{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Din vremea ahemenizilor - &#x1f1ee;&#x1f1f7; Iran - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"YLw9xuc4Sy\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-ahemenizilor\/\">Din vremea ahemenizilor<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-vremea-ahemenizilor\/embed\/#?secret=YLw9xuc4Sy\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Din vremea ahemenizilor&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"YLw9xuc4Sy\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/2022-10-05-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":397,"description":"A sosit vremea unei recapitul\u0103ri de istorie antic\u0103&#8230; Am s\u0103 cobor \u00een timp tocmai la \u00eenceputul epocii fierului, c\u00e2nd popula\u021biile de p\u0103stori indo-europeni \u00eencepeau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 c\u00e2mpiile din nordul M\u0103rii Negre \u0219i ale M\u0103rii Caspice \u0219i s-o ia spre Europa \u0219i spre India. De\u0219i grupuri izolate de vorbitori de limbi indo-europene au ap\u0103rut \u0219i au disp\u0103rut \u00een vestul Iranului \u00eenc\u0103 din mileniul al II-lea \u00ee.Hr, abia \u00een timpul epocii fierului iranienii indo-europeni au devenit o for\u021b\u0103 dominant\u0103 pe platoul iranian. Pe la mijlocul secolului al IX-lea \u00ee.Hr. dou\u0103 nume de triburi iraniene au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 tot mai des \u00een sursele mesopotamiene: mezii \u0219i per\u0219i.Pe la \u00eenceputul mileniului I, mezii iranieni controlau deja aproape toat\u0103 zona Mun\u021bilor Zagros. Per\u0219ii apar \u0219i ei, la \u00eenceput \u00een acelea\u0219i zone iar mai apoi la sud, l\u00e2ng\u0103 grani\u021bele Elamului \u0219i \u00een regiunea Fars. Asirienii din Ninive au consemnat \u00een cronicile lor confrunt\u0103rile pe care le-au avut cu primul regat iranian din istorie. E vorba de regatul mezilor \u00eentemeiat de un anume Deioces, care, conform lui Herodot, ar fi domnit \u00eentre 728 \u0219i 675 \u00ee.Hr. Capitala acestui regat a fost Ecbatana, ce st\u0103 culcu\u0219it\u0103 \u00een zilele noastre sub ora\u0219ul modern Hamadan. Tot potrivit lui Herodot lui Deioces i-a urmat la tron fiul s\u0103u Phraortes (675\u2013653 \u00ee.Hr.) care i-a subjugat pe per\u0219i \u0219i \u0219i-a pierdut via\u021ba \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie \u00eempotriva asirienilor. A urmat apoi Cyaxares, care s-a aliat cu Babilonul, a reu\u0219it s\u0103-i \u00eenfr\u00e2ng\u0103 pe asirieni \u0219i s\u0103-i scoat\u0103 definitiv din istorie (prin anul 609 \u00ee.Hr). Urm\u0103torul rege, Astyages n-a prea fost popular \u0219i a sf\u00e2r\u0219it prin a fi p\u0103r\u0103sit de supu\u0219ii lui \u0219i b\u0103tut de Cirus al II-lea (cel Mare) al Persiei. Dinastia conduc\u0103toare a per\u0219ilor s-a stabilit \u00een Fars, \u00een sud-vestul Iranului, sub comanda unui rege care s-ar fi numit Achaemenes (de unde \u0219i numele dinastiei). Dup\u0103 el ar fi urmat Teispes, Cirus I \u0219i Cambyses I. Se crede c\u0103 Cambyses I ar fi fost vasalul regelui Cyaxares al mezilor \u0219i ar fi condus aceast\u0103 parte de lume \u00een numele