{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Gdansk - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"YJIazlboUN\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gdansk\/\">Gdansk<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/gdansk\/embed\/#?secret=YJIazlboUN\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Gdansk&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"YJIazlboUN\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Pu\u021bine ora\u0219e din Polonia au avut o istorie at\u00e2t de complicat\u0103 precum Gda\u0144sk. Pozi\u021bia sa, aproape de v\u0103rsarea Vistulei \u00een Marea Baltic\u0103, i-a adus bog\u0103\u021bia, dar l-a \u0219i a\u0219ezat timp de secole la \u00eent\u00e2lnirea intereselor poloneze, germane \u0219i prusace. Ora\u0219ul pe care \u00eel voi vedea ast\u0103zi sub numele polonez Gda\u0144sk a fost cunoscut cea mai mare parte a istoriei sale moderne \u0219i sub numele german Danzig. A\u0219ezarea este men\u021bionat\u0103 \u00een izvoare \u00eenc\u0103 din anul 997, c\u00e2nd apare \u00een relatarea despre misiunea \u0219i moartea Sf\u00e2ntului Adalbert de Praga. \u00cen Evul Mediu, Gda\u0144sk s-a dezvoltat ca port al Pomereliei, regiunea de la gurile Vistulei, prin care produsele din interiorul Poloniei puteau ajunge la Baltica \u0219i de aici c\u0103tre porturile Europei de Nord. \u00cencep\u00e2nd din Evul Mediu t\u00e2rziu, comer\u021bul din Marea Baltic\u0103 \u0219i Marea Nordului era dominat de o uria\u0219\u0103 re\u021bea de ora\u0219e comerciale cunoscut\u0103 drept Liga Hanseatic\u0103 sau, mai simplu, Hansa. Nu era un stat \u0219i nici o alian\u021b\u0103 \u00een sensul modern, ci o asociere flexibil\u0103 de ora\u0219e \u0219i negustori care \u00ee\u0219i ap\u0103rau \u00eempreun\u0103 privilegiile comerciale, negociau condi\u021bii favorabile \u00een porturile str\u0103ine \u0219i asigurau circula\u021bia m\u0103rfurilor \u00eentre estul \u0219i vestul Europei. \u00cen centrul re\u021belei se afla L\u00fcbeck, iar printre marile ora\u0219e hanseatice ale Balticii se num\u0103rau Hamburg, Rostock, Stralsund, Riga, Tallinn \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, Gda\u0144sk. Cor\u0103biile hanseatice transportau spre vest lemn, cear\u0103, bl\u0103nuri, cereale \u0219i alte produse din Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u0219i aduceau \u00een sens invers stofe, sare, vin \u0219i produse manufacturate. Gda\u0144sk avea \u00eens\u0103 un avantaj extraordinar fa\u021b\u0103 de multe dintre aceste porturi: Vistula. Pe fluviu puteau cobor\u00ee p\u00e2n\u0103 la mare m\u0103rfurile produse \u00een interiorul Poloniei \u0219i, mai t\u00e2rziu, \u00een uria\u0219ul Commonwealth polono-lituanian. Tocmai aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre hinterlandul est-european \u0219i comer\u021bul maritim occidental avea s\u0103 transforme ora\u0219ul \u00eentr-unul dintre cele mai bogate porturi ale Balticii. Gda\u0144sk este considerat membru al Hansei din secolul al XIV-lea \u0219i a participat activ la comer\u021bul acesteia. Hansa nu explic\u0103 singur\u0103 prosperitatea ulterioar\u0103 a ora\u0219ului \u2014 perioada sa de maxim\u0103 \u00eenflorire avea s\u0103 vin\u0103 mai ales \u00een secolele XVI\u2013XVII, c\u00e2nd Gda\u0144sk se afla sub Coroana Polonez\u0103 \u2014 dar a\u0219ezarea \u00een aceast\u0103 mare re\u021bea comercial\u0103 baltic\u0103 a fost una dintre bazele ascensiunii sale. \u00cen 1308, Ordinul Teutonic a ocupat Gda\u0144skul, iar ora\u0219ul a r\u0103mas sub st\u0103p\u00e2nirea sa timp de aproape un secol \u0219i jum\u0103tate. Teutonii au construit aici un castel \u0219i au integrat portul \u00een statul lor prusac. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Gda\u0144sk a intrat \u00een re\u021beaua comercial\u0103 a Ligii Hanseatice. Dar rela\u021bia ora\u0219ului cu Ordinul s-a deteriorat. Negustorii boga\u021bi ai Gda\u0144skului doreau mai mult\u0103 libertate economic\u0103 \u0219i politic\u0103, iar \u00een 1454 ora\u0219ul s-a al\u0103turat revoltei Confedera\u021biei Prusace \u00eempotriva Cavalerilor Teutoni \u0219i a recunoscut autoritatea regelui Poloniei. A urmat R\u0103zboiul de Treisprezece Ani, acela\u0219i conflict pe care l-am \u00eent\u00e2lnit deja \u00een istoria Warmiei. Prin Pacea de la Toru\u0144 din 1466, Gda\u0144sk a intrat definitiv sub Coroana Polonez\u0103. Dar nu a devenit pur \u0219i simplu un ora\u0219 polonez administrat de la Cracovia. Regii Poloniei i-au acordat privilegii foarte largi. Gda\u0144sk \u00ee\u0219i administra singur mare parte dintre afaceri, \u00ee\u0219i controla portul \u0219i comer\u021bul \u0219i dispunea de institu\u021bii proprii. Aceast\u0103 autonomie, combinat\u0103 cu pozi\u021bia excep\u021bional\u0103 la cap\u0103tul Vistulei, avea s\u0103 transforme ora\u0219ul \u00eentr-unul dintre cele mai bogate centre comerciale ale Europei de Nord. Prin Vistula coborau spre Gda\u0144sk cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de cereale, lemn \u0219i alte produse din vastul hinterland al Commonwealth-ului polono-lituanian. De aici erau \u00eenc\u0103rcate pe cor\u0103bii \u0219i trimise spre \u021a\u0103rile de Jos, Anglia \u0219i celelalte pie\u021be occidentale. \u00cen sens invers veneau m\u0103rfurile Europei de Vest. Secolele XVI \u0219i XVII au fost marea epoc\u0103 de prosperitate a ora\u0219ului. Iar bog\u0103\u021bia aceasta este, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, expus\u0103 ast\u0103zi \u00een cl\u0103dirile de pe D\u0142ugi Targ \u0219i D\u0142uga. Casele \u00eenguste \u0219i \u00eenalte cu fa\u021bade elaborate, Prim\u0103ria, Curtea lui Artus \u0219i F\u00e2nt\u00e2na lui Neptun nu sunt doar decorul unui centru vechi pitoresc. Sunt expresia averii \u0219i prestigiului unei elite de negustori care voia s\u0103 arate lumii c\u00e2t de important devenise ora\u0219ul s\u0103u. Influen\u021bele culturale veneau din toate direc\u021biile. Ora\u0219ul era legat politic de Polonia, popula\u021bia sa urban\u0103 era \u00een mare parte germanofon\u0103, iar negustorii \u00eentre\u021bineau rela\u021bii intense cu ora\u0219ele germane \u0219i mai ales cu \u021a\u0103rile de Jos. De aceea centrul istoric al Gda\u0144skului poate avea pe alocuri un aer surprinz\u0103tor de flamand sau olandez. Numero\u0219i arhitec\u021bi \u0219i arti\u0219ti veni\u021bi din \u021a\u0103rile de Jos au lucrat aici \u00een perioada de maxim\u0103 prosperitate. Reforma a schimbat \u0219i identitatea religioas\u0103 a ora\u0219ului. \u00cen secolul al XVI-lea majoritatea burgheziei din Gda\u0144sk a devenit luteran\u0103, \u00een timp ce ora\u0219ul continua s\u0103 se afle sub autoritatea regilor catolici ai Poloniei. Din nou apare acea lume mult mai amestecat\u0103 dec\u00e2t ne las\u0103 s\u0103 b\u0103nuim grani\u021bele moderne. Declinul a venit treptat, odat\u0103 cu r\u0103zboaiele secolelor XVII \u0219i XVIII \u0219i sl\u0103birea Commonwealth-ului polono-lituanian. \u00cen 1793, la a doua \u00eemp\u0103r\u021bire a Poloniei, Gda\u0144sk a fost anexat de Regatul Prusiei. A urmat o scurt\u0103 parantez\u0103 napoleonian\u0103, apoi ora\u0219ul a revenit Prusiei \u0219i, din 1871, a f\u0103cut parte din Imperiul German. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial s-a creat \u00eens\u0103 o situa\u021bie cu totul neobi\u0219nuit\u0103. Tratatul de la Versailles nu a atribuit ora\u0219ul nici Germaniei, nici Poloniei. \u00cen 1920 a ap\u0103rut Ora\u0219ul Liber Danzig, aflat sub protec\u021bia Ligii Na\u021biunilor. Popula\u021bia era majoritar german\u0103, dar Polonia avea anumite drepturi asupra portului, c\u0103ilor ferate \u0219i politicii externe. Tensiunile dintre Germania nazist\u0103 \u0219i Polonia \u00een jurul Danzigului aveau s\u0103 devin\u0103 una dintre marile crize care au precedat izbucnirea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. La 1 septembrie 1939, cu atacul german asupra depozitului militar polonez de la Westerplatte, l\u00e2ng\u0103 Gda\u0144sk, \u00eencepea invazia Poloniei. \u00cen aceea\u0219i zi, Germania nazist\u0103 anexa Ora\u0219ul Liber Danzig. \u00cen prim\u0103vara anului 1945, luptele pentru Gda\u0144sk \u0219i incendiile care le-au urmat au distrus o mare parte a centrului istoric. Dup\u0103 r\u0103zboi, ora\u0219ul a devenit parte a Poloniei, popula\u021bia german\u0103 a plecat sau a fost expulzat\u0103, iar \u00een locul ei au venit polonezi, inclusiv oameni str\u0103muta\u021bi din teritoriile estice anexate de Uniunea Sovietic\u0103. Centrul istoric de azi a fost reconstruit \u00een mare m\u0103sur\u0103 dup\u0103 1945. \u0218i reconstruc\u021bia nu a urm\u0103rit \u00eentotdeauna reproducerea exact\u0103 a Danzigului de dinainte de r\u0103zboi. Restauratorii au privilegiat adesea imaginea ora\u0219ului din epoca sa de aur, c\u00e2nd se afla sub Coroana Polonez\u0103, elimin\u00e2nd sau modific\u00e2nd unele dintre transform\u0103rile arhitecturale din perioada prusac\u0103 \u0219i german\u0103. A\u0219adar, c\u00e2nd voi merge pe D\u0142uga \u0219i voi avea impresia c\u0103 m\u0103 aflu \u00eentr-un ora\u0219 renascentist perfect conservat, trebuie s\u0103-mi amintesc c\u0103 privesc \u00een acela\u0219i timp un ora\u0219 istoric \u0219i o extraordinar\u0103 reconstruc\u021bie postbelic\u0103. Gda\u0144sk avea \u00eens\u0103 s\u0103 intre din nou \u00een istoria Europei c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu. \u00cen august 1980, o grev\u0103 izbucnit\u0103 la \u0218antierul Naval Lenin din Gda\u0144sk, av\u00e2ndu-l printre lideri pe