{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Insectarul cu p\u0103ianjeni - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"2gosO1MTId\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/insectarul-cu-paianjeni\/\">Insectarul cu p\u0103ianjeni<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/insectarul-cu-paianjeni\/embed\/#?secret=2gosO1MTId\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Insectarul cu p\u0103ianjeni&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"2gosO1MTId\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-30-2026-11_22_12-AM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Insectarul I.5 Defini\u021bie DEX P\u0102IANJEN,&nbsp;p\u0103ianjeni,&nbsp;s. m.&nbsp;1.&nbsp;(La&nbsp;pl.) Grup de animale arahnide, caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi \u0219i cu abdomenul nesegmentat, care se hr\u0103nesc cu insecte mici, prinse de obicei \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 sub\u021bire \u021besut\u0103 de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care \u00eel secret\u0103. Bla, bla, bla Arahne \u021besea mai bine dec\u00e2t oricine din Lidia ei natal\u0103. At\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t a \u00eendr\u0103znit s\u0103 spun\u0103 c\u0103 o \u00eentrece pe Atena, zei\u021ba me\u0219te\u0219ugului. Atena a cobor\u00e2t \u0219i a provocat-o la o \u00eentrecere. Arahne a \u021besut o tapiserie care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a amorurile ru\u0219inoase ale zeilor \u2014 Zeus transformat \u00een taur, \u00een leb\u0103d\u0103, \u00een ploaie de aur, ca s\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u0219ele victimele. Lucrarea era perfect\u0103. Atena n-a g\u0103sit nicio gre\u0219eal\u0103 de \u021besut. A g\u0103sit doar \u00eendr\u0103zneala. A distrus tapiseria \u0219i a transformat-o pe Arahne \u00een p\u0103ianjen, condamnat\u0103 s\u0103 \u021beas\u0103 pentru totdeauna, f\u0103r\u0103 glorie, f\u0103r\u0103 nume, ag\u0103\u021bat\u0103 \u00eentr-un col\u021b. Pedeapsa n-a func\u021bionat cum \u0219i-a imaginat Atena. Arahne a continuat s\u0103 \u021beas\u0103 \u2014 \u0219i fiecare specie de p\u0103ianjen de azi e o variant\u0103 a aceleia\u0219i condamn\u0103ri transformate \u00een me\u0219te\u0219ug. Majoritatea tr\u0103iesc singuri. Spre deosebire de furnici sau de albine, p\u0103ianjenul nu are colonie, nu are regin\u0103, nu are diviziune a muncii \u2014 fiecare individ se descurc\u0103 de unul singur, de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la moarte. Construie\u0219te, v\u00e2neaz\u0103, se ap\u0103r\u0103 \u0219i moare f\u0103r\u0103 ajutor. Unii nu se mi\u0219c\u0103 aproape deloc, a\u0219tept\u00e2nd zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi ca prada s\u0103 vin\u0103 la ei. Al\u021bii v\u00e2neaz\u0103 activ, alerg\u00e2nd, s\u0103rind, p\u00e2ndind din ascunz\u0103toare. M\u0103n\u00e2nc\u0103 rar \u0219i mult \u2014 o singur\u0103 prad\u0103 bun\u0103 poate \u021bine un p\u0103ianjen s\u0103tul zile \u00eentregi \u2014 \u0219i pot supravie\u021bui perioade lungi de post c\u00e2nd v\u00e2natul e slab. Femela e aproape \u00eentotdeauna mai mare dec\u00e2t masculul, uneori de zeci de ori. La multe specii, \u00eemperecherea e o negociere riscant\u0103 \u2014 masculul se apropie cu pruden\u021b\u0103, semnaleaz\u0103 prin vibra\u021bii specifice ca s\u0103 nu fie confundat cu prada \u0219i uneori fuge imediat dup\u0103 actul \u00een sine, ca s\u0103 nu fie m\u00e2ncat. A pierdut chipul de femeie \u0219i