{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Cusco - &#127477;&#127466; Peru - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"VnQy54sXbw\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cusco\/\">Cusco<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cusco\/embed\/#?secret=VnQy54sXbw\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Cusco&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"VnQy54sXbw\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/2025-03-31-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"Dulce, acru, bea s\u0103racu &#8230; cam a\u0219a \u0219i eu \u00een Cusco, capitala andin\u0103 a Peru-ului. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung aici am sc\u0103pat din fericire de problema aclimatiz\u0103rii a\u0219a c\u0103 m-am putut plimba lini\u0219tit\u0103 prin ora\u0219, \u00een ciuda celor 3.400m altitudine. Mi-au pl\u0103cut mult str\u0103zile \u00eenguste \u0219i uneori cam abrupte, pia\u021betele mai mari sau mai mici, bisericile \u00eempr\u0103\u0219tiate peste tot \u0219i \u00een special balcoanele cl\u0103dirilor, frumos sculptate \u0219i vopsite uneori multicolor. Mi-a pl\u0103cut \u0219i atmosfera de vacan\u021b\u0103 ce p\u0103rea a pluti prin ora\u0219 datorat\u0103, probabil, mul\u021bimii de turi\u0219ti de pe str\u0103zi \u0219i localnicilor ce se \u00eenv\u00e2rteau prin jurul lor. Toate aceste lucruri le-am trecut la categoria dulce. Partea acr\u0103 a problemei a venit din constatarea c\u0103 tihnitul ora\u0219 colonial cu iz spaniol strive\u0219te sub el un decedat ora\u0219 inca\u0219. Majoritatea bisericilor \u0219i cl\u0103dirilor aflate \u00een centrul istoric al ora\u0219ului stau a\u0219ezate pe ruinele fostelor temple \u0219i palate inca\u0219e \u0219i au fost construite cu pietre smulse din ele. Dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mai toate ora\u0219ele vechi sunt la fel, straturi peste straturi de vie\u021buire, doar c\u0103 \u00een Cusco este mult prea evident c-a fost vorba despre ni\u0219te \u00eenving\u0103tori \u0219i ni\u0219te \u00eenvin\u0219i, ruptura dintre istoriile ora\u0219ului este prea ostentativ\u0103. Nu cred c-ar trebui s\u0103 le pl\u00e2ng prea tare de mil\u0103 inca\u0219ilor conduc\u0103tori, vorba lui Roger al nostru, nu erau b\u0103ie\u021bi prea de treab\u0103 nici ei dar pe am\u0103r\u0103\u0219tenii cei mul\u021bi \u0219i nec\u0103ji\u021bi tot i-am pl\u00e2ns. Mi-a trecut prin minte cum m-a\u0219 sim\u021bi eu dac\u0103 mi-ar c\u0103dea pe cap ni\u0219te extratere\u0219trii veni\u021bi din cine \u0219tie ce civiliza\u021bie mai avansat\u0103 \u0219tiin\u021bific, cu mijloace de transport sofisticate, cu arme mai puternice \u0219i care se consider\u0103 pe deasupra superiori mie, ni\u0219te str\u0103ini dornici s\u0103 jumuleasc\u0103 pielea de pe mine, s\u0103 distrug\u0103 modul meu de via\u021b\u0103 &#8222;primitiv&#8221; \u0219i idolatru \u0219i s\u0103-mi v\u00e2re pe g\u00e2t un mod de trai corect \u0219i o credin\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103. Am stat doar dou\u0103 zile \u00een Cusco, cu o pauz\u0103 de-o zi \u00eentre ele dedicat\u0103 bomboanei de pe tort, Machu Picchu. \u00cen prima zi am trecut \u00een revist\u0103 