{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Gr\u0103dina arborilor milenari - Cabinetul de curiozit\u0103\u021bi - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"IafRsD7KX6\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gradina-arborilor-milenari\/\">Gr\u0103dina arborilor milenari<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gradina-arborilor-milenari\/embed\/#?secret=IafRsD7KX6\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Gr\u0103dina arborilor milenari&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"IafRsD7KX6\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/ChatGPT-Image-Jul-5-2026-10_03_05-AM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"Gr\u0103dina G.1 Defini\u021bie DEX ARBORE,&nbsp;arbori,&nbsp;s. m.&nbsp;1.&nbsp;Nume generic pentru orice plant\u0103 cu trunchi \u00eenalt \u0219i puternic, lemnos \u0219i cu mai multe ramuri cu frunze care formeaz\u0103 o coroan\u0103; copac;&nbsp;p. restr.&nbsp;pom. Bla, bla, bla O fi codrul frate cu rom\u00e2nul dar arborii ba. La noi copacii sunt rareori considera\u021bi obiective turistice. Pu\u021bini \u00ee\u0219i fac un drum special ca s\u0103 vad\u0103 un stejar b\u0103tr\u00e2n, a\u0219a cum \u00eel fac pentru o catedral\u0103, un castel sau un muzeu. Am constatat c\u0103 \u00een alte p\u0103r\u021bi ale lumii interesul pare s\u0103 fie mai mare. Exist\u0103 arbori b\u0103tr\u00e2ni p\u0103zi\u021bi cu aceea\u0219i grij\u0103 ca un monument istoric, care beneficiaz\u0103 de \u00eengrijiri speciale, aproape ca \u00eentr-un spital. Am v\u0103zut \u0219i eu vreo doi arbori matusalemici \u00een c\u0103l\u0103toriile mele dar nu pe veteranii absolu\u021bi. Am s\u0103-i adun a\u0219adar \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 personal\u0103 a arborilor milenari. \u00cenainte de pove\u0219tile lor, merit\u0103 spus cum se stabile\u0219te v\u00e2rsta unui copac, fiindc\u0103 cifrele care li se atribuie nu au toate aceea\u0219i greutate. Metoda cea mai sigur\u0103 este num\u0103rarea inelelor de cre\u0219tere. Fiecare an las\u0103 un inel, iar un burghiu sub\u021bire, numit sfredel de cre\u0219tere, permite extragerea unei mostre de lemn f\u0103r\u0103 s\u0103 ucid\u0103 arborele. Rezultatul este o dendrocronologie de \u00eencredere, un fel de certificat de na\u0219tere scris chiar \u00een trunchi. Metoda are \u00eens\u0103 o limit\u0103. La copacii foarte gro\u0219i, sfredelul nu ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een centru, iar restul v\u00e2rstei se estimeaz\u0103 printr-un model statistic, cu o marj\u0103 de eroare care poate fi de sute sau chiar mii de ani. La copacii clonali, unde vezi cu ochiul liber cum moare trunchiul \u0219i rena\u0219te din aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103, dendrocronologia nu mai func\u021bioneaz\u0103 deloc, iar v\u00e2rsta se stabile\u0219te prin datare cu radiocarbon a materialului din r\u0103d\u0103cin\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, o parte din v\u00e2rstele vehiculate \u00een jurul arborilor legendari nu vin din laborator, ci din tradi\u021bie local\u0103, din legend\u0103 sau din prima \u00eensemnare scris\u0103. Acestea trebuie citite ca atare, mai mult dorin\u021b\u0103 dec\u00e2t putin\u021b\u0103. Specimene Methuselah Pinus longaeva ~4.856 ani Metuselah este un pin din specia