lui. Se mai crede c\u0103 fiul lui Cambyses, Cirus II care va fi numit cel Mare, avea ceva rela\u021bii de rudenie cu regii mezi, prin mama sa. Cirus al II-lea trebuie s\u0103 fi fost un om deosebit, din nimic a reu\u0219it s\u0103 \u00eentemeieze primul mare imperiu din istorie. A \u00eenceput prin a aduna sub autoritatea sa mai multe triburi persane \u0219i iraniene dup\u0103 care s-a r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva mezilor \u0219i i-a \u00eenfr\u00e2nt \u00een lupt\u0103. Apoi s-a apucat ne\u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u0219i extind\u0103 regatul. A cucerit Babilonul, l-a \u00eenfr\u00e2nt pe mult-prea-bogatul rege Cresus al Lydiei, a luat Cilicia \u0219i a atacat ora\u0219ele ioniene de pe coasta Asiei Mici. Nu se \u0219tiu prea multe lucruri despre restul domniei lui Cirus. Rapiditatea cu care fiul \u0219i succesorul s\u0103u, Cambyses al II-lea, a purces la cucerirea Egiptului sugereaz\u0103 c\u0103 preg\u0103tirile fuseser\u0103 f\u0103cute \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Cirus. Fondatorul puterii persane \u0219i-a sf\u00e2r\u0219it via\u021ba \u00een anul 529 \u00ee.Hr. lupt\u00e2nd \u00een est, unde s-a \u00eentors pentru a ap\u0103ra grani\u021bele \u00eempotriva altor triburi r\u0103zboinice iraniene. I-a venit de hac regina Tomyris a massage\u021bilor un trib ce st\u0103p\u00e2nea \u021binuturile dintre Oxus (Amu Darya) \u0219i Jaxartes (Syr Darya). I-a urmat la tron fiul s\u0103u, Cambyses al II-lea (529\u2013522 \u00ee.Hr.). \u00cenainte s\u0103 porneasc\u0103 la cucerirea Egiptul se spune c\u0103 \u0219i-ar fi omor\u00e2t fratele, pe Bardiya, pentru a-\u0219i proteja spatele, un laitmotiv al istoriei persane. \u00cen timpul campaniei din Egipt lui Cambyses i-a ajuns la ureche vestea despre o revolt\u0103 ce avea loc \u00een Iran, condus\u0103 de un impostor care pretinde c\u0103 era Bardiya \u0219i care era sprijinit de mai multe provincii ale imperiului. Cambyses nu a mai apucat s\u0103-i pedepseasc\u0103 pe uzurpatori pentru c\u0103 a murit pe drumul de \u00eentoarcere, \u00een circumstan\u021be nu prea clare. Dup\u0103 unele p\u0103reri s-ar fi sinucis, dup\u0103 altele s-ar fi infectat \u00een urma unei r\u0103ni pe care \u0219i-a provocat-o singur accidental. Cel ce-a profitat de situa\u021bie a fost Darius, un general \u00een armata lui Cambyses ce era \u00een acela\u0219i timp unul dintre prin\u021bii familiei ahemenide. Darius I (522\u2013496 \u00ee.Ch) a povestit \u00een detaliu epopeea luptei lui cu falsul Bardiya \u0219i evenimentele din primul s\u0103u an de domnie, \u00eentr-o faimoas\u0103 inscrip\u021bie t\u0103iat\u0103 \u00eentr-un perete de st\u00e2nc\u0103 pe muntele Bisotun. Dup\u0103 unele p\u0103reri textul acela e pur\u0103 propagand\u0103 iar uzurpatorul nu ar fi fost deloc un impostor ci \u00eensu\u0219i Bardiya. Darius a avut nevoie de mai mult de un an de lupte grele pentru a \u00een\u0103bu\u0219i revoltele. Aproape fiecare provincie a imperiului a fost implicat\u0103 \u00een conflict, inclusiv Persia \u0219i mai ales Media. Dar a r\u0103zbit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ba \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat \u0219i