gloria de \u021bes\u0103toare ne\u00eentrecut\u0103, dar a p\u0103strat ceva ce zei\u021ba nu i-a putut lua: m\u0103tasea. P\u0103ianjenul produce, \u00een propriul corp, mai multe tipuri de m\u0103tase \u2014 majoritatea speciilor \u00eentre patru \u0219i \u0219apte \u2014 fiecare cu propriet\u0103\u021bi mecanice diferite, fiecare ie\u0219ind dintr-o gland\u0103 separat\u0103. Nu e un singur fir folosit \u00een moduri diferite. Sunt materiale diferite: unul pentru structur\u0103, rigid \u0219i rezistent la rupere; unul pentru capturarea pr\u0103zii, elastic \u0219i lipicios; unul pentru sacul de ou\u0103, moale \u0219i protector; unul pentru ancorare. Fabricate la temperatura camerei, cu ap\u0103 drept solvent, f\u0103r\u0103 energie termic\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 de\u0219euri. Omul studiaz\u0103 procesul de trei sute de ani \u0219i nu l-a putut reproduce complet. Din acest material, fiecare specie a inventat altceva. Specimene Povestea u\u0219ii Autorp\u0103ianjenul-capcan\u0103 U\u0219a a fost inventat\u0103 de un p\u0103ianjen. Are balamale, se deschide spre interior, e c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu m\u0103tase \u0219i camuflat\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt, mu\u0219chi sau fragmente de vegeta\u021bie p\u00e2n\u0103 devine imposibil de distins de solul din jur. C\u00e2nd e \u00eenchis\u0103, nu exist\u0103. P\u0103ianjenul-capcan\u0103 \u2014 mai multe specii din familiile Ctenizidae \u0219i Idiopidae \u2014 sap\u0103 o vizuin\u0103 tubular\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, o tapeteaz\u0103 cu m\u0103tase \u0219i \u00eei construie\u0219te un capac articulat din m\u0103tase \u0219i p\u0103m\u00e2nt, cu o balama de m\u0103tase care \u00eel \u021bine \u00eenchis sub tensiune. St\u0103 \u00een\u0103untru, cu picioarele pe firele de avertizare \u00eentinse radial \u00een jurul intr\u0103rii, \u0219i simte orice vibra\u021bie. C\u00e2nd prada trece deasupra, capacul se deschide, prada dispare \u00een\u0103untru \u0219i capacul se \u00eenchide la loc. De afar\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic. Povestea podului AutorCaerostris darwini Caerostris darwini tr\u0103ie\u0219te \u00een Madagascar, deasupra apei. Construie\u0219te p\u00e2nze care traverseaz\u0103 r\u00e2uri, lacuri \u0219i chiar golfuri mici. Structurile pot ajunge la dou\u0103zeci \u0219i opt de metri lungime, \u00eentinse de la un mal la cel\u0103lalt, suspendate la mai mul\u021bi metri deasupra suprafe\u021bei. Primul pas e cel mai greu. Cum tragi un fir peste o ap\u0103 pe care nu po\u021bi merge? P\u0103ianjenul lanseaz\u0103 un fir de m\u0103tase \u00een aer \u0219i \u00eel las\u0103 s\u0103 pluteasc\u0103 pe curen\u021bi p\u00e2n\u0103 se prinde de ceva pe malul opus, o creang\u0103, o tulpin\u0103, o st\u00e2nc\u0103. Dac\u0103 firul nu se prinde, \u00eel retrage \u0219i \u00eencearc\u0103 din nou. Odat\u0103 ancorat de ambele maluri, construie\u0219te restul podului plec\u00e2nd de la acel prim fir. M\u0103tasea pe care o folose\u0219te e cea mai rezistent\u0103 cunoscut\u0103 \u00een lumea animal\u0103. Este de dou\u0103 ori mai dur\u0103 dec\u00e2t oricare alt\u0103 m\u0103tase de p\u0103ianjen testat\u0103, capabil\u0103 s\u0103 absoarb\u0103 energia de impact, f\u0103r\u0103 s\u0103 se rup\u0103, a unei insecte mari ce zboar\u0103 cu vitez\u0103. Podul prinde insecte care trec deasupra apei, acolo unde nicio alt\u0103 p\u00e2nz\u0103 n-ar putea ajunge. Un teritoriu de v\u00e2n\u0103toare pe care nimeni