patru ruine inca\u0219e \u00eempr\u0103\u0219tiate pe un deal din apropiere \u0219i abia a doua zi m-am plimbat prin ora\u0219ul modern. S\u0103 iau pe r\u00e2nd obiectivele primei zile, exact ca pe biletul de intrare \u0219i exact \u00een ordinea \u00een care le-am vizitat. Din p\u0103cate au r\u0103mas pentru mine ni\u0219te ruine misterioase despre care nu am multe de povestit. Sacsayhuam\u00e1n Am \u00eenceput cu Sacsayhuam\u00e1n, sau fort\u0103rea\u021ba \u0219oimului, o cetate construit\u0103 la vreo 300m deasupra ora\u0219ului, \u00een perioada de apogeu a civiliza\u021biei inca\u0219e adic\u0103 \u00een secolul 15. Se b\u0103nuie\u0219te c\u0103 era mai degrab\u0103 o fort\u0103rea\u021b\u0103 ceremonial\u0103 \u00een care se organizau festivaluri religioase. N-a mai r\u0103mas mare lucru din ea pentru c\u0103 spaniolii au folosit-o pe post de carier\u0103 de piatr\u0103. Oricum, c\u0103l\u0103torul zilelor noastre poate r\u0103m\u00e2ne impresionat din cauza m\u0103rimii ei \u0219i \u00een special din cauza &#8222;c\u0103r\u0103mizilor&#8221; ce-au r\u0103mas pe loc, prea mari ca s\u0103 fie furate de spanioli. Fort\u0103rea\u021ba a fost construit\u0103 \u00een stilul inca\u0219, din pietroaie imense, grele de c\u00e2teva tone, cu forme neregulate dar \u0219lefuite \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eembine perfect unele cu altele. Roger ne spunea c\u0103 \u00een Sacsayhuam\u00e1n are loc mai nou, \u00een fiecare an pe 24 iunie, \u00een preajma solsti\u021biului de var\u0103, un festival \u00een cinstea lui Inti, zeul inca\u0219 al soarelui. &nbsp; Quenqo A doua oprire a fost la Quenqo, \u00een traducere labirintul, unul dintre cele mai mari&nbsp;huacas, adic\u0103 locuri sfinte, din regiunea Cusco. E un sit mai sinistru din cauza unei \u00eenc\u0103peri subterane ce era socotit\u0103 un soi de anticamer\u0103 a lumii de dincolo. Se presupune c\u0103 \u00een acea camer\u0103 subteran\u0103 ar fi fost mumificate cadavrele nobililor inca\u0219i, ce erau apoi amplasate \u00een ni\u0219e s\u0103pate \u00een pere\u021bi. Iar pe masa ceremonial\u0103 s-ar fi f\u0103cut sacrificii umane \u0219i de animale. \u0218i din acest huaca au r\u0103mas doar pietrele prea mari pentru a fi transportate. Puca Pucara Oprirea cu num\u0103rul trei am f\u0103cut-o la Puca Pucara, adic\u0103 fort\u0103rea\u021ba ro\u0219ie. M-a impresionat cel mai pu\u021bin dintre cele patru, abia dac\u0103 am descifrat cele trei niveluri pe care se \u00eentinde. Se crede c\u0103 cet\u0103\u021buia, sau ce o fi fost ea, a servit drept loc de odihn\u0103 pentru g\u0103rzile personale ale elitei inca\u0219e atunci c\u00e2nd veneau la b\u0103ile din apropiere, pe nume Tambomachay, al patrulea punct de pe lista noastr\u0103. Tambomachay Tambomachay ne-a fost prezentat at\u00e2t ca un templu \u00eenchinat apei dar \u0219i un soi de spa al nobilimii inca\u0219e. Mi-a pl\u0103cut cel mai mult din toate cele patru, o dat\u0103 pentru c\u0103 era cel mai bine conservat \u0219i a doua oar\u0103 pentru c\u0103 mi s-a p\u0103rut c\u0103 pot s\u0103-i dau un sens. Izvoarele sunt \u00eentotdeauna o bucurie iar dac\u0103 apa curge continuu \u0219i poate fi captat\u0103 \u0219i transportat\u0103 \u00een