calificativul de cel Mare, adopt\u00e2nd aceea\u0219i politic\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 de iertare a du\u0219manilor care pare s\u0103 fi fost aplicat\u0103 \u0219i de Cirus. Dup\u0103 ce-a f\u0103cut ordine acas\u0103 Darius a continuat cuceririle. A trecut Helespontul, a ajuns \u00een Dobrogea \u0219i a invadat Grecia. \u00cen anul 490 \u00ee.Hr. a m\u00e2ncat b\u0103taie la Maraton. Darius i-a l\u0103sat mo\u0219tenire fiului s\u0103u Xerxes (486\u2013465 \u00ee.Ch) dorin\u021ba de-a cuceri ora\u0219ele Greciei. Nici lui Xerxes nu i-a reu\u0219it. Cu toate c\u0103 i-a b\u0103tut pe greci la Termopile, a fost \u00eenfr\u00e2nt la Salamina. Dup\u0103 acest eveniment regele-regilor s-a \u00eentors acas\u0103 \u0219i \u0219i-a v\u0103zut de conducerea imperiului p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a c\u0103zut prad\u0103 unor intrigi de palat \u0219i a fost asasinat. Regii care i-au urmat lui Xerxes la tron \u2013 Artaxerxes I (465\u2013425 \u00ee.Hr.), Xerxes al II-lea (425\u2013424 \u00ee.Hr.), Darius al II-lea (423\u2013404 \u00ee.Hr.), Artaxerxes II, III \u0219i \u00een sf\u00eer\u0219it Darius al III-lea (380\u2013330 \u00ee.Hr.) nu s-au ridicat la nivelul predecesorilor lor iar succesul de care s-a bucurat imperiul \u00een perioada lor s-a datorat mai degrab\u0103 subordona\u021bilor. Politicile pe care le-au aplicat nu au mai fost la fel de \u00een\u021belepte \u0219i \u00eeng\u0103duitoare cu supu\u0219ii ca cele ale \u00eentemeietorilor. S-au l\u0103sat atra\u0219i \u00een intrigi de palat \u0219i nu de pu\u021bine ori s-au m\u0103cel\u0103rit \u00eentre ei. \u0218i totu\u0219i, Alexandru Macedon nu \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat victoriile cu u\u0219urin\u021b\u0103. Istoria ahemenizilor pe care o \u0219tim noi ast\u0103zi ne-a parvenit \u00een principal din surse grece\u0219ti, persanii ocup\u00e2ndu-\u0219i timpul liber cu v\u00e2n\u0103toarea \u0219i nu cu treburi a\u0219a frivole precum consemnarea evenimentelor. Din acest motiv istoria aceasta e ni\u021bel p\u0103rtinitoare \u0219i nedreapt\u0103 cu ei. Imperiul persan nu ar fi putut s\u0103 dureze at\u00e2t de mult f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut oameni de valoare care s\u0103 compenseze viciile cu care i-au &#8222;pictat&#8221; du\u0219manii lor. Gata cu istoria, s\u0103 vedem ce urme ahemenide am g\u0103sit noi pe traseu. Susa A\u0219 \u00eencepe cu Susa, unul dintre cele mai importante ora\u0219e din anticul Orient Mijlociu, fost\u0103 capital\u0103 a Elamului care a r\u0103mas una dintre capitalele imperiului \u0219i pe vremea ahemenizilor. Se spune c\u0103 lui Darius cel Mare \u00eei pl\u0103cea mult acest ora\u0219 \u0219i l-a f\u0103cut capitala lui administrativ\u0103. Curtea regal\u0103 venea aici \u00een special pe timpul iernii, c\u0103 era mai cald. Vara se retr\u0103gea \u00een mun\u021bi, la Ecbatana, fosta capital\u0103 a mezilor, unde era mai r\u0103coare. Tare trist\u0103 mi s-a p\u0103rut vizita la situl arheologic de la Susa. Am ajuns acolo \u00een miezul zilei \u0219i soarele ne b\u0103tea \u00een cap f\u0103r\u0103 mil\u0103. Pe p\u0103m\u00e2nt am z\u0103rit, ca \u00eentr-un plan desenat pe h\u00e2rtie, doar