{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Gniezno - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"QOrnfhbm5T\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gniezno\/\">Gniezno<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gniezno\/embed\/#?secret=QOrnfhbm5T\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Gniezno&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"QOrnfhbm5T\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-05-Coperta-Gniezno-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Gniezno ocup\u0103 un loc cu totul special \u00een istoria Poloniei. \u00cempreun\u0103 cu Pozna\u0144 \u0219i alte centre din Wielkopolska, s-a aflat \u00een nucleul teritorial din care s-a format statul polonez al dinastiei Piast. Tradi\u021bia l-a consacrat drept prima capital\u0103 a Poloniei, de\u0219i pentru secolul al X-lea no\u021biunea de \u201ecapital\u0103\u201d trebuie folosit\u0103 cu pruden\u021b\u0103. Primii conduc\u0103tori Piast se deplasau \u00eentre mai multe re\u0219edin\u021be. Numele ora\u0219ului este legat de gniazdo, \u201ecuib\u201d. De aici provine \u0219i legenda \u00eentemeierii Poloniei. Cei trei fra\u021bi Lech, Czech \u0219i Rus s-ar fi desp\u0103r\u021bit \u00een c\u0103utarea unor p\u0103m\u00e2nturi unde s\u0103 se stabileasc\u0103. Lech ar fi v\u0103zut un vultur alb \u00eentr-un cuib, pe fundalul cerului ro\u0219iatic al apusului, \u0219i ar fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se opreasc\u0103 aici. Vulturul alb pe fond ro\u0219u ar fi devenit astfel simbolul Poloniei. Este legend\u0103, nu istorie, dar explic\u0103 leg\u0103tura foarte puternic\u0103 dintre Gniezno \u0219i simbolistica na\u021bional\u0103 polonez\u0103. \u00cen secolul al X-lea, Gniezno a fost unul dintre principalele centre ale lui Mieszko I, primul conduc\u0103tor istoric al dinastiei Piast. \u00cen 966, Mieszko a primit botezul, eveniment cunoscut drept Botezul Poloniei. Nu \u0219tim cu certitudine unde a avut loc ceremonia, iar Gniezno este doar unul dintre locurile propuse. Important este ce a \u00eensemnat, statul Piast a intrat \u00een lumea cre\u0219tin\u0103 occidental\u0103, latin\u0103. Mieszko era c\u0103s\u0103torit cu prin\u021besa cre\u0219tin\u0103 ceh\u0103 Dobrawa, iar alian\u021ba cu Boemia a avut un rol important \u00een aceast\u0103 alegere. Catedrala din Gniezno a fost ridicat\u0103 ulterior pe locul unei biserici mai vechi din vremea primilor Piast. Cl\u0103direa de azi este \u00eens\u0103 \u00een principal gotic\u0103, rezultatul reconstruc\u021biilor succesive. Personajul esen\u021bial pentru Gniezno este Sf\u00e2ntul Adalbert de Praga, numit \u00een polonez\u0103 \u015awi\u0119ty Wojciech. A fost episcop de Praga, provenea dintr-o familie aristocratic\u0103 boem\u0103 \u0219i a plecat ca misionar pentru a-i cre\u0219tina pe prusacii p\u0103g\u00e2ni de pe \u021b\u0103rmul Balticii. Misiunea a fost sus\u021binut\u0103 de conduc\u0103torul polonez Boles\u0142aw, viitorul rege Boles\u0142aw I Viteazul. \u00cen 997, Wojciech a fost ucis \u00een timpul misiunii. Potrivit tradi\u021biei, Boles\u0142aw i-a r\u0103scump\u0103rat trupul de la prusaci pl\u0103tind \u00een aur greutatea acestuia \u0219i l-a adus la Gniezno. Wojciech a fost canonizat foarte repede, \u00een 999, iar Gniezno a devenit un important loc de pelerinaj. Relicvele sale aveau \u0219i o enorm\u0103 valoare politic\u0103. Un sf\u00e2nt at\u00e2t de prestigios aflat pe teritoriul lui Boles\u0142aw ridica statutul t\u00e2n\u0103rului stat polonez \u00een Europa cre\u0219tin\u0103. \u00cen anul 1000 s-a petrecut aici unul dintre evenimentele fundamentale ale \u00eenceputurilor Poloniei. \u00cemp\u0103ratul Sf\u00e2ntului Imperiu Roman, Otto al III-lea, a venit \u00een pelerinaj la morm\u00e2ntul prietenului s\u0103u Wojciech \u0219i s-a \u00eent\u00e2lnit