{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Ierbarul frunzelor carieriste - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"wxL7qAEhBm\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/ierbarul-frunzelor-carieriste\/\">Ierbarul frunzelor carieriste<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/ierbarul-frunzelor-carieriste\/embed\/#?secret=wxL7qAEhBm\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Ierbarul frunzelor carieriste&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"wxL7qAEhBm\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-24-2026-07_12_31-AM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"&nbsp; Ierbarul I.1 Defini\u021bie DEX FRUNZ\u0102,&nbsp;frunze,&nbsp;s. f.&nbsp;1.&nbsp;Organ vegetal al plantei, care \u00eei serve\u0219te la respira\u021bie, la transpira\u021bie \u0219i la asimila\u021bie, format, de obicei, dintr-o foaie verde (limb) prins\u0103 de tulpin\u0103 printr-o codi\u021b\u0103 (pe\u021biol). Bla, bla, bla Unele frunze nu s-au mul\u021bumit deloc cu aceast\u0103 sarcin\u0103, deloc umil\u0103, de organ vegetal al plantei. Au reu\u0219it s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 imagina\u021bia oamenilor \u0219i astfel au devenit nemuriroare \u00eentr-un fel cu totul nea\u0219teptat. Am adunat \u0219i eu \u00eentr-un ierbar frunzele care au f\u0103cut carier\u0103 mult peste menirea lor ini\u021bial\u0103. Specimene Frunza de ar\u021bar CarieraAmbasador na\u021bional Cum ajunge o frunz\u0103 pe steagul unei \u021b\u0103ri? Mai ales \u00eentr-o \u021bar\u0103 care are ur\u0219i, castori, elani, mun\u021bi, lacuri c\u00e2t m\u0103rile \u0219i una dintre cele mai lungi linii de coast\u0103 din lume. La prima vedere, Canada avea la dispozi\u021bie simboluri mult mai impresionante dec\u00e2t o simpl\u0103 frunz\u0103. Totu\u0219i, dintre toate acestea, ar\u021barul a c\u00e2\u0219tigat. Povestea \u00eencepe \u00een p\u0103durile din estul Americii de Nord. Cu mult \u00eenaintea sosirii europenilor, popula\u021biile indigene cuno\u0219teau seva dulce a ar\u021barului \u0219i \u0219tiau s\u0103 o transforme \u00eentr-un sirop concentrat. Coloni\u0219tii francezi \u0219i britanici au preluat obiceiul, iar ar\u021barul a devenit treptat una dintre plantele asociate cu via\u021ba de zi cu zi \u00een Canada. Drumul de la sirop la simbol na\u021bional a fost \u00eens\u0103 lung. \u00cen secolul al XIX-lea, canadienii c\u0103utau semne prin care s\u0103 se recunoasc\u0103 pe ei \u00een\u0219i\u0219i. Colonia era t\u00e2n\u0103r\u0103, \u00eentins\u0103 pe un teritoriu uria\u0219 \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre tradi\u021bia francez\u0103 \u0219i cea britanic\u0103. Frunza de ar\u021bar a \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een c\u00e2ntece patriotice, pe insigne \u0219i embleme locale. \u00cen 1868 a fost inclus\u0103 chiar \u0219i pe stema provinciei Ontario \u0219i pe cea a provinciei Quebec. De atunci, cariera ei a continuat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. A ap\u0103rut pe monede, pe uniforme militare \u0219i pe \u00eensemne oficiale. Solda\u021bii canadieni au purtat-o pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 din Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i din al Doilea R\u0103zboi Mondial. Pentru mul\u021bi oameni din afara \u021b\u0103rii, frunza de ar\u021bar devenise deja Canada \u00eens\u0103\u0219i. Cu toate acestea, Canada nu avea \u00eenc\u0103 un steag propriu. Mult\u0103 vreme a folosit diferite variante inspirate din simbolurile britanice. \u00cen anii 1960, problema a devenit imposibil de am\u00e2nat. O \u021bar\u0103 matur\u0103 avea nevoie de un simbol care s\u0103 apar\u021bin\u0103 tuturor canadienilor, indiferent dac\u0103 vorbeau englez\u0103 sau francez\u0103. Au urmat luni de dezbateri aprinse \u0219i sute de propuneri. Unele includeau castori, altele frunze multiple, steme complicate sau elemente ale drapelului britanic. \u00cen cele din urm\u0103 a c\u00e2\u0219tigat solu\u021bia cea mai simpl\u0103 dintre toate: o singur\u0103 frunz\u0103 de ar\u021bar pe un c\u00e2mp alb \u00eencadrat de dou\u0103 benzi ro\u0219ii. Steagul a fost adoptat \u00een 1965. Exist\u0103 \u0219i o mic\u0103 ironie \u00een aceast\u0103 poveste. Frunza de pe steag nu este copia exact\u0103 a niciunei specii de ar\u021bar. Designerii au simplificat forma \u0219i au modificat-o p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au ob\u021binut imaginea care se vedea cel mai bine de la distan\u021b\u0103 \u0219i c\u00e2nd steagul flutura \u00een v\u00e2nt. A\u0219a a c\u0103p\u0103tat cele 11 col\u021buri. Dup\u0103 un secol de succes, frunza \u00eencetase s\u0103 mai fie un obiect botanic \u0219i devenise un simbol. Pu\u021bine frunze au avut o asemenea carier\u0103. Cele mai multe se mul\u021bumesc s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 un copac. Aceasta a ajuns s\u0103 reprezinte o \u021bar\u0103. Frunza de trifoi CarieraMisionar Dintre toate frunzele din acest ierbar, trifoiul este singura care a reu\u0219it s\u0103 aib\u0103 dou\u0103 cariere \u00een acela\u0219i timp. Prima a \u00eenceput \u00een Irlanda. A doua este aproape universal\u0103. Potrivit tradi\u021biei, \u00een secolul al V-lea, Sf\u00e2ntul Patrick folosea trifoiul cu trei foi pentru a explica credincio\u0219ilor un concept care nu era deloc simplu: Sf\u00e2nta Treime. O singur\u0103 plant\u0103, trei frunze, un singur Dumnezeu. Nu \u0219tim dac\u0103 \u00eent\u00e2mplarea s-a petrecut cu adev\u0103rat. Povestea apare t\u00e2rziu \u00een izvoare \u0219i este posibil s\u0103 fie mai degrab\u0103 o legend\u0103 dec\u00e2t un fapt istoric. Adev\u0103rat\u0103 sau nu, explica\u021bia a prins r\u0103d\u0103cini. \u00cen timp, trifoiul a devenit unul dintre simbolurile Irlandei. A ap\u0103rut pe embleme, monede, uniforme \u0219i suveniruri. Ast\u0103zi este aproape imposibil s\u0103 vorbe\u0219ti despre Irlanda f\u0103r\u0103 s\u0103 dai peste el. Aici s-ar fi putut \u00eencheia povestea. Numai c\u0103 unul dintre membrii familiei avea alte planuri. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, natura produce un trifoi cu patru foi. Este o mic\u0103 anomalie genetic\u0103, destul de rar\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie observat\u0103 \u0219i suficient de frecvent\u0103 \u00eenc\u00e2t oamenii s\u0103 spere c\u0103 o vor g\u0103si \u00eentr-o zi. Nu se \u0219tie exact c\u00e2nd a \u00eenceput asocierea cu norocul. Ideea apare \u00een folclorul european de secole \u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t ast\u0103zi mul\u021bi oameni nici nu mai fac diferen\u021ba \u00eentre trifoiul irlandez \u0219i trifoiul