{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"G\u00f6bekli Tepe - &#127481;&#127479; Turcia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"IrTJsLjJ5h\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gobekli-tepe\/\">G\u00f6bekli Tepe<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gobekli-tepe\/embed\/#?secret=IrTJsLjJ5h\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;G\u00f6bekli Tepe&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"IrTJsLjJ5h\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/2022-04-18-0828-coperta-1.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":397,"description":"Din Mardin p\u00e2n\u0103 la situl arheologic de la G\u00f6bekli Tepe am f\u0103cut cam trei ceasuri cu autocarul. Am fost debarca\u021bi \u00een dreptul unor cl\u0103diri moderne circulare, un soi de muzeu \u0219i un magazin de suveniruri. Apoi am fost \u00eembarca\u021bi \u00een microbuse care ne-au dus p\u00e2n\u0103 \u00een buza sitului arheologic. \u00cen zilele noastre locul s\u0103p\u0103turilor e protejat de o copertin\u0103, iar vizitatorul nu mai poate cobor\u00e2 printre ruine ci trebuie s\u0103 le priveasc\u0103 de la o oarecare \u00een\u0103l\u021bime, de pe o platform\u0103 ce \u00eenconjoar\u0103 excava\u021biile. \u00cenainte de-a fi zg\u00e2rmat\u0103 de arheologi G\u00f6bekli Tepe era o movil\u0103 de vreo 15m \u00een\u0103\u021bime ce st\u0103tea coco\u021bat\u0103 pe un v\u00e2rf de deal aflat la nord de c\u00e2mpiile Harran, nu departe de ora\u0219ul modern \u0218anl\u00eeurfa. Movila mai fusese evaluat\u0103 din punct de vedere arheologic prin anii 1960 dar nimeni nu s-a prins atunci ce comori ascundea. Lovitura a dat-o un arheolog german pe nume Klaus Schmidt care a reevaluat-o \u00een anul 1994 \u0219i \u0219i-a dat seama c\u0103 este de fapt o structur\u0103 complet artificial\u0103 ce e format\u0103 din resturi ale unor construc\u021bii ce datau din mileniul al 10-lea \u0219i al 9-lea \u00ee.Hr. A \u00eenceput imediat s\u0103p\u0103turile \u0219i a descoperit un edificiu monumental dac\u0103 e s\u0103-l judec\u0103m dup\u0103 timpurile \u00een care a fost f\u0103cut. L-a considerat a fi primul templu ridicat de oameni ce erau \u00eenc\u0103 v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori. Teoria lui Klaus Schmidt a introdus \u00een ecua\u021bie eterna dilem\u0103: oare cine-a fost mai \u00eent\u00e2i? oul sau g\u0103ina? Opinia general acceptat\u0103 de p\u00e2n\u0103 atunci spunea c\u0103 oamenii au devenit mai \u00eent\u00e2i agricultori \u0219i abia dup\u0103 aceea s-au apucat de construit temple. Descoperirea de la G\u00f6bekli Tepe sugera \u00eens\u0103 c\u0103, dimpotriv\u0103, oamenii au \u00eenceput s\u0103 se adune \u0219i s\u0103 se a\u0219eze tocmai din dorin\u021ba de a construi un templu \u0219i abia dup\u0103 aceea s-au apucat de agricultur\u0103. \u00cen straturile cele mai vechi din situl arheologic de la G\u00f6bekli Tepe nu s-a g\u0103sit nici un indiciu care s\u0103 arate c\u0103 existau la acea dat\u0103 cereale sau animale domesticite. \u00cens\u0103 G\u00f6bekli Tepe nu este singur pe lume, \u00een ultimii ani au mai fost descoperite \u00een regiunea Mesopotamiei de nord multe alte situri asem\u0103n\u0103tore: Karahan Tepe, K\u00f6rtik Tepe, Gusir H\u00f6y\u00fck, Hasankeyf H\u00f6y\u00fck. Cine \u0219tie ce tr\u0103zn\u0103i vor mai fi g\u0103site acolo \u0219i ce teorii n\u0103stru\u0219nice vor mai ap\u0103rea. Dar pentru c\u0103 e vorba despre o controvers\u0103 de tip ou-g\u0103in\u0103 concluzia final\u0103 nu e u\u0219or de stabilit, speciali\u0219tii dezbat \u00eenc\u0103 furtunos problema iar s\u0103p\u0103turile \u0219i analizele de la G\u00f6bekli Tepe continu\u0103 \u0219i-n ziua de azi. \u00centre timp p\u0103rerile revolu\u021bionare de la \u00eenceput s-au mai domolit iar arheologii recunosc c\u0103 au probleme serioase c\u00e2nd e vorba de-a interpreta sensul celor descoperite. Toat\u0103 lumea e de acord \u00eens\u0103 c\u0103 structurile descoperite la G\u00f6bekli Tepe provin dintr-un moment de cotitur\u0103 al istoriei omenirii, acela \u00een care homo sapiens cocheta cu ideea de-a deveni sedentar. Dup\u0103 unele p\u0103reri trecerea aceasta din faza de v\u00e2n\u0103tor-culeg\u0103tor \u00een faza de agricultor este de fapt alungarea reala din gr\u0103dina Raiului. De la o via\u021b\u0103 de huzur omul a trecut la sap\u0103 (unde a \u0219i r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi). De la o societate c\u00e2t de c\u00e2t egalitar\u0103 omul a trecut la ierarhii, domesticirea fiind aplicat\u0103 nu doar plantelor \u0219i animalelor ci \u0219i oamenilor. Se pare c\u0103 Adam \u0219i Eva din vechime s-au l\u0103sat convin\u0219i cu greu s\u0103 fac\u0103 treaba asta, au trebuit s\u0103 treac\u0103 cel pu\u021bin 1000 de ani p\u00e2n\u0103 s\u0103 se decid\u0103. Cu ocazia vizitei la G\u00f6bekli Tepe am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i eu cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103 PPNA \u0219i PPNB. \u0218i-am mai aflat c\u0103 neoliticul se \u00eemparte \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi mari \u0219i late: una bucat\u0103 f\u0103r\u0103 ceramic\u0103 \u0219i alta cu ceramic\u0103. Prima bucat\u0103 se mai nume\u0219te PPN (din englezescul pre-pottery neolithic) ce se poate sparge \u00een PPNA (cu \u00eencepere de la aproximativ 10.000 \u00ee.Ch), PPNB (de pe la 8.800 \u00ee.Ch) \u0219i PPNC (de pe la 6.200 \u00ee.Ch), toate dat\u0103rile referindu-se la zona Levantului, locul \u00een care a fost inventat de fapt neoliticul. Construc\u021biile de la G\u00f6bekli Tepe au fost ridicate \u00eencep\u00e2nd de prin anul 9.600 \u00ee.Ch (adic\u0103 \u00een PPNA) \u0219i p\u00e2n\u0103 prin 8.000 \u00ee.Ch (adic\u0103 \u00een PPNB). Dup\u0103 care au cam fost abandonate. Arheologii au identificat trei nivele de construc\u021bie. Cel mai vechi dintre ele (nr.3) e caracterizat prin st\u00e2lpi monolitici \u00een form\u0103 de T, c\u00e2nt\u0103rind tone, care au fost pozi\u021biona\u021bi \u00een structuri circulare. St\u00e2lpii erau interconecta\u021bi prin pere\u021bi de calcar \u0219i b\u0103nci sprijinite pe partea interioar\u0103 a pere\u021bilor. \u00cen centrul acestor incinte erau amplasa\u021bi \u00eentotdeauna al\u021bi doi st\u00e2lpi mai mari, cu o \u00een\u0103l\u021bime de peste 5 m. Incintele circulare au un diametru cuprins \u00eentre 10 \u0219i 20 m. Cine prive\u0219te cu aten\u021bie st\u00e2lpii \u00een form\u0103 de T \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 sunt o reprezentare abstract\u0103 a unui corp uman v\u0103zut din lateral. Pe unii dintre ei se pot distinge cu u\u0219urin\u021b\u0103 bra\u021bele, curelele \u0219i alte obiecte vestimentare. Par a fi o adunare a b\u0103tr\u00e2nilor str\u00e2n\u0219i la sfat, cu dou\u0103 personaje mai \u0219mechere st\u00e2nd la mijloc. De multe ori pe st\u00e2lpi apar reliefuri reprezent\u00e2nd tot felul de animale: vulpi (la mare trecere), vulturi, \u0219erpi, paianjeni &#8230; Structurile vechi sunt cele mai mari \u0219i provin din perioada PPNA. Stratul cu num\u0103rul doi pare a proveni din perioada PPNB. \u00cencintele rotunde dispar \u0219i \u00een