{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Din Carpa\u021bi p\u00e2n\u0103 la pira\u021bi - &#127469;&#127479; Croa\u021bia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"5DJBJEzvCH\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-carpati-pana-la-pirati\/\">Din Carpa\u021bi p\u00e2n\u0103 la pira\u021bi<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/din-carpati-pana-la-pirati\/embed\/#?secret=5DJBJEzvCH\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Din Carpa\u021bi p\u00e2n\u0103 la pira\u021bi&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"5DJBJEzvCH\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/ChatGPT-Image-May-31-2026-02_23_49-PM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"\u00centr-o diminea\u021b\u0103 de \u00eenceput de var\u0103, dintr-un timp nu prea \u00eendep\u0103rtat dar nici de ieri de-alalt\u0103ieri, un vlah din Carpa\u021bi s-a trezit cu dor de duc\u0103. \u0218i-a l\u0103sat oile \u00een grija altora, \u0219i-a \u00eenc\u0103l\u021bat bocancii &#8211; c\u0103 opincile nu mai erau la mod\u0103 nici m\u0103car \u00een Apuseni &#8211; \u0219i a pornit spre sud, s\u0103 vad\u0103 cu ochii lui vestita coast\u0103 a Dalma\u021biei. Despre dalma\u021bi auzise tot felul de pove\u0219ti. Se spunea c\u0103 erau rude foarte \u00eendep\u0103rtate ale neamului s\u0103u. C\u0103 erau oameni care \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103siser\u0103 mun\u021bii \u0219i oile cu multe veacuri \u00een urm\u0103 \u0219i se apucaser\u0103 de nego\u021b. \u00cen loc s\u0103 fac\u0103 br\u00e2nz\u0103, se apucaser\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 ora\u0219e \u0219i cor\u0103bii \u0219i s\u0103 se certe cu vene\u021bienii. Vlahul nostru nu era convins c\u0103 aceasta fusese alegerea \u00een\u021beleapt\u0103. Hot\u0103r\u00ee a\u0219adar s\u0103 cerceteze personal situa\u021bia, la fa\u021ba locului. Drumul \u00eel purt\u0103 prin Ungaria \u0219i apoi prin Slovenia. Aici nu g\u0103si nimic care s\u0103-l uimeasc\u0103 prea tare, poate doar t\u0103bli\u021bele cu numele locurilor prin care trecea. \u00cei st\u00e2lceau limba \u00een gur\u0103 c\u00e2nd se \u00eencumeta s\u0103 le descifreze. Pe aceste meleaguri umblaser\u0103 de veacuri \u0219i str\u0103mo\u0219ii lui iar multe dintre c\u0103r\u0103rile lor se transformaser\u0103 \u00eentre timp \u00een \u0219osele. Auzise \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie pove\u0219ti despre transhuman\u021b\u0103 &#8211; despre turmele care coborau toamna din Apuseni \u0219i plecau spre c\u00e2mpie sau spre coast\u0103. Drumul dura s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Trebuia s\u0103 treci prin p\u0103duri unde lupii urm\u0103reau turma noapte de noapte. Prin sate unde c\u00e2inii l\u0103trau furios dup\u0103 oi iar ciobanii trebuiau s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 cu proprietarii &#8211; uneori cu bani, alteori cu amenin\u021b\u0103ri, de cele mai multe ori cu am\u00e2ndou\u0103. Prin v\u0103mile unde autorit\u0103\u021bile cereau taxe pentru dreptul de trecere. Nu era chiar u\u0219or s\u0103 fii cioban \u00een acele vremuri. Trebuia s\u0103 fii deopotriv\u0103 p\u0103stor, negustor \u0219i diplomat. S\u0103 cuno\u0219ti pre\u021burile l\u00e2nii \u00een diferite t\u00e2rguri. S\u0103 \u0219tii unde sunt p\u0103\u0219unile bune \u0219i cine le st\u0103p\u00e2ne\u0219te. S\u0103 vorbe\u0219ti destul ungure\u0219te ca s\u0103 te t\u00e2rguie\u0219ti, destul turce\u0219te ca s\u0103 treci prin v\u0103mile sultanului, destul italiene\u0219te ca s\u0103 vinzi br\u00e2nza la pre\u021bul potrivit. Acum vlahul nostru conducea prin Slovenia, la volanul unei c\u0103ru\u021be ce-avea o herghelie \u00eentreag\u0103 sub coviltir. Se g\u00e2ndi c\u0103 \u0219i str\u0103mo\u0219ii lui trecuser\u0103 pe aici cu oile. Ei duceau l\u00e2n\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103. El ducea doar curiozitate. Ei plecau din necesitate &#8211; c\u0103 oile trebuiau hr\u0103nite. El pleca din pl\u0103cere &#8211; c\u0103 se plictisise acas\u0103. Dar scopul era acela\u0219i, s\u0103 vad\u0103 cum tr\u0103iesc al\u021bii. Se g\u00e2ndi c\u0103 unii ciobani se \u00eentorceau dup\u0103 ce \u00ee\u0219i vindeau marfa. Al\u021bii r\u0103m\u00e2neau pe coast\u0103, \u00een c\u00e2mpie, \u00een ora\u0219ele unde g\u0103siser\u0103 cump\u0103r\u0103tori buni. \u00ce\u0219i luau neveste de-acolo, \u00ee\u0219i deschideau pr\u0103v\u0103lii, uitau \u00eencet limba din mun\u021bi. Poate de aceea credea \u00een pove\u0219tile despre dalma\u021bi. Pentru c\u0103 \u0219tia c\u0103 de umblai destul de mult cu oile, mai devreme sau mai t\u00e2rziu ajungi la mare. \u0218i atunci trebuie s\u0103 alegi: te \u00eentorci \u00een mun\u021bi sau \u00eenve\u021bi s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti f\u0103r\u0103 ei? Vreo doi dintre verii lui de la mare fuseser\u0103 probabil ciobani care nu s-au mai \u00eentors acas\u0103. \u0218i, dup\u0103 c\u00e2teva genera\u021bii, \u00een loc s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 cum se mulgeau oile, \u00ee\u0219i aminteau cum se atacau cor\u0103biile vene\u021biene. Dup\u0103 ceva timp, vlahul nostru ajunse la Fiume, sau Rijeka, cum \u00eei spuneau localnicii. Avea de g\u00e2nd s\u0103 petreac\u0103 aici o noapte \u0219i s\u0103 cerceteze ora\u0219ul. Din p\u0103cate, tocmai atunci urma s\u0103 soseasc\u0103 papa Ioan Paul al II-lea. Vlahul nu avea nimic \u00eempotriva papei. Dar \u00eencepu s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 faptul c\u0103 sentimentele nu erau reciproce. Str\u0103zile erau \u00eenchise, circula\u021bia dat\u0103 peste cap, iar poli\u021bi\u0219tii \u00eel trimiteau ba \u00eentr-o direc\u021bie, ba \u00een alta. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd credea c\u0103 a g\u0103sit drumul spre gazd\u0103, descoperea c\u0103 acel drum nu mai era accesibil. \u00cen mun\u021bii lui, c\u00e2nd venea cineva important, oamenii se str\u00e2ngeau la drum s\u0103-l vad\u0103. Aici, c\u00e2nd venea papa, oamenii disp\u0103reau \u00een case, iar str\u0103zile se \u00eenchideau. Vlahul nostru se \u00eenv\u00e2rti prin Fiume ca o oaie care \u0219i-a pierdut turma, tot \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 aceasta era faimoasa ospitalitate mediteranean\u0103 despre care auzise. Cu mare greutate g\u0103si \u00een cele din urm\u0103 locul unde urma s\u0103 \u00eennopteze. A doua zi avu nevoie de aproape aceea\u0219i perseveren\u021b\u0103 pentru a ie\u0219i din ora\u0219. C\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 reu\u0219i s\u0103 lase Fiume \u00een urm\u0103, trase o concluzie simpl\u0103: c\u00e2nd prime\u0219ti oaspe\u021bi foarte importan\u021bi, mai \u00eent\u00e2i \u00eei ascunzi pe to\u021bi ceilal\u021bi. Probabil c\u0103 \u0219i \u00een Apuseni s-ar fi procedat la fel, dac\u0103 ar fi venit vreodat\u0103 papa. Din fericire, papa avea treburi mai importante. Odat\u0103 sc\u0103pat din Fiume, vlahul nostru \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul spre sud, de-a lungul coastei. Nu trecu mult \u0219i observ\u0103 c\u0103 localnicii aveau un obicei curios. Ori de c\u00e2te ori drumul f\u0103cea dou\u0103-trei cotituri mai zdravene, se gr\u0103beau s\u0103 le numeasc\u0103 serpentine. Z\u00e2mbi \u00eeng\u0103duitor \u00een sinea sa. Dac\u0103 ar fi v\u0103zut croa\u021bii adev\u0103ratele serpentine din Carpa\u021bi, \u0219i-ar fi schimbat repede p\u0103rerea despre aceast\u0103 chestiune. Drumul urma \u021b\u0103rmul Adriaticii \u0219i \u00eei dezv\u0103luia la fiecare cotitur\u0103 aceea\u0219i priveli\u0219te ciudat\u0103. La \u00eenceput crezu c\u0103 sunt dealuri obi\u0219nuite. Dup\u0103 aceea \u00ee\u0219i d\u0103du seama c\u0103 dealurile pluteau. Marea era pres\u0103rat\u0103 cu nenum\u0103rate insule lungi \u0219i \u00eenguste, a\u0219ezate aproape paralel cu coasta. De la dep\u0103rtare p\u0103reau