Pinus longaeva, cunoscut \u00een englez\u0103 sub numele de bristlecone &#8211; adic\u0103 pin cu conuri \u021bepoase. Cre\u0219te undeva \u00een Mun\u021bii White din estul Californiei. Spun undeva pentru c\u0103 locul exact este \u021binut secret de administra\u021bia silvic\u0103 american\u0103. Copacul se afl\u0103 \u00eentr-o p\u0103dure deschis\u0103 vizitatorilor, cu poteci marcate \u0219i panouri explicative, dar traseul nu duce niciodat\u0103 chiar p\u00e2n\u0103 la el. Secretul merit\u0103 p\u0103strat deoarece, cu decenii \u00een urm\u0103, un alt pin bristlecone la fel de b\u0103tr\u00e2n a fost t\u0103iat din gre\u0219eal\u0103 de un cercet\u0103tor. Administra\u021bia a decis s\u0103 nu mai ri\u0219te. Pinii bristlecone nu sunt copaci \u00eenal\u021bi. Cele mai b\u0103tr\u00e2ne exemplare din zona lui Metuselah dep\u0103\u0219esc rareori 15 metri, o siluet\u0103 modest\u0103 pentru un record de longevitate. Nimic din statura lui nu-i tr\u0103deaz\u0103 v\u00e2rsta. Metuselah a fost descoperit de Edmund Schulman, un dendrocronolog de la Universitatea din Arizona, care obi\u0219nuia s\u0103-\u0219i petreac\u0103 verile c\u0103ut\u00e2nd cei mai b\u0103tr\u00e2ni copaci ai lumii. \u00cen 1957 a ajuns \u00een Mun\u021bii White, \u00eentr-o zon\u0103 cu st\u00e2nc\u0103 friabil\u0103 \u0219i ploi rare, condi\u021bii pe care al\u021bi copaci le evit\u0103 dar pe care bristlecone-ul le folose\u0219te \u00een avantajul s\u0103u. Cre\u0219terea lent\u0103 \u0219i lemnul dens al acestor pini \u00eei fac aproape imuni la putrezire, insecte \u0219i ciuperci, ceea ce le permite s\u0103 reziste mii de ani. Schulman a extras o mostr\u0103 cu sfredelul dintr-un exemplar \u0219i a num\u0103rat 4.789 de inele complete. A botezat copacul Metuselah, dup\u0103 patriarhul biblic despre care se spune c\u0103 a tr\u0103it 969 de ani, de\u0219i v\u00e2rsta pinului o dep\u0103\u0219ea deja cu mult pe a personajului. Schulman a murit la scurt\u0103 vreme dup\u0103 aceast\u0103 descoperire, \u00een 1958, la 49 de ani, f\u0103r\u0103 s\u0103 apuce s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t de departe va merge recunoa\u0219terea muncii lui. Ast\u0103zi Metuselah are, ad\u0103ug\u00e2nd anii scur\u0219i din 1957, aproximativ 4.853 de ani, cu o germinare estimat\u0103 \u00een jurul anului 2833 \u00ee.Hr. Era deja b\u0103tr\u00e2n de trei secole c\u00e2nd s-au ridicat piramidele de la Giza. Titlul lui de cel mai b\u0103tr\u00e2n copac de pe planet\u0103 a fost, pentru o vreme, contestat chiar de un alt bristlecone. \u00cen 1964, un student la geografie pe nume Donald Currey studia un grup de pini bristlecone de pe Wheeler Peak, \u00een Nevada, pentru a reconstitui clima Micii Ere Glaciare. Unul dintre exemplare, numit de alpini\u0219tii locali Prometeu, avea un trunchi prea gros pentru sfredelul lui de carotaj. Cu aprobarea autorit\u0103\u021bii silvice, Currey a decis s\u0103 taie copacul pentru a ob\u021bine o sec\u021biune complet\u0103. Abia dup\u0103 aceea, num\u0103r\u00e2nd inelele la lumina slab\u0103 a unei camere de motel, \u0219i-a dat seama ce f\u0103cuse. Prometeu avea 4.862 de inele num\u0103rate, ceea ce, \u021bin\u00e2nd cont de inelele lips\u0103 de la baza trunchiului, \u00eel f\u0103cea mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t Metuselah. Cel mai vechi copac