz\u0103 ce a v\u0103zut \u00een ele, un secol \u0219i jum\u0103tate mai t\u00e2rziu, Napoleon Bonaparte. Avea nevoie de o emblem\u0103 mai veche dec\u00e2t floarea de crin a Bourbonilor, ceva care s\u0103 sar\u0103 peste dinastia detronat\u0103..."}