cu Boles\u0142aw I. \u00cent\u00e2lnirea este cunoscut\u0103 drept Congresul de la Gniezno. Otto al III-lea avea o concep\u021bie ambi\u021bioas\u0103 despre o Europ\u0103 cre\u0219tin\u0103 format\u0103 din mai multe regate care cooperau sub autoritatea imperial\u0103. Boles\u0142aw era un partener important \u00een aceast\u0103 construc\u021bie. Gesturile f\u0103cute la Gniezno au fost spectaculoase. Potrivit cronicii lui Gallus Anonymus, Otto i-ar fi pus lui Boles\u0142aw propria diadem\u0103 imperial\u0103 pe cap \u0219i i-ar fi oferit o replic\u0103 a Sfintei L\u0103nci, una dintre marile relicve ale puterii imperiale. Boles\u0142aw i-a oferit, la r\u00e2ndul s\u0103u, \u00eemp\u0103ratului o relicv\u0103 a Sf\u00e2ntului Wojciech. Tot atunci s-a creat Arhiepiscopia de Gniezno, independent\u0103 de structurile biserice\u0219ti germane. Statul Piast a primit astfel propria organizare ecleziastic\u0103, direct legat\u0103 de Roma. Gniezno devenise centrul religios al Poloniei. \u00cen 1025, Boles\u0142aw I Viteazul a fost \u00eencoronat rege al Poloniei la Gniezno. La scurt timp dup\u0103 moartea sa, tot aici a fost \u00eencoronat fiul s\u0103u, Mieszko II Lambert. \u00cen Evul Mediu au mai avut loc \u00een catedrala din Gniezno \u00eencoron\u0103ri regale, \u00eenainte ca acest eveniment s\u0103 se mute definitiv la Cracovia. Gniezno \u0219i-a pierdut treptat rolul politic \u00een favoarea altor centre, dar \u0219i-a p\u0103strat extraordinara importan\u021b\u0103 religioas\u0103. Arhiepiscopul de Gniezno a primit mai t\u00e2rziu titlul de Primat al Poloniei. Actuala Bazylika Prymasowska Wniebowzi\u0119cia Naj\u015bwi\u0119tszej Maryi Panny este rezultatul unei istorii complicate de distrugeri \u0219i reconstruc\u021bii. Pe acest loc au existat biserici \u00eenc\u0103 din secolele X\u2013XI. Catedrala a fost distrus\u0103 sau grav afectat\u0103 de mai multe ori, inclusiv \u00een timpul invaziei ducelui ceh B\u0159etislav I din 1038. Forma gotic\u0103 principal\u0103 a fost construit\u0103 \u00eencep\u00e2nd din secolul al XIV-lea. Ulterior au fost ad\u0103ugate capele \u0219i elemente baroce, iar \u00een secolul XX unele interven\u021bii au \u00eencercat s\u0103 redea interiorului caracterul gotic. Marea comoar\u0103 a catedralei nu este \u00eens\u0103 arhitectura, ci ceea ce p\u0103streaz\u0103 \u00een interior, memoria Sf\u00e2ntului Wojciech \u0219i una dintre capodoperele artei romanice europene \u2013 Por\u021bile de la Gniezno. Cele dou\u0103 canaturi din bronz au fost realizate \u00een secolul al XII-lea, probabil \u00een jurul anilor 1170\u20131180. Pe ele sunt reprezentate \u00een relief 18 scene din via\u021ba Sf\u00e2ntului Wojciech. Povestea trebuie citit\u0103 ca o band\u0103 desenat\u0103 medieval\u0103: pe un canat, scenele urc\u0103 de jos \u00een sus, de la na\u0219terea \u0219i tinere\u021bea sf\u00e2ntului p\u00e2n\u0103 la activitatea sa episcopal\u0103; pe cel\u0103lalt, povestea coboar\u0103 spre misiunea \u00een Prusia, martiriu \u0219i aducerea trupului la Gniezno. Scenele sunt \u00eenconjurate de o bordur\u0103 extraordinar de bogat\u0103, cu plante, animale, creaturi fantastice \u0219i mici scene din via\u021ba cotidian\u0103. Por\u021bile acestea sunt originale \u0219i au supravie\u021buit aproape nou\u0103 secole. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Din Toru\u0144 am plecat spre Gniezno, pe o vreme tot mai ur\u00e2t\u0103. L\u0103sam \u00een urm\u0103 lumea cavalerilor teutoni \u0219i intram, de data aceasta, direct \u00een istoria \u00eenceputurilor Poloniei: primul stat al Pia\u0219tilor, primul rege \u0219i primul mare centru religios al \u021b\u0103rii. Catedrala, a\u0219ezat\u0103 sus pe Dealul Lech, se vedea destul de sumbru sub cerul \u00eenc\u0103rcat. \u00cen fa\u021ba ei ne-a \u00eent\u00e2mpinat Boles\u0142aw Viteazul, primul rege al Poloniei, \u00eencoronat aici \u00een anul 1025. C\u00e2nd s\u0103 intr\u0103m \u0219i noi \u00een catedral\u0103, a \u00eenceput s\u0103 plou\u0103. Vizitarea catedralei este gratuit\u0103, a\u0219a c\u0103 morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Wojciech \u0219i impresionanta racl\u0103 de argint din centrul prezbiteriului pot fi v\u0103zute f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 b\u0103taie de cap. Pentru vestitele por\u021bi medievale trebuie \u00eens\u0103 cump\u0103rat un bilet separat. Cum tocmai ele erau lucrul pe care \u00eemi propusesem s\u0103 nu-l ratez sub nicio form\u0103, n-am rezistat tenta\u021biei \u0219i m-am dus s\u0103 le v\u0103d. \u0218i bine am f\u0103cut. De la distan\u021b\u0103 par dou\u0103 canaturi masive de bronz, dar abia apropiindu-te \u00eencepi s\u0103 descifrezi mica band\u0103 desenat\u0103 medieval\u0103: 18 episoade din via\u021ba Sf\u00e2ntului Wojciech, de la na\u0219tere \u0219i activitatea sa de episcop p\u00e2n\u0103 la misiunea printre prusaci, martiriu \u0219i r\u0103scump\u0103rarea trupului de c\u0103tre Boles\u0142aw. Unele scene se citesc \u00eenc\u0103 surprinz\u0103tor de limpede, iar printre ele se r\u0103sucesc vrejuri populate cu animale, p\u0103s\u0103ri \u0219i creaturi fantastice. Dup\u0103 aproape nou\u0103 secole, por\u021bile acestea sunt \u00eenc\u0103 la locul lor \u0219i \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i spun povestea. Dup\u0103 ce mi-am \u00eencheiat datoria fa\u021b\u0103 de biseric\u0103, am pornit pu\u021bin \u0219i prin t\u00e2rg. \u00centre timp ploaia trecuse, norii se risipiser\u0103, iar ora\u0219ul ar\u0103ta dintr-odat\u0103 mult mai vesel dec\u00e2t la sosire. \u00cen pia\u021b\u0103 mi-au atras aten\u021bia liniile ro\u0219ii care taie aparent f\u0103r\u0103 noim\u0103 pavajul. Contureaz\u0103 cl\u0103dirile care se aflau aici \u00eenaintea marelui incendiu din 1819. Focul a distrus cea mai mare parte a centrului, iar pia\u021ba \u0219i str\u0103zile din jur au fost apoi reorganizate. Liniile ro\u0219ii suprapun astfel peste ora\u0219ul de ast\u0103zi planul celui disp\u0103rut. Prin ora\u0219 e definit un traseu juc\u0103u\u0219, cel al iepurilor de bronz. Ei fac parte din Traseul Regal al ora\u0219ului, al\u0103turi de statuile celor cinci regi polonezi \u00eencorona\u021bi la Gniezno, de personaje din legende \u0219i de c\u00e2teva machete istorice. Alegerea iepurilor porne\u0219te de la jocul de cuvinte dintre kr\u00f3l = rege, \u0219i kr\u00f3lik = iepure, un fel de \u201eregi\u0219or\u201d. Fiecare iepure are alt\u0103 ocupa\u021bie \u0219i trimite la c\u00e2te un episod sau personaj din istoria ora\u0219ului. \u00cen timpul scurtei mele plimb\u0103ri am g\u0103sit degust\u0103torul, zidarul, scribul, Napoleon \u0219i r\u0103zboinicul din vremea Pia\u0219tilor. Printre ei s-a strecurat \u0219i Piast Plugarul, str\u0103mo\u0219ul legendar al dinastiei, care nu este iepure, de\u0219i \u00een aceast\u0103 companie aproape c\u0103 pare unul. Nu aveam timp s\u0103 parcurg tot traseul, dar am adunat destui c\u00e2t s\u0103-mi alc\u0103tuiesc propria mic\u0103 menajerie istoric\u0103. Cum parcarea autocarului se afla undeva la poalele catedralei, m-am \u00eentors spre Dealul Lech. Am mai trecut o dat\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Boles\u0142aw Viteazul \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 o pictur\u0103 mural\u0103 care aminte\u0219te de botezul lui Mieszko I \u0219i, simbolic, de Botezul Poloniei din anul 966. Inscrip\u021bia latin\u0103 spune limpede: Anno Domini 966, Mesco Dux baptizatur \u2013 \u201e\u00cen anul Domnului 966, ducele Mieszko este botezat\u201d. Am mai privit o dat\u0103 catedrala, acum luminat\u0103 de un cer aproape senin, \u0219i apoi du\u0219i am fost mai departe, spre Pozna\u0144. 00"}