norocos. \u00cen realitate, sunt dou\u0103 personaje diferite. Primul este un simbol religios \u0219i na\u021bional. Al doilea este un accident botanic care \u0219i-a construit o reputa\u021bie impresionant\u0103. A\u0219a se face c\u0103 aceea\u0219i plant\u0103 a reu\u0219it performan\u021ba rar\u0103 de a avea dou\u0103 cariere. Una \u00een istoria unei \u021b\u0103ri \u0219i alta \u00een industria mondial\u0103 a norocului. Nu multe frunze se pot l\u0103uda cu a\u0219a ceva. Frunza de laur CarieraCampion olimpic \u0219i director de ceremonii Laurul \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 cariera unei pove\u0219ti de dragoste e\u0219uate. \u00cen mitologia greac\u0103 se poveste\u0219te cum Apollo l-a luat \u00een r\u00e2s pe Eros pentru arcul \u0219i s\u0103ge\u021bile sale. Zeul iubirii nu a apreciat gluma \u0219i s-a r\u0103zbunat. A tras dou\u0103 s\u0103ge\u021bi. Una de aur, care provoca iubirea, \u0219i una de plumb, care o respingea. S\u0103geata de aur l-a lovit pe Apollo. Cea de plumb a lovit-o pe nimfa Daphne. Rezultatul a fost previzibil \u0219i dezastruos. Apollo s-a \u00eendr\u0103gostit nebune\u0219te de Daphne \u0219i a \u00eenceput s\u0103 o urm\u0103reasc\u0103. Daphne nu sim\u021bea nimic pentru el \u0219i fugea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel vedea apropiindu-se. \u00cen cele din urm\u0103, c\u00e2nd nu mai avea sc\u0103pare, a cerut ajutor tat\u0103lui ei, zeul r\u00e2ului Peneu. Acesta a transformat-o \u00eentr-un arbust. C\u00e2nd Apollo a ajuns la ea, nu a mai g\u0103sit-o pe Daphne, ci un dafin, zis \u0219i laur. Povestea nu are un final fericit. Apollo nu \u0219i-a v\u0103zut dorin\u021ba \u00eemplinit\u0103. A hot\u0103r\u00e2t \u00eens\u0103 c\u0103 arbustul va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna planta sa sacr\u0103. A \u00eenceput s\u0103 poarte coroane din frunze de dafin \u0219i a declarat c\u0103 poe\u021bii \u0219i \u00eenving\u0103torii vor fi \u00eencununa\u021bi cu ele. A\u0219a a \u00eenceput ascensiunea unei plante mediteraneene care avea s\u0103 \u00eempart\u0103 de atunci dou\u0103 cariere complet diferite. \u00cen buc\u0103t\u0103rie a r\u0103mas dafin. \u00cen istorie a devenit laur. Grecii au adoptat repede simbolul. Poe\u021bii, muzicienii \u0219i \u00eenving\u0103torii unor competi\u021bii primeau coroane de laur. Frunza devenise un semn al excelen\u021bei, al talentului \u0219i al succesului. Romanii au fost \u0219i mai entuziasma\u021bi. Generalii victorio\u0219i intrau \u00een Roma purt\u00e2nd coroane de laur \u00een timpul triumfurilor. \u00cemp\u0103ra\u021bii au preluat \u0219i ei obiceiul, iar imaginea frunzei a \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 pe monede, statui \u0219i monumente. \u00cen scurt timp, laurul ajunsese unul dintre cele mai recognoscibile simboluri ale puterii \u0219i prestigiului. Multe dintre simbolurile Romei au disp\u0103rut odat\u0103 cu imperiul. Laurul a supravie\u021buit. Laurul \u0219i-a f\u0103cut loc chiar \u0219i \u00een universit\u0103\u021bile medievale. Absolven\u021bii erau uneori \u00eencununa\u021bi simbolic cu ramuri de laur, iar aceast\u0103 asociere a fost at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t termenul \u201ebacalaureat\u201d a ajuns s\u0103 fie legat, \u00eenc\u0103 din Evul Mediu, de expresia latin\u0103 