{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Geghardavank - M\u0103n\u0103stirea Suli\u021bei - &#127462;&#127474; Armenia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"JMfDCdJL9T\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/geghardavank\/\">Geghardavank &#8211; M\u0103n\u0103stirea Suli\u021bei<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/geghardavank\/embed\/#?secret=JMfDCdJL9T\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Geghardavank &#8211; M\u0103n\u0103stirea Suli\u021bei&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"JMfDCdJL9T\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/2019-04-25-0150-Ma\u0306na\u0306stirea-Geghard.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"25 aprilie, a doua zi petrecut\u0103 \u00een Armenia. Ca pentru a compensa cumva corvoada zilei precedente, cei doi ghizi ai no\u0219tri ne-au anun\u021bat c\u0103 \u00een acea zi vom avea un program foarte u\u0219or. Urma s\u0103 mergem doar vreo 60 de kilometri spre est de Yerevan p\u00e2n\u0103 se \u00eenfunda drumul \u00een canionul v\u0103ii Azat. Ne a\u0219tepta acolo o m\u0103n\u0103stire cu totul special\u0103, \u00eenscris\u0103 \u0219i ea pe listele UNESCO, Geghardavank. \u00cen traducere rom\u00e2neasc\u0103 numele ar fi geghard = suli\u021b\u0103 plus vank = m\u0103n\u0103stire pe armene\u0219te. La \u00eentoarcere urma s\u0103 mai facem o oprire la templul p\u0103g\u00e2n din Garni. Tot programul \u0103sta ne ocupa doar o jum\u0103tate de zi, \u00een cealalt\u0103 jum\u0103tate aveam program de voie prin Yerevan, fiecare dup\u0103 cum \u00eel t\u0103ia capul \u0219i dup\u0103 cum \u00eel \u021bineau puterile. Drumul p\u00e2n\u0103 la Geghardavank n-a fost greu \u0219i nici foarte r\u0103u. La destina\u021bie, am putut iar\u0103\u0219i admira frumuse\u021bea locului \u00een care au ales armenii s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 m\u00e2ndr\u0103 m\u0103n\u0103stire, pe Azat \u00een jos pe un mal frumos. \u00cen secolul al 4-lea, c\u00e2nd se spune c-a fost ridicat\u0103 aici o prim\u0103 ctitorie, trebuie s\u0103 fi fost un loc rupt de lume. De jur \u00eemprejurul nostru se ridicau pere\u021bi \u00eenal\u021bi de st\u00e2nc\u0103 iar la picioarele lor st\u0103tea pitit\u0103 m\u0103n\u0103stirea, \u00eenconjurat\u0103 de ziduri de piatr\u0103 \u0219i \u00eembr\u0103cat\u0103 parc\u0103 \u00een straie de camuflaj. Abia de-o puteai deosebi de st\u00e2ncile din jur. \u00cenainte de-a p\u0103\u0219i \u00een curtea m\u0103n\u0103stirii, Tigran ne-a atras aten\u021bia asupra unei grote aflate la c\u00e2\u021biva metri deasupra capului nostru. Spunea el c\u0103 ruinele ce se vedeau acolo ar fi fost r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale primei m\u0103n\u0103stiri ridicate aici&nbsp; &#8211; pe nume Ayrivank, m\u0103n\u0103stirea din st\u00e2nc\u0103 &#8211; de c\u0103tre \u00eensu\u0219i Grigorie Lumin\u0103torul primul catolicos al bisericii armeene. Din p\u0103cate, acea m\u0103n\u0103stire a fost ras\u0103 de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului \u00een timpul cuceririi arabe. Ayrivank, \u201eM\u0103n\u0103stirea Pe\u0219terii\u201d, s-a format \u00een jurul unei grote naturale \u00een care izvora ap\u0103 considerat\u0103 vindec\u0103toare. Tradi\u021bia \u00eei atribuie \u00eentemeierea lui Grigorie Lumin\u0103torul, \u00een secolul al IV-lea, \u00eens\u0103 existen\u021ba unei comunit\u0103\u021bi monahale organizate poate fi documentat\u0103 sigur abia din secolul al VIII-lea. Numele nu se referea la bisericile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 pe care le vedem ast\u0103zi \u2014 acestea au fost realizate \u00een secolul al XIII-lea \u2014 ci la pe\u0219tera izvorului, centrul spiritual