electricianul Lech Wa\u0142\u0119sa, s-a transformat \u00eentr-o mi\u0219care mult mai ampl\u0103 de contestare a regimului comunist. Grevi\u0219tii au formulat 21 de revendic\u0103ri, \u00eentre care dreptul de a crea sindicate independente, iar \u00een urma negocierilor cu autorit\u0103\u021bile a luat na\u0219tere Solidarno\u015b\u0107 \u2013 Solidaritatea, primul sindicat independent recunoscut \u00eentr-un stat din blocul sovietic. Mi\u0219carea a fost reprimat\u0103 dup\u0103 introducerea legii mar\u021biale \u00een 1981, dar nu a disp\u0103rut. La sf\u00e2r\u0219itul deceniului, Solidaritatea a revenit \u00een prim-plan, iar negocierile cu regimul \u0219i alegerile par\u021bial libere din 1989 au deschis drumul c\u0103tre pr\u0103bu\u0219irea regimului comunist din Polonia. Gda\u0144sk devenea astfel, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, un ora\u0219-port ale c\u0103rui evenimente aveau consecin\u021be mult dincolo de grani\u021bele sale. Partea a doua \u2013 Plan de munc\u0103 pentru c\u0103scat gura A\u0219 pleca devreme de la hotel direct spre Monumentul Muncitorilor C\u0103zu\u021bi \u00een 1970 \u0219i Brama nr 2 Stoczni Gda\u0144skiej. Sunt obiective exterioare, deci nu are rost s\u0103 consum pentru ele orele \u00een care sunt deschise interioarele. Le pot vedea lini\u0219tit\u0103 \u00eenainte de 10. De acolo a\u0219 cobor\u00ee spre Bazylika \u015bw. Brygidy. Aici apare prima constr\u00e2ngere: accesul turistic este de luni p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00eentre orele 10:00\u201318:30. Ideal ar fi, deci, s\u0103 ajung pe la 10. Biserica merit\u0103 vizitat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru altarul monumental de chihlimbar \u0219i nu cred c\u0103 este nevoie s\u0103-i aloc foarte mult timp. Apoi ar urma Wielki M\u0142yn \u2013 Muzeul Chihlimbarului. Joia este deschis \u00eentre 10:00\u201320:00. A\u0219 prefera s\u0103-l vizitez acum, c\u00e2t sunt deja aici, dar am o constr\u00e2ngere mai important\u0103: la 11:57 trebuie s\u0103 fiu \u00een Bazilica Sf. Maria. Dac\u0103 v\u0103d c\u0103 timpul devine prea scurt, las muzeul pentru mai t\u00e2rziu. De la Marea Moar\u0103 a\u0219 cobor\u00ee spre centrul istoric, cu ochii pe ceas. \u00cen fiecare zi, la 11:57, are loc unica demonstra\u021bie zilnic\u0103 a teatrului de figurine al ceasului astronomic din Bazilica Sf. Maria. Bazilica este deschis\u0103 joia \u00eentre 8:30 \u0219i 17:30 \u00een septembrie, iar turnul poate fi vizitat \u00eentre 11:00 \u0219i 16:00. Urcarea \u00een turn r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 op\u021bional\u0103. Dup\u0103 aceea am program de voie prin centrul vechi. Pot urma traseul Mariacka \u2192 Brama Mariacka \u2192 \u017buraw \u2192 Mot\u0142awa \u2192 D\u0142ugi Targ. Pe D\u0142ugi Targ ajung la Dw\u00f3r Artusa, unde a\u0219 vrea s\u0103 intru, apoi la F\u00e2nt\u00e2na lui Neptun \u0219i Ratusz G\u0142\u00f3wnego Miasta. La Prim\u0103rie decid pe loc dac\u0103 mai vreau un interior sau dac\u0103 mi-ajunge. Continui apoi pe D\u0142uga p\u00e2n\u0103 la Dom Uphagena. Pe acesta l-a\u0219 p\u0103stra ca al doilea interior important dup\u0103 Artus. Dup\u0103 toate c\u00e2te am aflat