ora\u0219 e cu at\u00e2t mai pre\u021bioas\u0103. Cusco &#8211; Coricancha&nbsp; sau M\u0103n\u0103stirea Santo Domingo \u00cen ziua dedicat\u0103 ora\u0219ului Cusco am trecut \u00een mod oficial \u00een revist\u0103 dou\u0103 obiective importante \u0219i apoi am fost l\u0103sa\u021bi s\u0103 umbl\u0103m de capul nostru prin ora\u0219. Primul dintre ele a fost o m\u00e2ndr\u0103 M\u0103n\u0103stire Dominican\u0103 construit\u0103 deasupra celui mai important templu al soarelui din imperiul inca\u0219. \u00cen biserica m\u0103n\u0103stirii nu am intrat deloc ci ne-am concentrat aten\u021bia doar asupra claustrului. Arcadele lui ad\u0103postesc ast\u0103zi patru \u00eenc\u0103peri r\u0103mase din Coricancha,&nbsp;templul de aur \u00eenchinat lui Inti, zeul soarelui, construit pe locul \u00een care a disp\u0103rut \u00een p\u0103m\u00e2nt sceptrul primului sapa inca, Manco Capac. Ni s-a atras aten\u021bia asupra pere\u021bilor \u00eenclina\u021bi, construi\u021bi dinadins a\u0219a pentru a rezista mai bine cutremurelor \u0219i asupra ferestrelor aliniate astfel \u00eenc\u00e2t razele soarelui s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een templu \u00een anumite zile de mare s\u0103rb\u0103toare. Zidurile acestea erau c\u00e2ndva acoperite cu foi\u021b\u0103 de aur iar curtea era plin\u0103 cu statui de aur. Se poveste\u0219te c\u0103 atunci c\u00e2nd Francisco Pizarro a cerut o r\u0103cump\u0103rare \u00een aur \u00een schimbul vie\u021bii lui Atahualpa, cea mai mare parte a provenit din Coricancha. Pe una din laturile claustrului este \u0219i un muzeu cu picturi apar\u021bin\u00e2nd \u0218colii din Cusco. Arti\u0219tii europeni au \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een Cusco la scurt timp dup\u0103 colonizarea spaniol\u0103 a ora\u0219ului din anii 1530. Ei au introdus \u00een acest col\u021b de lume curentul artistic favorizat de principalii lor sponsori, Ordinul Iezuit, manierismul. Dup\u0103 scurt timp manierismul european s-a transformat \u00eentr-un stil nou, puternic influen\u021bat de arti\u0219tii indigeni ce-au preluat me\u0219te\u0219ugul. N-a fost voie s\u0103 fac fotografii \u00een acel mic muzeu dar tot am furat una, pentru c\u0103 f\u0103cea leg\u0103tura cu urm\u0103torul obiectiv din program. Pictura ne poveste\u0219te despre o \u00eent\u00e2lnire petrecut\u0103 \u00een Cajamarca \u00een timpul cuceririi spaniole. S-ar putea s\u0103 nu fie dram de adev\u0103r \u00een ce spune dar nu conteaz\u0103. \u00cen centrul picturii este reprezentat Atahualpa, prin\u021bul inca\u0219 ce era angajat \u00een acel moment \u00eentr-un r\u0103zboi civil \u00eempotriva fratelui s\u0103u vitreg, Sapa Inca Hu\u00e1scar. \u00cen partea dreapt\u0103 este Francisco Pizarro \u00een mijlocul solda\u021bilor s\u0103i g\u00e2ndindu-se probabil cum s\u0103 \u00eentind\u0103 capcana \u00een care-l va prinde pe Atahualpa. Iar \u00een partea st\u00e2ng\u0103 se afl\u0103 o rud\u0103 de-a lui Pizarro, c\u0103lug\u0103rul dominican Vicente de Valverde \u021bin\u00e2nd o cruce mare \u00een m\u00e2n\u0103. Cel mai probabil \u00eent\u00e2lnirea prezentat\u0103 \u00een pictur\u0103 se desf\u0103\u0219ura \u00eenaintea b\u0103t\u0103liei de la Cajamarca, cea \u00een care Pizarro \u0219i spaniolii lui au masacrat o mul\u021bime de inca\u0219i ne\u00eenarma\u021bi ce participau la o s\u0103rb\u0103toare \u0219i \u00eenainte ca Atahualpa s\u0103 fie luat prizonier. Cel mai important personaj din pictur\u0103 a fost, at\u00e2t din punctul de vedere a l\u0103ca\u0219ului de cult \u00een care ne aflam c\u00e2t \u0219i \u00een logica vizitelor noastre, c\u0103lug\u0103rul spaniol. Vicente de Valverde a participat la colonizarea Americii \u0219i a devenit primul arhiepiscop al Americii de Sud. A locuit \u00een Cusco cea mai mare parte a vie\u021bii sale dar n-a sf\u00e2r\u0219it-o bine. \u00centr-una dintre c\u0103l\u0103toriile sale de evanghelizare a fost capturat de un grup de b\u0103\u0219tina\u0219i de pe o insul\u0103 din dreptul Ecuadorului care l-au torturat \u0219i l-au ucis. \u0218i mai important\u0103 dec\u00e2t c\u0103lug\u0103rul dominican este \u00eens\u0103 crucea ce-o \u021bine \u00een m\u00e2ini. A fost botezat\u0103 Crucea Cuceririi \u0219i se spune c\u0103 ar mai exista \u0219i \u00een ziua de azi. Urma s\u0103 o vedem \u00een Catedrala din Cusco. \u0218i \u00eenainte de-a p\u0103r\u0103si cu totul M\u0103n\u0103stirea Santo Domingo, am \u00eenv\u0103\u021bat un strop de astronomie andin\u0103, ce era foarte bine dezvoltat\u0103 \u00een momentul \u00een care au ajuns spaniolii \u00een Imperiul Inca\u0219. Acest lucru s-a datorat \u00een mare m\u0103sur\u0103 acumul\u0103rii de cuno\u0219tin\u021be prin observa\u021bii f\u0103cute de numeroasele civiliza\u021bii care i-au precedat pe inca\u0219i. Astronomia nu se limita doar la observarea \u0219i \u00een\u021belegerea mi\u0219c\u0103rii corpurilor cere\u0219ti, ci era \u021besut\u0103 \u00een mituri \u0219i \u00een via\u021ba de zi cu zi. Inca\u0219ii erau un popor care venera Soarele, iar \u00eemp\u0103ratul lor era considerat \u201efiul Soarelui\u201d. Cosmologia lor \u00eencepe cu r\u0103s\u0103ritul primordial al Soarelui \u0219i al Lunii. Deosebit de important\u0103 era \u0219i Calea Lactee \u0219i Pleiadele. La desp\u0103r\u021bire ne-am edificat despre cum era privit\u0103 Calea Lactee, cu totul diferit de felul \u00een care suntem noi obi\u0219nui\u021bi Pictura artistului Migue Araoz Cartagena din Cusco prezint\u0103 Calea Lactee deasupra ora\u0219ului Cusco, \u00een lunile iulie \u0219i august, c\u00e2nd cerul este senin \u0219i majoritatea fenomenelor astronomice venerate de inca\u0219i pot fi observate cu u\u0219urin\u021b\u0103. \u00cen Anzi, Calea Lactee este numit\u0103 \u201emayu\u201d (r\u00e2u ceresc). Spre deosebire de constela\u021biile occidentale compuse din grupuri de stele, cultura andin\u0103 distinge pete \u00eentunecate pe fundalul luminos al C\u0103ii Lactee \u0219i le identific\u0103 cu siluete de animale care au venit s\u0103-i bea apa \u0219i s\u0103-i \u00eentunece str\u0103lucirea cu umbrele lor. Aceste pete se numesc \u201eyana phuyu\u201d (nori negri). \u00cen partea dreapt\u0103 a picturii apare Machaguay, sau marele \u0219arpe de ap\u0103. \u00cen centru, pot fi v\u0103zute dou\u0103 figuri mici, Yutu (pot\u00e2rniche) \u0219i Hamp&#8217;atu (broasc\u0103). Sunt urmate de femela lam\u0103 cu doi ochi str\u0103lucitori, corespunz\u00e2nd stelelor Alpha \u0219i Beta