altcineva nu-l poate exploata, pentru c\u0103 nimeni altcineva nu poate construi un asemenea pod. Povestea clopotului de aer AutorArgyroneta aquatica Argyroneta aquatica e singurul p\u0103ianjen din lume care \u00ee\u0219i duce aproape toat\u0103 via\u021ba sub ap\u0103. Tr\u0103ie\u0219te \u00een iazuri \u0219i b\u0103l\u021bi line din Europa \u0219i Asia, \u00eentr-un mediu unde niciun alt p\u0103ianjen n-a \u00eendr\u0103znit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Problema e complicat\u0103 \u0219i pare imposibil de rezolvat. P\u0103ianjenii respir\u0103 aer, nu pot tr\u0103i \u00een ap\u0103. Solu\u021bia lui este s\u0103-\u0219i aduc\u0103 propriul aer cu el, sub form\u0103 de cas\u0103. \u021aese mai \u00eent\u00e2i o p\u00e2nz\u0103 deas\u0103, \u00een form\u0103 de clopot, ancorat\u0103 de plante subacvatice. Apoi urc\u0103 la suprafa\u021b\u0103, prinde un balon de aer \u00eentre perii hidrofobi de pe abdomen \u0219i picioare, \u0219i coboar\u0103 cu el sub ap\u0103, eliber\u00e2ndu-l sub p\u00e2nz\u0103. Repet\u0103 procesul de multe ori, pic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103 de aer, p\u00e2n\u0103 clopotul se umfl\u0103 \u0219i devine o camer\u0103 respirabil\u0103 complet\u0103, suspendat\u0103 sub ap\u0103 ca un balon scufundat \u0219i ancorat. Acolo \u00een\u0103untru tr\u0103ie\u0219te, v\u00e2neaz\u0103, m\u0103n\u00e2nc\u0103, se \u00eemperecheaz\u0103 \u0219i depune ou\u0103 \u2014 ie\u0219ind la suprafa\u021b\u0103 doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca s\u0103 re\u00eemprosp\u0103teze rezerva de aer care se consum\u0103 \u00eencet prin schimbul de gaze cu apa din jur. V\u00e2neaz\u0103 larve de \u021b\u00e2n\u021bar \u0219i de efemeride, purici de ap\u0103, crustacee mici, uneori chiar al\u021bi p\u0103ianjeni de ap\u0103. Folose\u0219te fire de m\u0103tase \u00eentinse radial de la clopot, \u00een ap\u0103, pe post de fire de avertizare. C\u00e2nd o prad\u0103 le atinge, p\u0103ianjenul se repede afar\u0103 din clopot, mu\u0219c\u0103, injecteaz\u0103 venin, \u0219i se retrage cu prada \u00een\u0103untru ca s-o m\u0103n\u00e2nce la ad\u0103post de curent \u0219i de pr\u0103d\u0103tori. Argyroneta aquatica a construit, dintr-un fir de m\u0103tase \u0219i c\u00e2teva bule de aer, un clopot de scufundare care i-a permis s\u0103 mute via\u021ba unui p\u0103ianjen sub ap\u0103. Povestea lasoului AutorMastophora Mastophora a renun\u021bat la p\u00e2nz\u0103. Nu \u021bese o capcan\u0103 pasiv\u0103 ci construie\u0219te o singur\u0103 arm\u0103, v\u00e2scoas\u0103, at\u00e2rnat\u0103 de un singur fir de m\u0103tase. A\u0219teapt\u0103 cu ea la picior, ca un cowboy cu lasoul preg\u0103tit. V\u00e2neaz\u0103 aproape exclusiv molii nocturne, \u0219i metoda e pe c\u00e2t de simpl\u0103 pe at\u00e2t de neobi\u0219nuit\u0103. At\u00e2rn\u0103 de un fir de m\u0103tase de pe o creang\u0103, \u021bine \u00een celelalte picioare un al doilea fir, scurt, cu o pic\u0103tur\u0103 mare \u0219i extrem de lipicioas\u0103 la cap\u0103t \u2014 bola. C\u00e2nd o molie zboar\u0103 prin apropiere, p\u0103ianjenul o love\u0219te cu bola, pe care o arunc\u0103 ca pe un lasou. Dac\u0103 nimere\u0219te, molia r\u0103m\u00e2ne lipit\u0103, ag\u0103\u021bat\u0103, zb\u0103t\u00e2ndu-se inutil. \u0218i mai e ceva care face v\u00e2n\u0103toarea aproape nedreapt\u0103. Mastophora secret\u0103 substan\u021be chimice care imit\u0103 feromonii sexuali ai femelelor de molie. Masculii vin atra\u0219i de o promisiune care nu exist\u0103, drept \u00een raza de