bacca lauri (\u201eboab\u0103 de laur\u201d). A\u0219a se face c\u0103 \u00eent\u00e2lnim \u0219i ast\u0103zi frunza de laur pe steme, medalii, diplome, embleme sportive \u0219i sigle oficiale. Chiar \u0219i limbajul p\u0103streaz\u0103 amintirea vechii coroane. Cuv\u00e2ntul \u201elaureat\u201d provine din aceea\u0219i familie de termeni \u0219i trimite la omul \u00eencununat cu laur. Pu\u021bine plante se pot l\u0103uda cu o asemenea continuitate. De peste dou\u0103 mii de ani, frunza de laur transmite aproape acela\u0219i mesaj. Cineva a f\u0103cut ceva vrednic de admira\u021bie. Frunza de m\u0103slin CarieraDiplomat \u0219i negustor Unele plante \u00ee\u0219i petrec via\u021ba lini\u0219tite \u00eentr-un col\u021b de p\u0103dure \u0219i nu las\u0103 aproape nicio urm\u0103 \u00een istorie. M\u0103slinul a ales o strategie complet diferit\u0103. De c\u00e2teva mii de ani \u00eencoace apare peste tot. \u00cen mitologie, \u00een Biblie, \u00een buc\u0103t\u0103rie, \u00een comer\u021b, \u00een religie, \u00een pictur\u0103 \u0219i, la nevoie, chiar \u0219i \u00een diploma\u021bie. Totul a \u00eenceput \u00een jurul Mediteranei, unde m\u0103slinul cre\u0219te de at\u00e2t de mult timp \u00eenc\u00e2t este greu de spus cine pe cine a influen\u021bat mai mult. Oamenii au modelat peisajul cu livezi de m\u0103slini, iar m\u0103slinul a modelat felul \u00een care au tr\u0103it oamenii. Fructele se puteau m\u00e2nca. Din ele se ob\u021binea ulei. Cu uleiul se g\u0103tea, se aprindeau l\u0103mpi, se ungea pielea \u0219i se desf\u0103\u0219urau ritualuri religioase. Amfore pline cu ulei traversau Mediterana dintr-un port \u00een altul, iar comer\u021bul cu m\u0103sline \u0219i ulei a adus prosperitate multor ora\u0219e. Nu este de mirare c\u0103 grecii au decis s\u0103-i ofere \u0219i o origine mitologic\u0103. Potrivit legendei, Poseidon \u0219i Atena s-au \u00eentrecut pentru patronajul unui ora\u0219 nou. Fiecare trebuia s\u0103 ofere locuitorilor un dar. Poseidon a lovit st\u00e2nca cu tridentul \u0219i a f\u0103cut s\u0103 apar\u0103 o surs\u0103 de ap\u0103. Problema era c\u0103, \u00een unele versiuni ale legendei, apa era s\u0103rat\u0103, deci nu foarte util\u0103 pentru b\u0103ut. \u00cen alte versiuni, din lovitur\u0103 a ap\u0103rut primul cal. Atena a f\u0103cut s\u0103 r\u0103sar\u0103 un m\u0103slin. Locuitorii au considerat c\u0103 darul zei\u021bei este mai folositor, le oferea hran\u0103, ulei, lemn \u0219i comer\u021b. A\u0219a c\u0103 au ales-o drept protectoare \u0219i \u0219i-au botezat ora\u0219ul dup\u0103 numele ei, Atena. Nici autorii Bibliei nu au r\u0103mas indiferen\u021bi la reputa\u021bia copacului. Pe c\u00e2nd h\u0103l\u0103duia pe ape, la Potop, Noe a trimis un porumbel s\u0103 caute p\u0103m\u00e2nt. Pas\u0103rea s-a \u00eentors cu o ramur\u0103 de m\u0103slin \u00een cioc. Este unul dintre cele mai cunoscute episoade biblice \u0219i momentul \u00een care \u00eencepe cariera simbolic\u0103 a ramurii de m\u0103slin. De atunci, aceasta a devenit semnul \u00eemp\u0103c\u0103rii, al speran\u021bei \u0219i al p\u0103cii. O g\u0103sim pe monede antice, \u00een picturi renascentiste, pe steme \u0219i embleme moderne. Ast\u0103zi \u00eenconjoar\u0103 chiar \u0219i harta lumii de pe sigla Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite. \u00centre timp, m\u0103slinul \u0219i-a