{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Gr\u0103dina stejarilor - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"kCcW4ezTjZ\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gradina-stejarilor\/\">Gr\u0103dina stejarilor<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gradina-stejarilor\/embed\/#?secret=kCcW4ezTjZ\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Gr\u0103dina stejarilor&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"kCcW4ezTjZ\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/ChatGPT-Image-Jul-5-2026-03_15_22-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Gr\u0103dina G.2 Defini\u021bie DEX STEJAR,&nbsp;stejari,&nbsp;s. m.&nbsp;(La&nbsp;pl.) Specie de arbori \u00eenal\u021bi cu tulpina dreapt\u0103, cu coroana larg\u0103, cu frunzele ad\u00e2nc crestate, cu florile dispuse \u00een amen\u021bi, cu lemnul rezistent \u0219i dur, al c\u0103ror fruct este ghinda&nbsp;(Quercus);&nbsp;(\u0219i la&nbsp;sg.) arbore din acest gen. Bla, bla, bla Stejarul este un arbore din genul Quercus, \u00eenrudit \u00eendeaproape cu fagul. Genul cuprinde c\u00e2teva sute de specii r\u0103sp\u00e2ndite \u00een aproape toat\u0103 emisfera nordic\u0103, din p\u0103durile reci ale nordului p\u00e2n\u0103 \u00een \u021binuturile mediteraneene \u0219i subtropicale. Unele specii \u00ee\u0219i leap\u0103d\u0103 frunzele odat\u0103 cu venirea toamnei, altele le p\u0103streaz\u0103 verzi peste iarn\u0103, \u00eens\u0103 toate poart\u0103 acela\u0219i rod, ghinda. Stejarul prefer\u0103 solurile ad\u00e2nci \u0219i bine drenate, cre\u0219te deopotriv\u0103 la c\u00e2mpie \u0219i pe coline \u0219i caut\u0103 locurile deschise, unde lumina ajunge din bel\u0219ug la coroan\u0103. Cre\u0219te \u00eencet \u0219i tr\u0103ie\u0219te mult, adesea c\u00e2teva sute de ani \u0219i, uneori, peste o mie. Lemnul \u00eei este pe m\u0103sura r\u0103bd\u0103rii: tare, greu \u0219i trainic. \u00cen tinere\u021be \u00ee\u0219i \u00eenfige o r\u0103d\u0103cin\u0103 pivotant\u0103 drept \u00een jos, p\u00e2n\u0103 d\u0103 de apa din ad\u00e2nc, iar abia apoi \u00ee\u0219i \u00eentinde r\u0103d\u0103cinile laterale. Astfel se ancoreaz\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt mai temeinic dec\u00e2t cei mai mul\u021bi arbori din preajm\u0103. \u00cen p\u0103dure se \u00eenal\u021b\u0103 drept \u0219i zvelt printre ceilal\u021bi, \u00een c\u0103utarea luminii. Crescut singur \u00een c\u00e2mp deschis, \u00ee\u0219i \u00eentinde o coroan\u0103 larg\u0103 \u0219i joas\u0103, cu ramuri groase r\u0103sfirate \u00een toate p\u0103r\u021bile. Lemnul s\u0103u p\u0103streaz\u0103 mai mult\u0103 ap\u0103 dec\u00e2t lemnul majorit\u0103\u021bii speciilor de arbori. Din pricina acestor \u00eensu\u0219iri, stejarul este lovit de fulger mai des dec\u00e2t arborii din jur. Statura \u00eel ridic\u0103 adesea deasupra \u00eemprejurimilor, r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nci poart\u0103 desc\u0103rcarea spre p\u0103m\u00e2nt, iar lemnul bogat \u00een ap\u0103 conduce mai u\u0219or electricitatea, astfel \u00eenc\u00e2t fulgerul g\u0103se\u0219te prin el o cale scurt\u0103 c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt. Uneori, un tr\u0103znet poate despica trunchiul din v\u00e2rf p\u00e2n\u0103 la r\u0103d\u0103cin\u0103. Pe vremea c\u00e2nd oamenii nu aveau \u00eenc\u0103 pie\u021be, s\u0103li de judecat\u0103 \u0219i case de sfat, cel mai mare copac