{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Cum au botezat grecii lumea - Unde dai \u0219i unde crap\u0103 - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"utHrngNnOC\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cum-au-botezat-grecii-lumea\/\">Cum au botezat grecii lumea<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cum-au-botezat-grecii-lumea\/embed\/#?secret=utHrngNnOC\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Cum au botezat grecii lumea&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"utHrngNnOC\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/ChatGPT-Image-Jul-17-2026-12_43_34-PM-1024x819.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":819,"description":"Cea mai mare parte a lumii antice pe care o cunoa\u0219tem ast\u0103zi ne-a fost transmis\u0103 prin ochii grecilor. Ei au fost cei care au scris despre Hellas, pe care o considerau centrul lumii civilizate, dar \u0219i despre popoarele care tr\u0103iau dincolo de hotarele ei. Problema este c\u0103 ace\u0219ti vecini nu au fost descri\u0219i niciodat\u0103 \u00eentr-un mod neutru. Imaginea lor s-a schimbat de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd s-au schimbat \u0219i interesele grecilor. Barbarii La \u00eenceput, termenul b\u00e1rbaros nu avea aproape nicio \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 moral\u0103. El desemna pur \u0219i simplu omul care nu vorbea limba greac\u0103. Era str\u0103inul. Nimic mai mult. Odat\u0103 cu marea colonizare a Mediteranei \u0219i a M\u0103rii Negre, \u00eentre secolele VIII \u0219i VI \u00ee.Hr., barbarii au devenit parteneri de afaceri. Grecii le vindeau vin, ulei de m\u0103sline \u0219i ceramic\u0103, iar \u00een schimb primeau gr\u00e2ne, miere, bl\u0103nuri sau sclavi. Curiozitatea fa\u021b\u0103 de aceste popula\u021bii era una practic\u0103 \u0219i comercial\u0103. Era util s\u0103 le cuno\u0219ti obiceiurile dac\u0103 voiai s\u0103 faci nego\u021b cu ele. Lucrurile s-au schimbat oarecum \u00een secolul al V-lea \u00ee.Hr., odat\u0103 cu r\u0103zboaiele \u00eempotriva Imperiului Persan. P\u00e2n\u0103 atunci, cet\u0103\u021bile grece\u0219ti se r\u0103zboiau mai degrab\u0103 \u00eentre ele dec\u00e2t cu lumea din afar\u0103. Invazia persan\u0103 le-a obligat \u00eens\u0103 s\u0103-\u0219i descopere o identitate comun\u0103. Pentru ca aceast\u0103 identitate s\u0103 existe, era nevoie \u0219i de un adversar. Astfel s-a n\u0103scut imaginea clasic\u0103 a barbarului \u2014 opusul perfect al grecului. Dac\u0103 grecii \u00eentruchipau libertatea, ra\u021biunea \u0219i cet\u0103\u021beanul liber, barbarii reprezentau tirania, supunerea \u0219i lipsa m\u0103surii. Era mai pu\u021bin o descriere a per\u0219ilor \u0219i mai mult o defini\u021bie a ceea ce grecii doreau s\u0103 cread\u0103 despre ei \u00een\u0219i\u0219i. \u00cen aceea\u0219i epoc\u0103 a tr\u0103it \u0219i Herodot, omul pe care tradi\u021bia \u00eel nume\u0219te P\u0103rintele Istoriei. El privea lumea cu mai mult\u0103 curiozitate dec\u00e2t cu dispre\u021b. C\u0103l\u0103torea mult, \u00eentreba \u0219i descria obiceiurile, religiile \u0219i felul de via\u021b\u0103 al per\u0219ilor, egiptenilor, sci\u021bilor sau tracilor. De\u0219i \u00eei numea barbari, nu ezita s\u0103 admire vechimea \u0219i rafinamentul unor civiliza\u021bii, \u00een special pe cea egiptean\u0103. La Herodot a ap\u0103rut, poate pentru prima dat\u0103, \u00eencercarea de a \u00een\u021belege \u00eenainte de a judeca. \u00cen secolul al IV-lea \u00ee.Hr. perspectiva s-a schimbat din nou. Barbarul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie oglinda \u00een care grecul se prive\u0219te pe sine \u0219i devine un obiect. Aristotel scria \u00een Politica c\u0103 barbarul \u0219i sclavul sunt de la natur\u0103 acela\u0219i lucru \u0219i c\u0103 grecii ar fi singurul popor capabil s\u0103 conduc\u0103 lumea \u2014 diferen\u021ba nu mai \u021bine de obicei, ci de natur\u0103. Isocrate merge \u00een direc\u021bie opus\u0103. Numele de elen,spunea el, nu mai desemneaz\u0103 o ob\u00e2r\u0219ie, ci o educa\u021bie. Dou\u0103 idei contrarii au produs acela\u0219i efect, barbarul trebuia s\u0103 fie sau condus, sau convertit. Cuceririle lui Alexandru \u0219i cele trei secole de regate elenistice care le-au urmat au dus ambele variante p\u00e2n\u0103 \u00een India. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a \u00eenvins a doua, fiindc\u0103, spre deosebire de natura lui Aristotel, greaca se putea \u00eenv\u0103\u021ba. Romanii au mo\u0219tenit aceast\u0103 perspectiv\u0103 aproape f\u0103r\u0103 modific\u0103ri. Ei au preluat vocabularul, clasific\u0103rile \u0219i multe dintre prejudec\u0103\u021bile grecilor, iar apoi le-au transmis mai departe lumii. Autorii care au fixat aceast\u0103 imagine pentru secolele urm\u0103toare au fost Strabon, Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i Claudius Ptolemeu. Drumurile lor spre posteritate au fost \u00eens\u0103 foarte diferite. Pliniu a r\u0103mas mereu la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00een Occident, prin compilatorii care l-au prescurtat \u2014 Solinus, apoi Isidor de Sevilla. Strabon \u0219i Ptolemeu au circulat secole \u00eentregi doar \u00een lumea bizantin\u0103 \u0219i islamic\u0103 \u0219i s-au \u00eentors \u00een Occident abia \u00een secolul al XV-lea. \u00cempreun\u0103 au devenit sursele prin care Evul Mediu \u0219i epoca modern\u0103 au privit popoarele Europei \u0219i ale Asiei. Am descoperit, \u00een timpul propriilor mele c\u0103l\u0103torii, dou\u0103 mici ciud\u0103\u021benii ale geografiei antice. Am\u00e2ndou\u0103 au fost puse \u00een circula\u021bie, \u00eentr-un fel sau altul, de geografi greci. \u0218i am\u00e2ndou\u0103 au reu\u0219it s\u0103 induc\u0103 \u00een eroare genera\u021bii \u00eentregi de c\u0103rturari medievali. Cele dou\u0103 Albanii Ast\u0103zi, c\u00e2nd cineva roste\u0219te numele de Albania, se g\u00e2nde\u0219te instinctiv la statul din Balcani. Pentru un c\u0103rturar medieval occidental \u00eens\u0103, Albania se afla la mii de kilometri dep\u0103rtare, \u00een estul Caucazului, \u00eentre Mun\u021bii Caucaz \u0219i Marea Caspic\u0103. Cum a ajuns acela\u0219i nume s\u0103 desemneze dou\u0103 regiuni f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre ele? Povestea \u00eencepe \u00een Antichitate. Geografii \u0219i istoricii greci au fost cei care au botezat popula\u021biile din estul Caucazului drept albani, iar \u021bara lor Albania. Strabon le-a descris obiceiurile \u0219i modul de via\u021b\u0103, Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i Tacit i-au pomenit \u00een relat\u0103rile despre campaniile romane din Caucaz, iar Claudius Ptolemeu i-a a\u0219ezat pe h\u0103r\u021bile sale. Din acel moment, pentru lumea greco-roman\u0103, Albania exista \u00een Asia. Nimeni nu \u0219tie cu certitudine de unde provenea acest nume. Unii istorici cred c\u0103 grecii au adaptat un nume local, apropiat de formele A\u0142uank sau Aghwank, consemnate mai t\u00e2rziu \u00een izvoarele armene. Al\u021bii v\u0103d \u00een el r\u0103d\u0103cina indo-european\u0103 albh-, cu sensul de \u201ealb\u201d sau \u201emunte\u201d, aceea\u0219i din care provin \u0219i Alpii. Poate c\u0103 mun\u021bii \u00eenz\u0103pezi\u021bi ai Caucazului le-au sugerat aceast\u0103 denumire, poate c\u0103 au auzit un nume asem\u0103n\u0103tor \u0219i l-au adaptat limbii lor. Cert este c\u0103 numele a intrat \u00een literatura greac\u0103 \u0219i latin\u0103 \u0219i avea s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 