p\u0103strat obiceiurile. Cre\u0219te \u00eencet, tr\u0103ie\u0219te mult \u0219i pare s\u0103 ignore graba oamenilor. Unele exemplare mediteraneene sunt at\u00e2t de b\u0103tr\u00e2ne \u00eenc\u00e2t au v\u0103zut imperii ridic\u00e2ndu-se \u0219i disp\u0103r\u00e2nd \u00een jurul lor. Privind toate acestea, este greu s\u0103 spui care a fost adev\u0103rata profesie a m\u0103slinului. Arbore sacru, negustor, buc\u0103tar, diplomat sau simbol religios. A avut timp s\u0103 le \u00eencerce pe toate. Frunza de smochin CarieraCenzor moral Faima frunzei de smochin dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult faima copacului din care provine. Mul\u021bi oameni nu ar recunoa\u0219te un smochin \u00eentr-o livad\u0103, dar au \u00eent\u00e2lnit frunza lui \u00een Biblie, \u00een pictur\u0103 sau \u00een sculptur\u0103. Mul\u021bi se vor fi \u00eentrebat ce frunz\u0103 ar putea fi. R\u0103spunsul se g\u0103se\u0219te chiar la \u00eenceputul Bibliei. Dup\u0103 ce Adam \u0219i Eva gust\u0103 din fructul oprit \u0219i descoper\u0103 c\u0103 sunt goi, primul lucru pe care \u00eel fac nu este s\u0103 fug\u0103, s\u0103 se ascund\u0103 sau s\u0103 se certe. \u00ce\u0219i confec\u021bioneaz\u0103 acoper\u0103m\u00e2nt din frunze de smochin. Alegerea nu pare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Frunzele sunt mari, lobate \u0219i suficient de generoase pentru a acoperi exact c\u00e2t trebuie. \u00cen plus, smochinul era o plant\u0103 bine cunoscut\u0103 \u00een Orientul Apropiat, regiunea \u00een care a luat na\u0219tere textul biblic. Povestea ar fi putut r\u0103m\u00e2ne un detaliu minor din Cartea Facerii. \u00cen schimb, a primit o a doua via\u021b\u0103 \u00een art\u0103. Timp de aproape dou\u0103 mii de ani, pictorii \u0219i sculptorii europeni s-au \u00eentors mereu la scena din Gr\u0103dina Edenului. Odat\u0103 cu ea a revenit \u0219i frunza de smochin. Uneori ap\u0103rea acolo unde o cerea textul biblic. Alteori era chemat\u0103 s\u0103 rezolve probleme care nu aveau nicio leg\u0103tur\u0103 cu Adam \u0219i Eva. \u00cen pictur\u0103, problema se rezolva cel mai simplu. Din c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi de penel se puteau rezolva trupurile considerate prea impudice. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat cu Judecata de Apoi a lui Michelangelo din Capela Sixtin\u0103. Dup\u0103 moartea artistului, unele nuduri au fost acoperite cu draperii pictate de Daniele da Volterra, care \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat astfel porecla de Il Braghettone, adic\u0103 f\u0103c\u0103torul de pantaloni. La statui, lucrurile deveneau mai caraghioase. Acolo nu puteai trage o pensul\u0103 peste marmur\u0103. Trebuia s\u0103 ata\u0219ezi ceva. O frunz\u0103 sculptat\u0103, o pies\u0103 de metal, un adaos discret, at\u00e2t de discret \u00eenc\u00e2t tocmai el atr\u0103gea aten\u021bia. \u00cen unele colec\u021bii europene, mai ales \u00een cele trecute prin filtre morale foarte severe, statui antice \u0219i copii dup\u0103 statui celebre au primit asemenea adaosuri. Uneori era vorba despre frunze sculptate sau turnate, alteori despre piese deta\u0219abile. Frunza nu ascundea doar nuditatea, ci \u0219i nelini\u0219tea epocii care o monta acolo. \u00cen mai multe limbi europene a ap\u0103rut o expresie care pomene\u0219te frunza de..."}