despre burghezia negustoreasc\u0103 a Gda\u0144skului, aici pot vedea efectiv cum ar\u0103ta casa unui patrician bogat. Dup\u0103 Uphagen ajung firesc la Z\u0142ota Brama, iar imediat dincolo de ea se afl\u0103 Wielka Zbrojownia. Armur\u0103ria o v\u0103d din exterior, f\u0103r\u0103 s\u0103 pierd timp cu o vizit\u0103. Dac\u0103 diminea\u021ba am s\u0103rit peste Muzeul Chihlimbarului, de aici sunt din nou relativ aproape de el. Dac\u0103 mai am timp \u0219i energie, m\u0103 \u00eentorc \u0219i \u00eel vizitez; dac\u0103 sunt deja fr\u00e2nt\u0103, r\u0103m\u00e2ne pentru alt\u0103 dat\u0103. Serile le-a\u0219 l\u0103sa f\u0103r\u0103 niciun plan. Hotelul este chiar pe Mot\u0142awa, a\u0219a c\u0103 dup\u0103 sosire \u0219i apoi la sf\u00e2r\u0219itul zilei petrecute \u00een Gda\u0144sk probabil va fi suficient s\u0103 ies la plimbare pe malul r\u00e2ului, s\u0103 v\u0103d ora\u0219ul luminat \u0219i s\u0103 m\u0103 opresc unde \u00eemi face cu ochiul. Ar mai merita c\u0103utate ceva specialit\u0103\u021bi dulci S\u0103 \u00eencerc s\u0103 le gasesc \u00een Targ Rybny Fishmarkt pentru mleko gda\u0144skie. Sau chiar pe l\u00e2ng\u0103 hotel, la Tygle Gda\u0144skie, unde meniul folose\u0219te gda\u0144skie mleko, Goldwasser \u0219i mar\u021bipan. Marcepan \u2013 mar\u021bipan. Nu este o inven\u021bie a Gda\u0144skului, dar are aici o tradi\u021bie veche, legat\u0103 de comer\u021bul baltic \u0219i de cultura cofet\u0103riei urbane. \u00cen secolul al XIX-lea, mar\u021bipanul era deja una dintre specialit\u0103\u021bile pentru care erau cunoscute cofet\u0103riile ora\u0219ului, iar Gda\u0144sk avea mai multe fabrici importante de mar\u021bipan \u0219i ciocolat\u0103. C\u0103l\u0103torii \u0219i negustorii plecau din ora\u0219 cu mar\u021bipan \u0219i Goldwasser drept delicatese locale. Goldwasser \u2013 lichiorul emblematic al vechiului Danzig, produs \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea dintr-un amestec de plante \u0219i mirodenii \u0219i u\u0219or de recunoscut dup\u0103 foi\u021bele de aur care plutesc \u00een el. \u00cen epoca \u00een care a ap\u0103rut, asemenea b\u0103uturi aromatice erau adesea privite \u0219i ca tonice sau digestive, iar aurului i se atribuiau chiar virtu\u021bi medicinale. Nu am g\u0103sit \u00eens\u0103 dovezi c\u0103 Goldwasser ar fi avut o utilizare terapeutic\u0103 precis\u0103 \u0219i oficial\u0103; faima lui pare s\u0103 fi fost \u00een primul r\u00e2nd aceea de b\u0103utur\u0103 de lux \u0219i specialitate a Gda\u0144skului. Mleko gda\u0144skie \u2013 \u201elapte de Gda\u0144sk\u201d. \u00cen ciuda numelui, este un desert pufos din sm\u00e2nt\u00e2n\u0103, migdale \u0219i zah\u0103r, men\u021bionat deja \u00een Compendium ferculorum din 1682, prima carte de bucate tip\u0103rit\u0103 \u00een limba polon\u0103. Ingredientele sale spun \u0219i ele ceva despre bog\u0103\u021bia vechiului Gda\u0144sk: prin marele port ajungeau produse exotice \u0219i costisitoare, iar migdalele deveniser\u0103 tot mai populare \u00een secolul al XVII-lea. Era, a\u0219adar, un desert al meselor \u00eenst\u0103rite, nu o simpl\u0103 \u201ebudinc\u0103 de lapte\u201d. Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it 00"}