b\u0103taie a bolei. Mastophora nu vrea p\u00e2nz\u0103, niciun cadru, nicio structur\u0103 complex\u0103. Se descurc\u0103 cu un fir, o pic\u0103tur\u0103 lipicioas\u0103 \u0219i o minciun\u0103 chimic\u0103 perfect\u0103. Povestea plasei aruncate AutorDeinopis Deinopis \u021bese o p\u00e2nz\u0103 mic\u0103, dreptunghiular\u0103, de m\u0103tase elastic\u0103 \u0219i apoi o \u021bine \u00een picioarele din fa\u021b\u0103, gata s-o arunce. Nu a\u0219teapt\u0103 ca prada s\u0103 vin\u0103 \u00een plas\u0103. Arunc\u0103 plasa peste prad\u0103. At\u00e2rn\u0103 cu capul \u00een jos, nemi\u0219cat, de o creang\u0103 sau de o tulpin\u0103, exact deasupra zonei pe unde se mi\u0219c\u0103 insectele de pe sol. Are ochii cei mai mari dintre to\u021bi p\u0103ianjenii cunoscu\u021bi, o vedere nocturn\u0103 de o sensibilitate extrem\u0103, capabil\u0103 s\u0103 capteze lumin\u0103 de sute de ori mai eficient dec\u00e2t ochiul uman. \u00cen \u00eentuneric complet, vede ce al\u021bii nu v\u0103d deloc. C\u00e2nd o prad\u0103 trece pe dedesubt, \u00eentinde plasa cu picioarele din fa\u021b\u0103 \u0219i o las\u0103 s\u0103 cad\u0103 peste ea, \u00eenv\u0103luind-o instantaneu. Unele specii lovesc \u0219i \u00eenainte, arunc\u00e2nd plasa \u00een fa\u021b\u0103, nu doar \u00een jos, prinz\u00e2nd insecte zbur\u0103toare din zbor. Deinopis este un p\u0103ianjen care nu a\u0219teapt\u0103 pasiv \u0219i nu fuge dup\u0103 prad\u0103. V\u00e2neaz\u0103 cu m\u00e2inile, ca un pescar cu n\u0103vodul. Povestea catapultei AutorPropostira Me\u0219telugul p\u0103ianjenului Propostira a fost descoperit abia \u00een 2026, \u00een p\u0103durile tropicale din Cape York, Australia. E specializat pe o singur\u0103 prad\u0103, furnica verde de copac, Oecophylla smaragdina, agresiv\u0103, teritorial\u0103, periculoas\u0103 pentru orice pr\u0103d\u0103tor care o atac\u0103 direct. Solu\u021bia lui ocole\u0219te complet pericolul. Construie\u0219te o capcan\u0103 conic\u0103 din fire de m\u0103tase tensionate \u2014 cincisprezece p\u00e2n\u0103 la \u0219aizeci de fire de ancorare, \u00eentinse ca o pra\u0219tie \u00eenc\u0103rcat\u0103. Apoi se retrage \u0219i a\u0219teapt\u0103. Furnica, atras\u0103 probabil de feromoni depu\u0219i pe m\u0103tase, mu\u0219c\u0103 conul. Mu\u0219c\u0103tura ei agresiv\u0103 declan\u0219eaz\u0103 mecanismul \u2014 nu p\u0103ianjenul \u00eel declan\u0219eaz\u0103, ci prada \u00eens\u0103\u0219i, prin propria reac\u021bie defensiv\u0103. Eliberarea catapulteaz\u0103 furnica spre p\u00e2nza central\u0103 la o accelera\u021bie uimitoare\u2014 mai mult dec\u00e2t suport\u0103 un pilot de avion de v\u00e2n\u0103toare \u00een cea mai dur\u0103 manevr\u0103. Energia stocat\u0103 \u00een m\u0103tase, raportat\u0103 la greutate, dep\u0103\u0219e\u0219te orice alt\u0103 catapult\u0103 biologic\u0103 cunoscut\u0103. Furnica e smuls\u0103 din proximitatea cuibului ei \u00eenainte ca tovar\u0103\u0219ele s\u0103 apuce s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutor. P\u0103ianjenul nu a riscat nimic \u2014 n-a atins prada, n-a fost v\u0103zut, n-a fost mu\u0219cat. A construit o arm\u0103 care se declan\u0219eaz\u0103 singur\u0103, exact c\u00e2nd du\u0219manul cel mai periculos din p\u0103dure face singura gre\u0219eal\u0103 pe care o putea face. Povestea armei scuipate AutorScytodes thoracica Scytodes thoracica nu mai are nevoie s\u0103 se apropie de prad\u0103. Trage de la distan\u021b\u0103. Glandele ei sunt u\u0219or modificate \u0219i produc un amestec lipicios de m\u0103tase \u0219i otrav\u0103. C\u00e2nd