al vechii a\u0219ez\u0103ri. Ayrivank cuprindea l\u0103ca\u0219uri de cult, chilii \u0219i cl\u0103diri gospod\u0103re\u0219ti construite \u00een jurul grotei. \u00cen anul 923, Nasr, reprezentantul califului arab \u00een Armenia, a jefuit m\u0103n\u0103stirea, i-a distrus manuscrisele \u0219i i-a incendiat cl\u0103dirile. Cutremurele ulterioare au \u0219ters aproape toate urmele complexului timpuriu. Izvorul a supravie\u021buit \u00eens\u0103 \u0219i a continuat s\u0103 atrag\u0103 pelerini. Tocmai aceast\u0103 continuitate explic\u0103 de ce, dup\u0103 aproape trei secole, noua m\u0103n\u0103stire a fost ridicat\u0103 \u00een acela\u0219i loc. Geghard nu a \u00eenlocuit pur \u0219i simplu Ayrivankul ci a crescut \u00een jurul nucleului sacru care \u00eei d\u0103duse na\u0219tere. Geghardavank cea din zilele noastre a fost ref\u0103cut\u0103 \u00een secolul al 13-lea, \u00een timpul reconquistei caucaziene a reginei Tamar a Georgiei. Pe vremea aceea era un important centru de cultur\u0103, o mul\u021bime de \u00eenv\u0103\u021bati armeni au tr\u0103it aici, o gr\u0103mad\u0103 de manuscrise au fost mig\u0103lite \u0219i \u00eempodobite \u00een scriptoriile ei. Din fericire a r\u0103mas aproape neschimbat\u0103 de atunci cu toate c-au trecut \u0219i peste ea r\u0103zboaie \u0219i cutremure. Nu mai e o m\u0103n\u0103stire activ\u0103 de mult\u0103 vreme ci doar biseric\u0103 \u0219i loc de pelerinaj. Numele de ast\u0103zi al m\u0103n\u0103stirii provine de la o relicv\u0103 pre\u021bioas\u0103 ce-a fost adus\u0103 \u00een Armenia de apostolul Tadeu \u00eenc\u0103 din primul secol. E vorba de suli\u021ba cu care a fost \u00eempuns Iisus pe cruce de c\u0103tre soldatul roman Longinus. Oare ce p\u0103rere or avea cei de la Vatican sau Viena despre preten\u021bia asta? Geghardavank e cu totul deosebit\u0103 pentru c\u0103 trei sferturi din ea e s\u0103pat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103. Spre deosebire de Haghpat, aici nu \u021bi se mai pare c\u0103 te afli \u00eentr-o grot\u0103, chiar e\u0219ti, chiar dac\u0103 e s\u0103pat\u0103 de m\u00e2na omului. Vizita noastr\u0103 n-a fost foarte lung\u0103, am trecut pe r\u00e2nd prin toate \u00eenc\u0103perile acelea \u00eentunecoase \u00eentreb\u00e2ndu-ne c\u00e2\u021bi zeci de ani le-or fi trebuit me\u0219terilor s\u0103 le ciopleasc\u0103. \u0218i aici mi-au pl\u0103cut mult crucile desenate \u00een piatr\u0103, dantel\u0103ria lor frumoas\u0103. Cele mai spectaculoase m\u0103n\u0103stiri ale Armeniei medievale \u2013 Geghard, Noravank sau Haghpat \u2013 au cunoscut o perioad\u0103 de mare \u00eenflorire dup\u0103 dispari\u021bia regatului bagratid de la Ani. Acesta fusese anexat de Imperiul Bizantin \u00een 1045, iar \u00een deceniile urm\u0103toare o mare parte a Armeniei istorice din Caucaz a ajuns sub st\u0103p\u00e2nirea selgiucizilor \u0219i a altor dinastii musulmane. Suveranitatea armean\u0103 nu disp\u0103ruse \u00eens\u0103 cu totul. Departe, \u00een Cilicia, se formase un nou stat armean, devenit regat \u00een 1198. M\u0103n\u0103stirile caucaziene apar\u021bineau \u00eens\u0103 unei alte lumi politice. Sub David Constructorul Bagrationi \u0219i mai ales sub str\u0103nepoata lui, regina Tamar (1184\u20131213), Regatul Georgiei a devenit cea mai puternic\u0103 \u021bar\u0103 cre\u0219tin\u0103 din Caucaz. Armatele georgiene au recucerit treptat nordul \u0219i centrul Armeniei, dar campaniile au fost conduse \u00een mare m\u0103sur\u0103 de doi principi armeni, fra\u021bii Zakare \u0219i Ivane Zakarian, afla\u021bi \u00een slujba coroanei georgiene. Dup\u0103 victorie, ei au primit administrarea teritoriilor eliberate \u0219i au \u00eencurajat rena\u0219terea vie\u021bii religioase \u0219i culturale armene. Geghard a intrat cur\u00e2nd \u00een st\u0103p\u00e2nirea familiei princiare Pro\u0219ian, vasali ai Zakarianilor. Lor li se datoreaz\u0103 mare parte din ceea ce vedem ast\u0103zi: bisericile \u0219i \u00eenc\u0103perile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, camerele funerare \u0219i numeroasele inscrip\u021bii. M\u0103n\u0103stirea a devenit re\u0219edin\u021ba spiritual\u0103 \u0219i necropola familiei, iar mormintele principilor Pro\u0219ian se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een interiorul complexului. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 au ren\u0103scut \u0219coala, biblioteca \u0219i scriptoriumul m\u0103n\u0103stirii, f\u0103c\u00e2nd din Geghard unul dintre cele mai importante centre culturale ale Armeniei medievale. Poate c\u0103 nici asem\u0103narea dintre numele dinastiilor Bagratuni \u0219i Bagrationi nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Mul\u021bi istorici consider\u0103 c\u0103 dinastia regal\u0103 georgian\u0103 Bagrationi \u0219i vechii Bagratizi armeni reprezentau ramuri ale aceleia\u0219i familii caucaziene, desp\u0103r\u021bite de istorie, dar unite printr-o mo\u0219tenire comun\u0103. Dac\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103 este corect\u0103, rena\u0219terea Armeniei din secolele XII\u2013XIII nu a fost doar rezultatul unei alian\u021be politice dintre dou\u0103 popoare vecine, ci \u0219i al colabor\u0103rii dintre dou\u0103 ramuri ale aceleia\u0219i mari familii princiare. Dou\u0103 lucruri m-au impresionat \u00een mod deosebit la m\u0103n\u0103stirea Geghard. Primul e legat de modul \u00een care au fost construite bisericu\u021bele ce o compun. Se presupune c\u0103 cioplitorii au \u00eenceput lucrul cu oculus, acea deschiz\u0103tur\u0103 din cupol\u0103 ce e singura fereastr\u0103 prin care \u00eenc\u0103perile comunic\u0103 cu exteriorul. Dincolo de ingeniozitatea tehnic\u0103, locul amintea parc\u0103 de vechi credin\u021be. Prima m\u0103n\u0103stire de la Geghard s-a n\u0103scut \u00een jurul unui izvor sacru aflat \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103, venerat \u00eenc\u0103 dinainte de cre\u0219tinism. Nu \u0219tiu dac\u0103 locul \u00eei fusese \u00eenchinat Anahitei, marea zei\u021b\u0103 armean\u0103 a fertilit\u0103\u021bii \u0219i apelor, dar asocierea \u00ee\u021bi venea aproape firesc \u00een minte. Acolo erau deja pe\u0219tera, izvorul, muntele \u0219i credin\u021ba c\u0103 apa poate vindeca. Cre\u0219tinismul n-a venit aici pe teren gol. A g\u0103sit un loc sf\u00e2nt \u0219i l-a luat \u00een st\u0103p\u00e2nire. Al doilea lucru ce m-a impresionat e legat de acustica deosebit\u0103 a pe\u0219terilor. Din c\u00e2te se pare, multe grupuri organizate vin aici din Yerevan cu c\u00e2te un mic cor armenesc dup\u0103 ele, trei-patru oameni care se pun pe c\u00e2ntat prin bisericile s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103. Am avut norocul s\u0103 d\u0103m \u0219i noi peste unul iar Daniela, colega mea de banc\u0103 din autocar, a reu\u0219it s\u0103 \u00eenregistreze o bucat\u0103 c\u00e2ntat\u0103 \u00een biserica de la etaj. Iac\u0103t\u0103 ce frumos sun\u0103 \u2026 La poalele dealului m\u0103n\u0103stirii erau aduna\u021bi, ca pe la noi, o mul\u021bime de negu\u021b\u0103tori ce vindeau tot feluri de bun\u0103t\u0103\u021bi comestibile \u0219i suveniruri. Eu una a trebuit s\u0103 \u00eenghit \u00een sec \u0219i s\u0103 plec repede mai departe pentru c\u0103 fusesem lene\u0219\u0103 \u0219i nu binevoisem s\u0103 schimb euroi \u00een drami armene\u0219ti. Noroc cu ceilal\u021bi. Tamara ne-a servit cu cozonac, Florin cu \u0219orici din aceia ro\u0219ii dintr-un soi de marmelad\u0103 foarte uscat\u0103. P\u00e2n\u0103 s-ajungem \u00een Garni am avut cu ce-mi ocupa timpul. 00"}