urmele caselor \u0219i palatelor marcate cu un zid de chirpici nu prea \u00eenalt. N-am priceput nimic din el. Cine are curiozitatea s\u0103 vad\u0103 ce s-a descoperit \u00een Susa trebuie s\u0103 mearg\u0103 tocmai la Paris, la muzeul Luvru. Am \u00een\u021beles c\u0103 arheologii francezi au c\u0103p\u0103tat un fel de monopol asupra s\u0103p\u0103turilor de aici. \u0218antierul a \u00eenceput \u00een anul 1885 \u0219i, cu multe pauze, continu\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Regii qajari ce domneau \u00een secolul al 19-lea \u00een Iran au f\u0103cut o \u00een\u021belegere tare p\u0103guboas\u0103: \u00een cazul \u00een care se dezgropau ceva obiecte din aur acestea intrau \u00een buzunarul lor, orice altceva putea fi luat \u0219i dus \u00een Europa. Abia \u0219ahul Reza Pahlavi a renegociat termenii \u00een\u021belegerii. Au luat calea Fran\u021bei tot felul de descoperiri interesante: o mul\u021bime de c\u0103r\u0103mizi sm\u0103l\u021buite, baze de coloane \u0219i capiteluri din palatul regilor ahemenizi, pietre de hotar, ceramic\u0103, c\u0103r\u0103mizi cu inscrip\u021bii cuneiforme \u0219i \u00eendeosebi faimoasa stel\u0103 pe care a fost scrijelit Codul lui Hammurabi. Cei ce viziteaz\u0103 ast\u0103zi Susa n-au cum s\u0103 nu remarce un soi de castel sau zigurat modern ce strive\u0219te parc\u0103 situl arheologic. Cl\u0103direa a fost construit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea pentru a g\u0103zdui misiunile arheologice franceze. L-am \u00eentrebat pe Ehsan la ce folose\u0219te acum. Spunea c\u0103 la nimic deosebit, probabil st\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een a\u0219teptarea urm\u0103toarei echipe de arheologi. Ce p\u0103cat! Ce hotel bun ar mai fi fost! \u0218i ce priveli\u0219te nemaipomenit\u0103 ar fi putut oferi oaspe\u021bilor de pe acoperi\u0219, asupra \u00eentregului sit arheologic! Hamedan Teoretic, excursia noastr\u0103 a trecut \u0219i prin Ecbatana, capitala de iarn\u0103 a ahemenizilor. Practic \u00eens\u0103 nu am v\u0103zut nimic din acel ora\u0219 antic pentru c\u0103 st\u0103 \u00eengropat sub modernul ora\u0219 Hamadan. Am trecut \u00een schimb \u00een revist\u0103 un loc\u0219or numit Ganjnameh, \u00een traducere \u2009&#8221;cartea comorilor&#8221;, ce se g\u0103se\u0219te la vreo 12 km de Hamadan. Am ajuns aici pentru a admira dou\u0103 inscrip\u021bii cuneiforme ahemenide scrise \u00een trei limbi. Inscrip\u021bia din st\u00e2nga sus a fost cioplit\u0103 din ordinul lui Darius cel Mare iar cea din dreapta din ordinul fiul s\u0103u, regele Xerxes. Inscrip\u021biile sunt identice, mai pu\u021bin numele regilor \u0219i a str\u0103mo\u0219ilor lor pomeni\u021bi \u00een text. Sunt scrise \u00een persana veche, neo-babilonian\u0103 \u0219i neo-elamit\u0103 \u0219i zic cam a\u0219a: Mare este Ahuramazda, cel mai mare dintre zei, care a creat acest p\u0103m\u00e2nt, care a creat cerul, care l-a creat pe om, care a dat fericire oamenilor &#8230;&nbsp; care l-a f\u0103cut rege pe Darius (Xerxes), rege peste mul\u021bi, un singur st\u0103p\u00e2n peste mul\u021bi. Eu sunt Darius (Xerxes), mare Rege, Regele regilor, Regele \u021b\u0103rilor care con\u021bin tot felul de oameni, Rege