locul lor apar cl\u0103diri mai mici, dreptunghiulare. Num\u0103rul \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea st\u00e2lpilor sunt de asemenea reduse. Stratul cu num\u0103rul 1 const\u0103 \u00een acumul\u0103ri mari de sedimente care au fost produse par\u021bial de eroziunea natural\u0103 dar \u00een special de activit\u0103\u021bile agricole moderne ce s-au desf\u0103\u0219urat pe deal. Vizitatorul din ziua de azi poate distinge cu u\u0219urin\u021b\u0103 patru incinte circulare mari (PPNA a\u0219adar) \u0219i alte c\u00e2teva mai mititele. Ochiul e atras vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd c\u0103tre uria\u0219ii ce stau \u00een mijlocul lor. Oare ce semnifica\u021bie or fi avut? Oare ce f\u0103ceau oamenii c\u00e2nd se adunau aici? Oare ce-or fi \u00eensemnat animalele r\u0103zuite \u00een piatr\u0103? Or fi reprezentat un mit? Un str\u0103mo\u0219 totemic? Pietroaiele acestea spun sigur o poveste dar noi nu mai suntem capabili s\u0103 o \u00een\u021belegem de foarte mult timp. Oare cei ce veneau aici erau \u00eenc\u0103 culeg\u0103tori-v\u00e2n\u0103tori ce urmau turmele de gazele \u00een migra\u021bia lor anual\u0103? Oare foloseau locul acesta ca un punct de iernare sau un punct de adunare \u00eenainte de marea v\u00e2n\u0103toare? Locuiau permanent aici? Cum s-a schimbat oare via\u021ba lor \u00een cei 1.500 de ani, c\u00e2t s-au \u00eenv\u00e2rtit prin jurul monumentelor? Din p\u0103cate, curiozitatea vizitatorilor ce ajung la G\u00f6bekli Tepe nu poate fi r\u0103spl\u0103tit\u0103 \u00een \u00eentregime. \u00centreb\u0103rile pe care \u0219i le-au pus cercet\u0103torii c\u00e2nd au plecat la drum nu au primit \u00eenc\u0103 r\u0103spunsuri definitive. Nu pot s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 povestioar\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 consemnez o tr\u0103znaie care mi-a trecut prin cap \u00een momentul \u00een care am realizat c\u0103 pot vizita situl arheologic de la G\u00f6bekli Tepe de-adev\u0103ratelea. Cu ceva timp \u00een urm\u0103 am dat \u00een boala testelor ADN. Mi-am f\u0103cut \u0219i eu dou\u0103, la Ancestry \u0219i la 23andMe. N-am avut cine \u0219tie ce revela\u021bii dup\u0103 aflarea rezultatelor dar am descoperit c\u0103 haplogrupul meu matern (mtDNA) ar fi J1C5. Nu-i nimic special \u00een asta, milioane de al\u021bi oameni fac parte din acela\u0219i grup. Tot pe atunci am citit c\u00eeteva c\u0103r\u021bi interesante despre subiect printre care \u0219i aceasta : Cele \u0219apte fiice ale Evei de Bryan Sykes. The Seven Daughters of Eve: The Science That Reveals Our Genetic Ancestry de Bryan Sykesc\u0103reia i-am dat : 4 din 5 stele Autorul c\u0103r\u021bii a fost un genetician \u0219i scriitor \u0219tiin\u021bific britanic, profesor emerit de genetic\u0103 uman\u0103 la Universitatea din Oxford, un mare specialist \u00een ADN-ul mitocondrial \u0219i unul dintre primii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 care a reu\u0219it s\u0103 extrag\u0103 ADN din oase antice. \u00cen aceast\u0103 carte poveste\u0219te aventura sa \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i modul \u00een care a dovedit existen\u021ba unei continuit\u0103\u0163ii genetice dintre oamenii care tr\u0103iesc ast\u0103zi \u015fi culeg\u0103tor-v\u00e2n\u0103torii din paleoliticul superior. Exist\u0103 un fir ne\u00eentrerupt, \u00eenregistrat cu acurate\u021be \u0219i fidelitate \u00een ADN-ul nostru, ce ne leag\u0103 pe fiecare dintre noi de str\u0103mo\u0219ii direc\u021bi ce-au tr\u0103it dincolo de \u00eenceputurile istoriei. Studiile lui s-au concentrat