Centauri. Dedesubt, \u00een pozi\u021bie invers\u0103, se afl\u0103 puiul ei, puiul de lam\u0103. Lamele sunt urm\u0103rite de tox (Atoq) cu ochii \u00eendrepta\u021bi. \u00cen unele comunit\u0103\u021bi, \u00een locul vulpii se vede o figur\u0103 a p\u0103storului, cu bra\u021bele \u00eentinse spre lame. Picioarele sale coincid cu labele din spate ale vulpii. Cronica lui Polo de Ondegardo, dat\u00e2nd din 1585, spune: \u201e&#8230;Ei ador\u0103 alte dou\u0103 [stele]&#8230; numite Catuchillay y Urouchillay, care se prefac a fi o oaie [lama] cu un miel&#8230; De asemenea, ador\u0103 o alt\u0103 stea, Machacuay, care este responsabil\u0103 de to\u021bi \u0219erpii \u0219i \u0219erpii, pentru a nu le face niciun r\u0103u \u0219i, \u00een general, ei [inca\u0219ii] credeau c\u0103 toate animalele \u0219i p\u0103s\u0103rile aveau asem\u0103narea lor pe cer, a c\u0103ror responsabilitate era procrearea \u0219i augmentarea lor\u201d. Posibil, atunci c\u00e2nd vorbea despre \u201estele\u201d, Polo de Ondegardo se referea la \u201eyana phuyu\u201d, un concept total str\u0103in astronomiei occidentale \u0219i, prin urmare, nu putea fi pe deplin \u00een\u021beles de autorul cronicii. Cusco &#8211; Catedral Bas\u00edlica de la Virgen de la Asunci\u00f3n Al doilea obiectiv \u0219i ultimul din vizita oficial\u0103 a fost Catedrala din Cusco unde ne-am dus \u0219i pentru a vedea la ce-au fost bune pietrele de la Sacsayhuam\u00e1n. Am \u00eenceput explorarea ei dintr-o bisericu\u021b\u0103 mai mic\u0103 aflat\u0103 \u00een dreapta ei numit\u0103 Biserica Triumfului. Povestea ei spune c\u0103 \u00een 1536, \u00een timpul revoltei lui Manko Inka, spaniolii erau c\u00e2t pe ce s\u0103 fie \u00eenfr\u00e2n\u021bi de inca\u0219i \u0219i uci\u0219i p\u00e2n\u0103 la ultimul. Dispera\u021bi ei s-au refugiat printre ruinele marelui templu a lui Viracocha unde au fost asedia\u021bi dar au sc\u0103pat de la o moarte sigur\u0103 prin apari\u021bia Fecioarei Maria cu pruncul Iisus \u00een bra\u021be. Necredincio\u0219ii, privind-o au sim\u021bit un praf c\u0103z\u00e2ndu-le \u00een ochi, care i-a orbit \u0219i i-a f\u0103cut s\u0103 se retrag\u0103. Spaniolii au prins curaj \u0219i i-au \u00eenvins p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 pe inca\u0219i iar pe locul \u00een care s-a ar\u0103tat Fecioara Maria au ridicat prima biseric\u0103 din Cusco, pe care au numit-o Biserica Triumfului. A\u0219a se explic\u0103 de ce \u00een altarul ei se afl\u0103 \u0219i azi o&nbsp;statuie a Fecioarei precum \u0219i Crucea Cuceririi a lui Vicente de Valverde. Catedrala din Cusco a fost construit\u0103 mai t\u00e2rziu dar comunic\u0103 direct cu Biserica Triumfului. Ocup\u0103 aproape \u00eentreaga latur\u0103 de nord a pie\u021bei centrale a ora\u0219ului, Plaza de Armas bine\u00een\u021beles, \u0219i a fost construit\u0103 deasupra unui palat inca\u0219. Este imens\u0103, dup\u0103 moda bisericilor spaniole, cu multe capele baroce \u00een\u0219irate de-a&nbsp; roata, cu altare aurite \u0219i foarte \u00eenc\u0103rcate. Ce mi-a pl\u0103cut aici \u00een mod deosebit a fost corul din mijlocul bisericii, sculptat de me\u0219teri locali din lemn de cedru adus din p\u0103durile amazoniene. Este \u0219i el foarte bogat..."}