din apropiere a devenit, aproape firesc, locul adun\u0103rii. Sub umbra lui se judecau pricinile, se \u00eemp\u0103cau neamurile, se rosteau jur\u0103mintele \u0219i se luau hot\u0103r\u00e2ri. \u00cen Europa, unde stejarul era adesea cel mai falnic arbore al locului, a ajuns de multe ori s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 acest rol. Acela\u0219i stejar, ridicat singur deasupra c\u00e2mpiei \u0219i lovit mereu de fulger, a n\u0103scut o alt\u0103 credin\u021b\u0103. \u00cen multe dintre tradi\u021biile indo-europene, zeul cerului \u0219i al furtunii \u2013 Zeus la greci, Jupiter la romani, Donar la germani, Perun la slavi sau Perk\u016bnas la baltici \u2013 a fost legat de stejar. Pentru oamenii care vedeau tr\u0103snetul c\u0103z\u00e2nd iar \u0219i iar \u00een acela\u0219i trunchi, alegerea p\u0103rea fireasc\u0103. Copacul p\u0103rea c\u0103 fusese atins de zeu \u0219i c\u0103 purta ceva din puterea lui. Specimene Stejarul oracolului Odat\u0103 ca niciodat\u0103, \u00een Epir, la marginea lumii grece\u0219ti, cre\u0219tea un stejar despre care s-a spus veacuri de-a r\u00e2ndul c\u0103 prin el vorbea Zeus cu muritorii de r\u00e2nd. Sanctuarul din jurul lui, de la Dodona, a fost socotit de greci cel mai vechi oracol al lor. Chiar \u0219i Herodot a scris c\u0103 \u00eensu\u0219i Zeus \u00eel alesese drept scaun al prorocirilor. Copacul cre\u0219tea \u00eentr-o dumbrav\u0103 de stejari, cu un izvor la r\u0103d\u0103cin\u0103. \u00cent\u00e2i de toate locul fusese \u00eenchinat p\u0103m\u00e2ntului, zei\u021bei Gaia, cunoscut\u0103 acolo sub numele de Dione. Zeul cerului s-a \u00eenst\u0103p\u00e2nit abia mai t\u00e2rziu \u00een stejarul acesta al p\u0103m\u00e2ntului \u0219i a primit numele de Zeus Naios, cel care s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te. Divinitatea furtunii a ajuns s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eentr-un arbore care apar\u021binuse c\u00e2ndva st\u0103p\u00e2nei gliei. Oamenii credeau c\u0103 zeul \u00ee\u0219i rostea voin\u021ba prin fo\u0219netul frunzelor \u0219i prin tot ce mi\u0219ca \u00een jurul copacului. \u00cen ramurile lui cuib\u0103reau porumbei, ale c\u0103ror zboruri \u0219i glasuri erau t\u0103lm\u0103cite ca semne. De crengi at\u00e2rnau c\u0103ld\u0103ri de bronz a\u0219ezate pe trepiede, care se atingeau una de alta \u00een v\u00e2nt \u0219i sunau ca ni\u0219te clopote. Preo\u021bii oracolului, numi\u021bi Selloi, dormeau pe p\u0103m\u00e2ntul gol \u0219i nu-\u0219i sp\u0103lau picioarele, fiindc\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103strau astfel leg\u0103tura ne\u00eentrerupt\u0103 cu glia din care cre\u0219tea stejarul. Tot ei deslu\u0219eau \u00een murmurul izvorului, \u00een c\u0103derea ghindelor \u0219i \u00een \u0219oapta frunzelor r\u0103spunsurile dup\u0103 care veneau oamenii. Mai t\u00e2rziu, la Dodona au slujit \u0219i preotese c\u0103runte numite Peleiade, adic\u0103 porumbi\u021be. O alt\u0103 poveste culeas\u0103 de Herodot spunea c\u0103 o porumbi\u021b\u0103 neagr\u0103 venise \u00een zbor tocmai de la Teba egiptean\u0103, se a\u0219ezase pe stejar \u0219i rostise cu glas omenesc c\u0103 locul acela era sf\u00e2nt. La umbra copacului au venit, veac dup\u0103 veac, oameni de tot felul, cu \u00eentreb\u0103rile lor scrise pe mici pl\u0103cu\u021be de plumb, dintre care arheologii au dezgropat mii. Regi \u0219i cet\u0103\u021bi \u00eentregi cereau sfat \u00eenainte