doar pe ADN-ul mitocondrial a\u0219a c\u0103 str\u0103mo\u0219ii de care vorbe\u0219te \u00een carte sunt doar pe linie matern\u0103. \u00cen urma reconstruc\u021biilor \u0219i analizelor pe care le-a f\u0103cut a putut identifica existen\u021ba a \u0219apte grupuri genetice majore prezente printre europeni. \u00cen cadrul fiec\u0103ruia dintre aceste grupuri, secven\u021bele ADN au fost fie identice, fie foarte asem\u0103n\u0103toare. Peste 95% dintre europenii nativi ai zilelor noastre se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-unul sau altul dintre ele. Ba mai mult, autorul sus\u021bine c\u0103 a putut estima \u0219i v\u00e2rsta acestor grupuri \u0219i anume \u00eentre 45.000 \u0219i 10.000 de ani. \u0218i, prin deduc\u021bie logic\u0103, a ajuns la&nbsp; concluzia inevitabil\u0103 dar uluitoare c\u0103 secven\u021ba fondatoare unic\u0103 ce st\u0103 la r\u0103d\u0103cina fiec\u0103rui grup a provenit de la o singur\u0103 femeie. Prin urmare, noi europenii facem parte cu to\u021bii din \u0219apte clanuri materne \u0219i suntem urma\u0219ii unor fiice ale Evei care au tr\u0103it cu zeci de mii de ani \u00een urm\u0103 \u0219i care au avut un lan\u021b ne\u00eentrerupt de fiice care au ajuns p\u00e2n\u0103 la noi. Sykes le-a numit pe aceste femei mame ale clanurilor \u0219i le-a dat un nume inspirat din sistemul de clasificare alfabetic folosit \u00een mod normal \u00een lumea \u0219tiin\u021bific\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea lui a\u0219adar str\u0103moa\u0219ele noastre ale tuturor ar fi una din urm\u0103toarele personaje (fictive): Ursula, Xenia, Helena, Velda, Tara, Katrine \u0219i Jasmine. Mama clanului meu, adic\u0103 cel mai recent str\u0103mo\u0219 matern pe care \u00eel \u00eempart cu to\u021bi membrii clanului, este din grupul J.&nbsp; Se pare c-ar fi cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre cele \u0219apte fiice ale Evei. Bun g\u0103sit bunicu\u021b\u0103 Jasmine!!! Iac\u0103t\u0103 cum \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 Bryan Sykes via\u021ba pe care a dus-o Jasmine. \u00cen compara\u021bie cu greut\u0103\u021bile \u0219i incertitudinile vie\u021bii primelor \u0219ase femei pe care le-am \u00eent\u00e2lnit, Jasmine a avut o via\u021b\u0103 mult mai u\u0219oar\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, ea a tr\u0103it \u00eentr-o a\u0219ezare permanent\u0103, unul dintre primele sate. \u00cens\u0103 casa ei nu era deloc luxuoas\u0103. Locuia \u00eentr-o colib\u0103 \u200b\u200bcircular\u0103, s\u0103pat\u0103 par\u021bial \u00een p\u0103m\u00e2nt, cu \u021b\u0103ru\u0219i de lemn care sus\u021bineu un acoperi\u0219 din stuf. Colibele erau mici \u0219i \u00eenghesuite; dar erau acas\u0103. Satul avea o popula\u021bie de aproximativ trei sute de oameni, mult mai mare dec\u00e2t oricare dintre taberele temporare de v\u00e2n\u0103toare unde tr\u0103iau celelalte \u0219ase femei. Satul se afla la aproximativ o mil\u0103 de r\u00e2ul Eufrat, \u00een ceea ce este acum Siria. M\u0103i s\u0103 fie, oare de aceea am vrut eu s\u0103 merg \u00een Turcia de sud-est, s\u0103 calc pe urmele \u0219efei clanului meu?&nbsp;Bunicu\u021b\u0103 drag\u0103 oare ai fost tu pe la G\u00f6bekli Tepe? Nu-mi \u0219opte\u0219ti \u0219i mie ce f\u0103ceai pe-acolo? Oare ar fi posibil\u0103 existen\u021ba unui soi de ADN informa\u021bional? Ce p\u0103cat ar fi s\u0103 fi disp\u0103rut pentru totdeauna credin\u021bele, ideile, cuno\u0219tin\u021bele at\u00e2tor milioane de oameni care au tr\u0103it pe acest p\u0103m\u00e2nt. \u0218i-am \u00eenc\u0103lecat pe-o \u0219a &#8230; 00"}