ni\u0219te spin\u0103ri cenu\u0219ii de animale uria\u0219e care ie\u0219iser\u0103 la suprafa\u021ba apei pentru a se \u00eenc\u0103lzi la soare. Nu sem\u0103nau deloc cu insulele pe care \u0219i le imaginase. Nu erau verzi \u0219i primitoare. Cele mai multe p\u0103reau st\u00e2ncoase, gola\u0219e \u0219i b\u0103tute de v\u00e2nt. Ici-colo se vedeau c\u00e2\u021biva copaci \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi care refuzau s\u0103 accepte eviden\u021ba &#8211; c\u0103 nu acolo era locul lor. Privindu-le, vlahul nostru \u00eencepu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ceva. Cu asemenea p\u0103\u0219uni, nici o oaie serioas\u0103 nu \u0219i-ar fi \u00eentemeiat acolo o familie. Probabil de aceea verii lui de la mare se apucaser\u0103 de nego\u021b \u0219i piraterie. Nu din r\u0103utate, ci din lips\u0103 de alternative. Pe m\u0103sur\u0103 ce cobora spre sud, vlahul nostru observ\u0103 \u0219i altceva. Pretutindeni, \u00een spatele ora\u0219elor, se \u00een\u0103l\u021bau mun\u021bi. Uneori at\u00e2t de aproape de mare \u00eenc\u00e2t p\u0103reau gata s\u0103 se pr\u0103v\u0103leasc\u0103 \u00een ea. St\u0103tu pe g\u00e2nduri. Deci dalma\u021bii ace\u0219tia nu p\u0103r\u0103siser\u0103 cu adev\u0103rat mun\u021bii, a\u0219a cum spuneau pove\u0219tile. Doar se mutaser\u0103 pu\u021bin mai jos, la poalele lor. Ce-i drept, mun\u021bii ace\u0219tia nu sem\u0103nau prea mult cu ai lui. Erau mai gola\u0219i, mai pietro\u0219i \u0219i parc\u0103 mai aspri. Pe alocuri p\u0103reau c\u0103 duc lips\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i de copaci. Vlahul nostru \u00eei privi cu oarecare ne\u00eencredere. Erau mun\u021bi respectabili, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dar nu p\u0103reau locuri \u00een care o oaie serioas\u0103 \u0219i-ar fi dorit s\u0103-\u0219i petreac\u0103 \u00eentreaga var\u0103. \u00cen Apuseni, un munte f\u0103r\u0103 p\u0103dure era considerat un munte bolnav. Aici, mun\u021bii bolnavi p\u0103reau s\u0103 fie majoritatea. Se g\u00e2ndi la asta \u0219i-\u0219i zise c\u0103 prima lui impresie cu lipsa de alternative fusese corect\u0103. Dac\u0103 mun\u021bii t\u0103i nu-\u021bi pot da dec\u00e2t piatr\u0103 \u0219i priveli\u0219ti, normal c\u0103 te apuci s\u0103 construie\u0219ti cor\u0103bii. Nu din ambi\u021bie, ci din necesitate. Dup\u0103 vreo dou\u0103 zile de drum, vlahul nostru ajunse \u00eentr-un loc pe nume Omi\u0219, acolo unde Cetina \u00ee\u0219i vars\u0103 apele \u00een Adriatic\u0103. Se a\u0219ez\u0103 pe un bolovan \u0219i privi lung \u00een jur. \u00cen fa\u021b\u0103 avea marea &#8211; lene\u0219\u0103 \u0219i l\u0103f\u0103itoare, mereu \u00een mi\u0219care dar niciodat\u0103 ajung\u00e2nd undeva. \u00cen spate avea mun\u021bii &#8211; aspri, pietro\u0219i, cu mai mult\u0103 piatr\u0103 dec\u00e2t iarb\u0103. \u00centre ei, oamenii \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 via\u021ba cum s-a putut. Se g\u00e2ndi la mun\u021bii lui, la p\u0103\u0219unile lui, la oile lui. \u0218i-\u0219i d\u0103du seama c\u0103 \u0219i el f\u0103cuse exact acela\u0219i lucru &#8211; se adaptase la locul \u00een care tr\u0103ia. Singura diferen\u021b\u0103 era c\u0103 locul lui \u00eei ceruse oi. Locul \u0103sta cerea cor\u0103bii. \u00ce\u0219i aminti de ceva ce spusese un b\u0103tr\u00e2n din sat:&nbsp;&#8222;P\u0103m\u00e2ntul \u00ee\u021bi face meseria. Dac\u0103 ai deal,&nbsp; te faci p\u0103stor. Dac\u0103 ai c\u00e2mpie, te faci plugar. Dac\u0103 ai mare, te faci pescar. Sau pirat, dac\u0103 e cazul.&#8221; Vlahul nostru z\u00e2mbi. B\u0103tr\u00e2nul avea dreptate, ca de obicei. Hot\u0103r\u00ee s\u0103 petreac\u0103 pe coast\u0103 c\u00e2teva zile, s\u0103 cerceteze ora\u0219ele din apropiere. Nu ca s\u0103 se odihneasc\u0103 &#8211; avea s-o fac\u0103 acas\u0103. Ci ca s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine cum se descurc\u0103 oamenii c\u00e2nd marea le e mai aproape dec\u00e2t p\u0103durea. 00"}