de r\u0103zboi sau \u00eenainte de a \u00eentemeia o colonie, iar oamenii de r\u00e2nd \u00eentrebau lucruri m\u0103runte \u0219i grele deopotriv\u0103, dac\u0103 s\u0103 se \u00eensoare, dac\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 pe mare ori dac\u0103 pruncul pe care \u00eel cre\u0219teau era cu adev\u0103rat al lor. Pl\u0103cu\u021bele acestea au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nelini\u0219tile unei lumi \u00eentregi. Timp de secole, stejarul a fost la mare trecere \u00een Europa. Romanii \u00eel \u021bineau aproape de Jupiter, zeul cerului \u0219i al fulgerului, iar cununa de frunze de stejar era una dintre cele mai \u00eenalte cinstiri date unui cet\u0103\u021bean. Cel\u021bii \u00ee\u0219i alegeau cr\u00e2nguri de stejari pentru ritualuri, iar druizii nu s\u0103v\u00e2r\u0219eau r\u00e2nduieli sacre f\u0103r\u0103 frunzele lui. \u00cen p\u0103durile germanice, acela\u0219i arbore \u00eei apar\u021binea lui Donar, zeul tunetului, al fulgerului \u0219i al furtunii. Stejarul nu era peste tot oracol, dar era aproape pretutindeni un arbore prin care cerul p\u0103rea s\u0103 ating\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Vremea stejarilor sacri a \u00eenceput s\u0103 p\u0103leasc\u0103 \u00een secolul al VIII-lea, c\u00e2nd misionarii cre\u0219tini, sprijini\u021bi de puterea franc\u0103 \u0219i de Roma, au \u00eenceput s\u0103 loveasc\u0103 \u00een vechile sanctuare ale p\u0103g\u00e2nilor. Bonifaciu a f\u0103cut din secure un argument teologic, iar c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu Carol cel Mare avea s\u0103 transforme cre\u0219tinarea \u00eentr-o politic\u0103 de stat purtat\u0103 \u0219i cu sabia. \u00cen Geismar, pe p\u0103m\u00e2ntul germanic al Hessei, cre\u0219tea un stejar uria\u0219 \u00eenchinat lui Donar. \u00cen jurul anului 723, misionarul anglo-saxon Bonifaciu a venit acolo cu securea \u0219i \u00een fa\u021ba unei mul\u021bimi adunate anume pentru aceast\u0103 \u00eencercare a \u00eenceput s\u0103 loveasc\u0103 trunchiul. Oamenii priveau \u0219i a\u0219teptau ca Donar s\u0103-l tr\u0103sneasc\u0103 pe loc pe cel care \u00eendr\u0103znise s\u0103 se ating\u0103 de copacul lui. Cerul \u00eens\u0103 a r\u0103mas t\u0103cut. Pentru cei de fa\u021b\u0103, t\u0103cerea aceea a fost dovada c\u0103 vechiul zeu \u00ee\u0219i pierduse puterea, iar mul\u021bi dintre martori s-au cre\u0219tinat chiar \u00een ziua aceea. Din lemnul stejarului dobor\u00e2t, Bonifaciu a ridicat o capel\u0103 \u00eenchinat\u0103 Sf\u00e2ntului Petru. Arborele \u00een care oamenii crezuser\u0103 c\u0103 s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te zeul tunetului ajunsese s\u0103 poarte altarul credin\u021bei care \u00eei luase locul. Stejarul din Geismar n-a fost ultimul, dimpotriv\u0103. Lovitura de secure a lui Bonifaciu a devenit \u00eenceputul unei lungi campanii \u00eempotriva arborilor sacri ai Europei. Vechii stejari ai zeilor aveau s\u0103 cad\u0103 unul c\u00e2te unul, iar \u00een locul lor se vor ridica biserici \u0219i capele. O lume se sf\u00e2r\u0219ea \u00eencet, copac dup\u0103 copac. Stejarul adun\u0103rii \u0219i jur\u0103m\u00e2ntului \u00centre basci \u0219i stejar a fost dintotdeauna o leg\u0103tur\u0103 aparte, \u0219i nic\u0103ieri nu se vede mai limpede dec\u00e2t \u00een Bizkaia. Bizkaia \u2014 Vizcaya \u00een spaniol\u0103 \u2014 e unul dintre \u021binuturile basce, a\u0219ezat pe \u021b\u0103rmul de miaz\u0103noapte al Spaniei, cu fa\u021ba la golful care-i poart\u0103 numele. Era organizat ca un Se\u00f1or\u00edo, \u021binut cu senior propriu \u0219i cu legi proprii, str\u00e2nse \u00een fueros, vechile cutume ale locului ridicate la rang de lege. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XIV-lea, seniorul era chiar regele Castiliei, dar st\u0103p\u00e2nirea lui asupra \u021binutului r\u0103m\u00e2nea legat\u0103, prin jur\u0103m\u00e2nt, de aceste cutume. \u00cen Bizkaia stejarul intrase \u00een \u00eens\u0103\u0219i r\u00e2nduiala ob\u0219tii. Unii arbori \u00eensemnau hotare. Stejarul Malato, de l\u00e2ng\u0103 Luiando, marca limita p\u00e2n\u0103 la care oamenii \u021binutului erau datori, prin fueros, s\u0103-l urmeze pe senior la oaste pe cheltuiala lor; dincolo de acel hotar, numai pl\u0103ti\u021bi. Al\u021bi stejari erau scaune de sfat. Sub coroana lor se str\u00e2ngeau adun\u0103rile \u021binutului, ca s\u0103 dea legi \u0219i s\u0103 judece pricini. Cea mai \u00eensemnat\u0103 se \u021binea la Gernika, iar c\u00e2teva mai mici la marginile Bizkaiei. \u00cen Bizkaia unitatea politic\u0103 de baz\u0103 era parohia rural\u0103, numit\u0103 anteiglesia (dinaintea bisericii). Fiecare parohie \u00ee\u0219i trimitea reprezentantul \u00een Adunarea General\u0103, Batzar Nagusia \u00een limba basc\u0103 sau Juntas Generales \u00een spaniol\u0103. Acea Adunare avea dreptul de a face legea, \u00eentr-o vreme \u00een care mare parte a dreptului era mai mult oral dec\u00e2t scris. C\u00e2nd se f\u0103cea convocarea, se aprindeau focuri \u0219i se sufla din corn de pe cinci creste anume alese \u2014 numite mun\u021bii chem\u0103rii, montes bocineros, Deiadar-mendiak \u2014 r\u0103sp\u00e2ndite strategic peste tot \u021binutul. Gorbea, cel mai \u00eenalt, d\u0103dea primul semnal, iar Kolitza, Oiz, Sollube \u0219i Ganekogorta \u00eel \u00eentorceau, unul dup\u0103 altul, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vestea era transmis\u0103 \u00een toate col\u021burile provinciei. Cine prindea chemarea \u0219tia c\u0103 la urm\u0103toarea schimbare a lunii se va \u021bine Adunarea. Era un fel de notificare medieval\u0103, transmis\u0103 prin fum \u0219i sunet de corn, cu termen legat de fazele lunii. Trebuie amintit totu\u0219i c\u0103 cei cinci mun\u021bi oficiali au fost fixa\u021bi \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 abia \u00een secolul al XIX-lea, prin cronicile romanticului Antonio Trueba. Ca multe tradi\u021bii venerabile, \u0219i aceasta a stat cu un picior \u00een fapt dovedit \u0219i cu cel\u0103lalt \u00een legend\u0103. Toate aceste semnale chemau lumea la Gernika. Acolo se str\u00e2ngea Adunarea General\u0103 a Bizkaiei, alc\u0103tuit\u0103 din \u00eemputernici\u021bii pe care \u0219i-i alegea fiecare parohie. Rostul ei era s\u0103 men\u021bin\u0103 \u021binutul c\u00e2t mai autonom posibil. Se stabileau legi bazate pe obiceiul din b\u0103tr\u00e2ni, se dezlegau pricinile dintre sate \u0219i dintre oameni \u0219i se ref\u0103cea jur\u0103m\u00e2ntul seniorului c\u0103tre vasalii s\u0103i. Adunarea aceasta se str\u00e2ngea sub Gernikako Arbola, Arborele de la Gernika, care de fiecare dat\u0103 era un stejar. Cu timpul dezbaterile s-au mutat sub un acoperi\u0219, \u00eent\u00e2i \u00een biserica Santa Mar\u00eda la Antigua de l\u00e2ng\u0103 stejar, apoi \u00een cl\u0103direa ridicat\u0103 peste ea, actuala Casa de Juntas, terminat\u0103 \u00een 1833. Totu\u0219i, cea mai important\u0103 parte a ceremoniei \u2014 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului \u2014 era \u021binut\u0103 \u00een aer liber, sub coroana stejarului. Seniorii Bizkaiei, iar mai t\u00e2rziu regii Castiliei care mo\u0219teniser\u0103 titlul, erau datori s\u0103 vin\u0103 la Gernika \u0219i s\u0103 jure, sub stejar, c\u0103 vor respecta privilegiile trecute \u00een fueros. \u00cent\u00e2i participau la slujba din biseric\u0103, apoi jurau afar\u0103, la r\u0103d\u0103cina copacului. Legea era a ob\u0219tii, suveranul doar o \u00eent\u0103rea prin jur\u0103m\u00e2nt, iar Adunarea \u00eel primea \u00een schimb drept senior. Ferdinand de Aragon a jurat astfel \u00een 1476, Isabela a Castiliei \u00een 1483. Cea din urm\u0103 a fost, \u00een 1839, regenta Mar\u00eda Cristina, care a jurat \u00een numele reginei-copil Isabela a II-a. \u00cen fueros era pomenit \u0219i un alt obicei legat de acest stejar. Niciun basc nu putea fi arestat f\u0103r\u0103 \u00een\u0219tiin\u021bare, iar cel prins trebuia adus \u00eenaintea stejarului. Dreptatea se f\u0103cea, la propriu, sub coroana lui. Faima stejarului a crescut cu ajutorul literaturii. \u00cen secolul al XIX-lea, bardul basc Jos\u00e9 Mar\u00eda Iparragirre a scris versurile c\u00e2ntecului Gernikako Arbola, care avea s\u0103 devin\u0103 imnul poporului s\u0103u. P\u00e2n\u0103 atunci, copacul abia dac\u0103 trecuse de hotarele Bizkaiei. C\u00e2ntecul l-a purtat dincolo de ele, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd toate cele \u0219apte \u021binuturi basce, risipite \u00eentre Spania \u0219i Fran\u021ba, l-au f\u0103cut al lor. Un stejar al unei singure provincii ajunsese astfel simbolul unui popor \u00eentreg. \u00cen secolul al XIX-lea, Spania a fost sf\u00e2\u0219iat\u0103 de un \u0219ir de r\u0103zboaie civile, numite r\u0103zboaiele carliste. Se \u00eenfruntau dou\u0103 tabere. De o parte erau liberalii, care doreau un stat modern \u0219i centralizat, cu acelea\u0219i legi pentru to\u021bi. De cealalt\u0103 parte erau carli\u0219tii, ap\u0103r\u0103tori ai vechii ordini \u2014 monarhia tradi\u021bional\u0103, biserica \u0219i drepturile \u021binuturilor. Bascii au \u021binut \u00een bun\u0103 parte cu carli\u0219tii, deoarece ace\u0219tia le ap\u0103rau fueros, autonomia pe care statul liberal voia s-o desfiin\u021beze. Stejarul din Gernika a ajuns stindardul acelei lupte. \u00cen 1876, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea carli\u0219tilor, guvernul de la Madrid a desfiin\u021bat fueros. Adunarea de la Gernika s-a str\u00e2ns pentru ultima oar\u0103, iar dreptul ei de a face legi s-a stins. Copacul a r\u0103mas neatins. Nu se mai aduna nimeni sub el, dar \u00eensemna mai mult ca oric\u00e2nd. Un alt r\u0103zboi civil, cel izbucnit \u00een 1936, avea s\u0103 tulbure din nou apele \u0219i s\u0103 aduc\u0103 stejarul \u00een mijlocul evenimentelor. De data aceasta se \u00eenfruntau generalul Franco \u0219i Republica, iar bascii, c\u0103rora Republica le f\u0103g\u0103duise autonomia, au \u021binut cu ea. \u00cen toiul acelui r\u0103zboi, la 7 octombrie 1936, sub coroana stejarului de la Gernika, Jos\u00e9 Antonio Aguirre a depus un jur\u0103m\u00e2nt ca primul lehendakari \u2014 primul pre\u0219edinte al Guvernului Basc, pentru \u00eentreaga \u021aar\u0103 a Bascilor autonom\u0103, nu doar al Bizkaiei. A ales locul acela anume, pentru greutatea..."}