cunoscut al lumii fusese descoperit \u0219i ucis \u00een aceea\u0219i zi. Episodul acesta trist a schimbat modul \u00een care sunt trata\u021bi bristlecone-ii de atunci \u00eencoace. Localiz\u0103rile exacte ale celor mai b\u0103tr\u00e2ne exemplare au devenit secrete. Chiar \u0219i copacii mor\u021bi din interiorul parcurilor na\u021bionale se afl\u0103 sub protec\u021bie, pentru valoarea lor ca \u00eenregistrare climatic\u0103. Metuselah a redevenit, prin dispari\u021bia lui Prometeu, cel mai b\u0103tr\u00e2n copac confirmat de pe P\u0103m\u00e2nt, titlu pe care \u00eel poart\u0103 \u0219i acum. Gran Abuelo Fitzroya cupressoides ~3.600 \u2013 5.500 ani \u00centr-o vale umed\u0103 \u0219i r\u0103coroas\u0103 din Parque Nacional Alerce Costero, \u00een mun\u021bii de coast\u0103 ai statului Chile, la vreo opt sute de kilometri sud de Santiago, cre\u0219te un arbore pe care chilienii \u00eel numesc Alerce Milenario. \u00cel alint\u0103 \u00eens\u0103, \u0219i mai simplu, Gran Abuelo \u2014 Bunicul. Dup\u0103 cum \u00eei spune \u0219i numele, este un alerce (Fitzroya cupressoides), un conifer al c\u0103rui lemn este at\u00e2t de trainic \u0219i de rezistent la putrezire \u00eenc\u00e2t, vreme de secole, a fost v\u00e2nat f\u0103r\u0103 mil\u0103 de t\u0103ietori. Este \u00eenrudit mai degrab\u0103 cu chiparo\u0219ii \u0219i cu sequoia dec\u00e2t cu brazii. Trunchiul lui Gran Abuelo dep\u0103\u0219e\u0219te patru metri \u00een diametru, iar scoar\u021ba groas\u0103, br\u0103zdat\u0103 ad\u00e2nc, seam\u0103n\u0103 cu o st\u00e2nc\u0103 modelat\u0103 de ap\u0103. Bunicul poart\u0103 toate semnele b\u0103tr\u00e2ne\u021bii. O bun\u0103 parte din trunchi este lemn mort, o bucat\u0103 din coroan\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it c\u00e2ndva, iar \u00een cr\u0103p\u0103turile scoar\u021bei au prins r\u0103d\u0103cini mu\u0219chi, licheni \u0219i chiar al\u021bi copaci mai tineri, a\u0219a \u00eenc\u00e2t b\u0103tr\u00e2nul car\u0103 \u00een spinare o mic\u0103 p\u0103dure care cre\u0219te pe el. Este aproape o minune faptul c\u0103 a apucat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. R\u00e2pa umed\u0103 \u00een care st\u0103 l-a ferit de incendiile \u0219i de topoarele care au ras de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului cea mai mare parte a neamului s\u0103u. \u00cent\u00e2lnirea lui cu oamenii are aproape aerul unei pove\u0219ti. Arborele a fost descoperit \u00een anii 1970 de un p\u0103durar din parc. Peste c\u00e2teva decenii, nepotul acelui p\u0103durar, cercet\u0103torul Jonathan Barichivich, avea s\u0103 \u00eencerce s\u0103-i afle v\u00e2rsta. Crescut \u00eentr-o familie de p\u0103durari \u0219i obi\u0219nuit din copil\u0103rie cu acest arbore, el avea s\u0103 devin\u0103 omul care i-a spus povestea. Gran Abuelo este unul dintre pu\u021binii copaci ajun\u0219i personaje de notorietate na\u021bional\u0103 \u00een Chile. Prime\u0219te vizitatori care trebuie s\u0103 str\u0103bat\u0103 un traseu clar prin p\u0103dure. Este prezentat des \u00een documentare \u0219i \u00een campaniile ce au ca scop protejarea naturii. Povestea afl\u0103rii v\u00e2rstei lui este una dintre cele mai frumoase pove\u0219ti din dendrocronologie. Trunchiul este mult prea gros a\u0219a c\u0103 sfredelul nu poate ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een