pe acest p\u0103m\u00e2nt mare, &#8230; , fiul lui Histaspe (regelui Darius), un ahemenid. Mode\u0219ti b\u0103ie\u021bi regii ace\u0219tia! Ni s-a atras aten\u021bia asupra unor g\u0103uri \u00een st\u00e2nc\u0103 care ar fi fost f\u0103cute pentru a sus\u021bine panouri ce protejau odinioar\u0103 \u00eenscrisurile. Panourile au disp\u0103rut de mult dar s-ar putea ca ele s\u0103 fi fost motivul pentru care&nbsp; inscrip\u021biile au supravie\u021buit at\u00e2t de bine timp de 2500 de ani. \u00cen zilele noastre la Ganjnameh e amenajat un p\u0103rcule\u021b unde vine lumea s\u0103 se relaxeze la un picnic, la iarb\u0103 verde. Nu departe se g\u0103se\u0219te \u0219i o cascad\u0103 de-a zei\u021bei Anahita, pe care am vizitat-o \u0219i noi \u00eentr-o scurt\u0103 plimb\u0103ric\u0103. Bisotun Am mai g\u0103sit o inscrip\u021bie ahemenid\u0103 \u00een periplul nostru iranian, nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t aceea \u00een care Darius ne poveste\u0219te despre necazurile lui cu Bardiya. Este cioplit\u0103 la \u00een\u0103l\u021bime, la aproximativ 100m de la nivelul solului, pe un perete al muntelui Bisotun (sau Behistun \u00een varianta englezeasc\u0103). Nu a fost desenat\u0103 aici de florile m\u0103rului. Pe vremuri, prin aceast\u0103 trec\u0103toare traversa mun\u021bii vestitul Drum Regal care pornea din Susa, urca \u00een Ecbatana \u0219i se \u00eendrepta spre Babilon \u0219i spre coasta Asiei Mici. O mul\u021bime de lume trebuie s\u0103 fi v\u0103zut opera regelui Darius. Inscrip\u021bia \u00eencepe cu o scurt\u0103 autobiografie a lui Darius I. Mai apoi, sunt descrise \u00eenc\u00e2lcitele evenimente care au urmat mor\u021bii lui Cambyses al II-lea, sunt amintite cele nou\u0103sprezece b\u0103t\u0103lii pe care le-a dus Darius timp de un an pentru a \u00een\u0103bu\u0219i toate rebeliunile din imperiu. Se amintesc to\u021bi impostorii \u0219i conspiratorii care au luat parte la r\u0103scoale. Darius se autoproclam\u0103 \u00eenving\u0103tor \u00een toate b\u0103t\u0103liile \u0219i-i mul\u021bume\u0219te lui Ahura Mazda pentru harul primit. \u0218i aceast\u0103 inscrip\u021bie e scris\u0103 \u00een trei limbi, persana veche, neo-babilonian\u0103 \u0219i neo-elamit\u0103, cu caractere cuneiforme. Povestea spus\u0103 \u00een text e \u00eent\u0103rit\u0103 de un basorelief ce-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Darius \u00een m\u0103rime natural\u0103 st\u00e2nd cu piciorul pe pieptul magului Gaumata, impostorul care s-a dat drept Bardiya. \u00cen st\u00e2nga lui Darius se afl\u0103 prietenii iar \u00een dreapta stau \u00een\u0219ira\u021bi nou\u0103 du\u0219mani \u00eenvin\u0219i, lega\u021bi \u00een lan\u021buri. Nu putea lipsi din scen\u0103 Faravahar-ul ce plute\u0219te deasupra, personificarea lui Ahura Mazda ce-i d\u0103 farr-ul regelui. Inscrip\u021bia de la Bisotun a ajutat la descifrarea scrierii cuneiforme la fel cum a ajutat piatra de la Rosetta la descifrarea hieroglifelor. Inscrip\u021biile au fost copiate \u0219i buchisite de un ofi\u021ber englez pe nume Henry Rawlinson ce lucra \u00een Persia ca angajat \u00een Compania Indiilor de Est. Rawlinson \u0219i-a publicat descoperirile \u00een 1849 \u0219i a reu\u0219it..."}