o insect\u0103 se afl\u0103 la c\u00e2\u021biva milimetri distan\u021b\u0103, p\u0103ianjenul \u00ee\u0219i mi\u0219c\u0103 rapid chelicerele dintr-o parte \u00een alta \u0219i proiecteaz\u0103 dou\u0103 jeturi care se \u00eencruci\u0219eaz\u0103 \u00een zigzag peste prad\u0103, lipind-o instantaneu de sol sau de suprafa\u021ba pe care st\u0103. \u021ainta e imobilizat\u0103 \u00eenainte s\u0103 apuce s\u0103 fug\u0103, prins\u0103 sub un tir de fire lipicioase ce se \u00eent\u0103resc \u00een c\u00e2teva secunde. Abia dup\u0103 aceea p\u0103ianjenul se apropie \u0219i mu\u0219c\u0103, \u00een siguran\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 riscul unei lupte corp la corp. Povestea p\u00e2nzei f\u0103r\u0103 lipici AutorUloborus plumipes Uloborus plumipes apar\u021bine unui grup restr\u00e2ns de p\u0103ianjeni care au renun\u021bat complet la m\u0103tasea lipicioas\u0103. Ceilal\u021bi \u021bes\u0103tori de p\u00e2nze orbitale se bazeaz\u0103 pe pic\u0103turile adezive \u00eentinse pe fire. Uloborus a renun\u021bat complet la chimie \u0219i a rezolvat problema prin textur\u0103. Firul lui de captur\u0103 e produs printr-un organ unic numit cribellum, o plac\u0103 cu mii de duze microscopice prin care toarce simultan sute de fibre extrem de fine, mai sub\u021biri dec\u00e2t orice alt fir de p\u0103ianjen cunoscut. Pe acestea le piapt\u0103n\u0103 cu un calamistru, un r\u00e2nd de peri specializa\u021bi pe ultimul segment al picioarelor din spate \u0219i le transform\u0103 \u00eentr-o band\u0103 l\u00e2noas\u0103, electrostatic\u0103, plin\u0103 de bucle microscopice. Insecta care atinge firul nu r\u0103m\u00e2ne lipit\u0103 de o pic\u0103tur\u0103. R\u0103m\u00e2ne prins\u0103 mecanic, ca o hain\u0103 de l\u00e2n\u0103 ag\u0103\u021bat\u0103 de un arici. Mii de fibre minuscule se \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een jurul corpului pr\u0103zii. Cu c\u00e2t se zbate mai mult, cu at\u00e2t se \u00eenfund\u0103 mai ad\u00e2nc \u00een textur\u0103. Velcro-ul a fost inventat de om \u00een 1941, dup\u0103 ce George de Mestral a observat semin\u021bele de scaiete ag\u0103\u021bate de blana c\u00e2inelui s\u0103u. Uloborus rezolvase aceea\u0219i problem\u0103, cu aceea\u0219i logic\u0103 mecanic\u0103, cu mult timp \u00eenainte, f\u0103r\u0103 lipici, f\u0103r\u0103 chimie, doar geometrie microscopic\u0103 \u0219i r\u0103bdare. Povestea semnului AutorArgiope bruennichi Argiope bruennichi \u021bese o p\u00e2nz\u0103 orbital\u0103 obi\u0219nuit\u0103 \u0219i apoi adaug\u0103 ceva ce nicio alt\u0103 specie comun\u0103 din zona ei nu face, o band\u0103 groas\u0103, zigzagat\u0103, de m\u0103tase alb\u0103 deas\u0103, prins\u0103 chiar \u00een centrul p\u00e2nzei, vizibil\u0103 de la distan\u021b\u0103. Structura se nume\u0219te stabilimentum, \u0219i nimeni nu \u0219tie sigur la ce folose\u0219te. Exist\u0103 mai multe ipoteze, niciuna confirmat\u0103 complet. Unii cercet\u0103tori cred c\u0103 reflect\u0103 lumina ultraviolet\u0103 \u00eentr-un fel care atrage insectele polenizatoare, transform\u00e2nd decorul \u00eentr-o momeal\u0103. Al\u021bii cred c\u0103 avertizeaz\u0103 p\u0103s\u0103rile mari care altfel ar zbura direct prin p\u00e2nz\u0103 \u0219i ar distruge-o, deci ar fi un semn de avertizare, nu de atrac\u021bie. Al\u021bii cred c\u0103 ascunde silueta p\u0103ianjenului care st\u0103 chiar l\u00e2ng\u0103 band\u0103, rup\u00e2ndu-i conturul \u00een ochii unui pr\u0103d\u0103tor. Experimentele au sus\u021binut, pe r\u00e2nd, aproape toate ipotezele...."}