inima lui. \u00cen 2020, cercet\u0103torul chilian Jonathan Barichivich, \u00eempreun\u0103 cu Antonio Lara, a extras cu grij\u0103 doar o carot\u0103 par\u021bial\u0103, care cuprindea \u00een jur de 2.400 de inele str\u00e2nse unul \u00een altul. Ca s\u0103 acopere diferen\u021ba p\u00e2n\u0103 la centru \u0219i anii r\u0103ma\u0219i nenum\u0103ra\u021bi, cei doi au construit un model statistic bazat pe ritmul de cre\u0219tere al altor arbori din aceea\u0219i specie. Au \u021binut seama de faptul c\u0103 un puiet nu cre\u0219te la fel ca un arbore matur \u0219i c\u0103 ritmul este influen\u021bat de lumin\u0103, clim\u0103 \u0219i concuren\u021ba dintre copaci. Au f\u0103cut apoi \u00een jur de zece mii de simul\u0103ri ale modelului pentru a afla v\u00e2rsta copacului. Modelul indic\u0103, cu o probabilitate estimat\u0103 la aproximativ 80%, c\u0103 arborele are \u00een jur de 5.400 de ani, adic\u0103 mai mult dec\u00e2t v\u00e2rsta lui Methuselah, pinul din California care de\u021bine titlul oficial. Nu toat\u0103 lumea accept\u0103 acest rezultat, mul\u021bi dendrocronologi privesc aplicarea unui model statistic cu rezerve, chiar dac\u0103 unii dintre ei recunosc c\u0103 metoda este ingenioas\u0103. A\u0219adar, Gran Abuelo este probabil cel mai b\u0103tr\u00e2n copac viu al lumii, dar nu \u0219i cel mai b\u0103tr\u00e2n confirmat. La scara timpului \u00een care tr\u0103ie\u0219te Bunicul, c\u00e2teva sute de ani \u00een plus sau \u00een minus par la fel de ne\u00eensemnate ca disputele dintre dendrocronologi. Sarv-e Abarkuh Cupressus sempervirens ~4.000 \u2013 4.500 ani Sarv-e Abarkuh, adic\u0103 chiparosul din Abarkuh, se afl\u0103 undeva \u00een inima Iranului, \u00een provincia Yazd, pe drumul pr\u0103fos care leag\u0103 Yazdul de Shiraz. Ora\u0219ul care \u00eel ad\u0103poste\u0219te st\u0103 \u00een plin de\u0219ert, are case de chirpici, un turn funerar zoroastrian octogonal \u0219i captatoare de v\u00e2nt. Adev\u0103rata lui vedet\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 copacul. Arborele acesta face parte din specia Cupressus sempervirens, chiparosul persan (sau mediteranean), rud\u0103 apropiat\u0103 a celor pe care \u00eei vedem str\u0103juind cimitirele \u0219i gr\u0103dinile din jurul M\u0103rii Mediterane. Exemplarul din Abarkuh a luat-o \u00eens\u0103 pe cont propriu. Se \u00eenal\u021b\u0103 cam dou\u0103zeci \u0219i cinci de metri, are aproape optsprezece metri \u00een circumferin\u021b\u0103 \u0219i peste unsprezece metri \u00een diametru, iar trunchiul \u00eei este r\u0103sucit \u00een spiral\u0103, ca \u0219i cum s-ar fi tot \u00eentors \u00een somn de-a lungul mileniilor. De departe p\u0103streaz\u0103 forma conic\u0103 a neamului s\u0103u \u0219i culoarea verde-\u00eenchis, ca o flac\u0103r\u0103 verde plantat\u0103 \u00een nisip. I se mai spune \u0219i Chiparosul zoroastrian. Statul iranian \u00eel ocrote\u0219te ca monument natural. Sarv-e Abarkuh e pomenit \u00een mai multe legende. Cea mai frumoas\u0103 spune c\u0103 l-ar fi plantat \u00eensu\u0219i Zoroastru, c\u00e2nd a poposit \u00een Abarkuh pe drumul lui de propov\u0103duire a noii religii pe care o \u00eentemeiase. O alt\u0103 tradi\u021bie \u00eel leag\u0103 de Iafet, fiul lui Noe, care l-ar fi s\u0103dit dup\u0103 potop. Chiparosul ocup\u0103 un loc aparte \u00een cultura persan\u0103. Apare \u00een basoreliefurile ahemenide de la Persepolis \u0219i \u00een poezie, ca simbol al vie\u021bii f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it \u0219i al drept\u0103\u021bii. Sarv-e Abarkuh a fost pomenit \u00een scrierile unui c\u0103rturar din secolul al paisprezecelea, pe nume Hamdollah Mostowfi. Chiparosul ocup\u0103 un loc aparte \u00een cultura persan\u0103. Apare \u00een basoreliefurile ahemenide de la Persepolis \u0219i \u00een poezie, ca simbol al vie\u021bii f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it \u0219i al drept\u0103\u021bii. Sarv-e Abarkuh a fost pomenit \u00een scrierile unui c\u0103rturar din secolul al paisprezecelea, pe nume Hamdollah Mostowfi. Nota c\u0103 \u00een acel ora\u0219 cre\u0219te un chiparos vestit \u00een toat\u0103 lumea. V\u00e2rsta adev\u0103rat\u0103 a copacului este greu de stabilit. \u00cen \u021bara poeziei nici nu prea are importan\u021b\u0103. Metoda clasic\u0103, cea cu carotaj din trunchi, nu se aplic\u0103 unui copac deja b\u0103tr\u00e2n \u0219i celebru acum \u0219apte sute de ani. Probabil nici n-ar da rezultate, pentru c\u0103 un asemenea patriarh are lemnul din miez m\u0103cinat de vreme. A\u0219a c\u0103 cercet\u0103torii se descurc\u0103 indirect, prin compara\u021bii de cre\u0219tere \u0219i prin m\u0103rturii istorice. De aici \u0219i dezacordul dintre estim\u0103ri. Cei mai mul\u021bi exper\u021bi \u00eel socotesc b\u0103tr\u00e2n de patru mii p\u00e2n\u0103 la cinci mii de ani. Al\u021bii, mai \u00eendr\u0103zne\u021bi, urc\u0103 p\u00e2n\u0103 spre opt mii. Aceast\u0103 ultim\u0103 estimare ar trebui privit\u0103 cu pruden\u021b\u0103. Atunci c\u00e2nd v\u00e2rsta este estimat\u0103 dup\u0103 grosimea ultimelor inele, care devin tot mai \u00eenguste odat\u0103 cu b\u0103tr\u00e2ne\u021bea, cifrele tind s\u0103 se umfle spectaculos. Chiparosul din Abarkuh a v\u0103zut imperii ridic\u00e2ndu-se \u0219i pr\u0103bu\u0219indu-se, a auzit profe\u021bi \u0219i poe\u021bi, a fost m\u0103surat, fotografiat \u0219i disputat de savan\u021bi, iar el continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 exact ceea ce a f\u0103cut de la bun \u00eenceput, adic\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00eencet. Oamenii se contrazic cu privire la v\u00e2rsta lui, iar el \u00ee\u0219i vede lini\u0219tit de urm\u0103torul inel. La scara lui, toat\u0103 graba omeneasc\u0103 pare o simpl\u0103 adiere de v\u00e2nt printre ramuri. Llangernyw Yew Taxus baccata ~4.000 ani \u00cen satul Llangernyw, \u00een \u021binutul Conwy din nordul \u021a\u0103rii Galilor, \u00een cimitirul care \u00eenconjoar\u0103 bisericu\u021ba Sf\u00e2ntului Digain, cre\u0219te o tis\u0103 at\u00e2t de b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u00eenc\u00e2t biserica de l\u00e2ng\u0103 ea pare o construc\u021bie modern\u0103. \u00cen englez\u0103 i se spune Llangernyw Yew, iar \u00een galez\u0103 Yr Ywen hynafol yn Llangernyw, adic\u0103 tisa str\u0103veche din Llangernyw. Copacul este din specia Taxus baccata, tisa comun\u0103 sau european\u0103, un conifer cu frunze m\u0103runte, \u00eentunecate \u0219i ve\u0219nic verzi, cu scoar\u021ba ro\u0219iatic\u0103 ce se coje\u0219te \u00een f\u00e2\u0219ii. La prima vedere, tisa din Llangernyw nici nu pare un singur copac. Miezul ei s-a m\u0103cinat \u0219i s-a pierdut cu..."}