multe secole. Dup\u0103 c\u0103derea Imperiului Roman, Europa Occidental\u0103 a continuat s\u0103 cunoasc\u0103 lumea mai ales prin c\u0103r\u021bi \u2014 dar nu prin cele grece\u0219ti. Grecii ajungeau la c\u0103lug\u0103ri filtra\u021bi prin compilatori latini care se copiau unii pe al\u021bii, din secol \u00een secol, f\u0103r\u0103 s\u0103 verifice nimic. Ori de c\u00e2te ori un c\u0103lug\u0103r desena o Mappa Mundi, Albania ap\u0103rea \u00een Caucaz. Pentru oamenii Evului Mediu care nu c\u0103l\u0103toreau, aceasta era singura Albanie. \u00centre timp \u00eens\u0103, realitatea politic\u0103 din Caucaz se schimbase. Arabii \u0219i per\u0219ii foloseau deja numele Arran, iar biserica local\u0103 vorbea despre A\u0142uank sau Aghwank. \u00cen documentele diplomatice \u0219i comerciale, denumirea Albania a disp\u0103rut treptat din uz. Ea continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 doar \u00een biblioteci \u0219i pe h\u0103r\u021bile copiate dup\u0103 autorii antici. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een cealalt\u0103 parte a continentului se preg\u0103tea o surpriz\u0103. \u00cen timpul Cruciadelor, cavalerii occidentali au \u00eenceput s\u0103 traverseze Balcanii \u00een drumul lor spre \u021aara Sf\u00e2nt\u0103. Acolo au \u00eent\u00e2lnit un popor pe care bizantinii \u00eel numeau Arbanitai sau Albanitai, iar latina medieval\u0103 avea s\u0103-l transforme \u00een binecunoscutul Albania. Numele nu era \u00eens\u0103 nou. Era doar foarte bine odihnit. Cu aproape o mie de ani \u00eenainte, \u00een secolul al II-lea, Claudius Ptolemeu men\u021bionase \u00een Iliria un trib numit Albanoi \u0219i ora\u0219ul s\u0103u, Albanopolis. Dup\u0103 care numele dispare complet din documente. Nu-l mai scrie nimeni, timp de un mileniu, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cronicarii bizantini ai secolului al XI-lea \u00eel readuc \u00een circula\u021bie sub forme precum Arbanitai, Arvanon sau Albanon. T\u0103cerea aceea de o mie de ani spune mai mult dec\u00e2t toate atest\u0103rile la un loc. Un nume care ar fi tr\u0103it doar \u00een c\u0103r\u021bi ar fi murit \u00een c\u0103r\u021bi. Acesta a reap\u0103rut fiindc\u0103 nu \u00eencetase nimeni s\u0103-l rosteasc\u0103. Localnicii \u00ee\u0219i spuneau Arb\u00ebr, Arb\u00ebresh, iar \u021b\u0103rii lor Arb\u00ebria, \u0219i f\u0103cuser\u0103 asta ne\u00eentrerupt, \u00een tot mileniul \u00een care nu-i asculta niciun c\u0103rturar. Grecii n-au inventat nimic. Au notat un cuv\u00e2nt local de dou\u0103 ori, la o mie de ani distan\u021b\u0103, iar Europa a citit peste um\u0103rul lor. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat mai t\u00e2rziu e \u00eens\u0103 mai ciudat dec\u00e2t orice exonim. Undeva la cump\u0103na dintre secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea, albanezii au \u00eenceput s\u0103-\u0219i spun\u0103 altfel. Arb\u00ebr a fost \u00eenlocuit treptat de shqiptar\u00eb, iar Arb\u00ebria de Shqip\u00ebria. Europa nu a aflat niciodat\u0103. A continuat s\u0103-i numeasc\u0103 albanezi \u2014 cu numele pe care ei \u00een\u0219i\u0219i \u00eel p\u0103r\u0103siser\u0103. Vechiul nume nu a disp\u0103rut cu totul. A supravie\u021buit acolo unde plecase \u00eenainte de schimbare, la arb\u00ebreshii din sudul Italiei \u0219i arvani\u021bii din Grecia care \u00ee\u0219i spun \u0219i ast\u0103zi a\u0219a. Iar \u00eenlocuitorul e cel mai frumos am\u0103nunt al \u00eentregii pove\u0219ti. Shqiptar vine, cel mai probabil, de la shqip \u2014 limpede, pe \u00een\u021beles \u2014 \u0219i de la verbul shqipoj, a vorbi limpede. Shqiptarul e cel care vorbe\u0219te inteligibil. Dup\u0103 dou\u0103 mii de ani, \u00een cel\u0103lalt cap\u0103t al Balcanilor, se repeta mecanismul care produsese cuv\u00e2ntul b\u00e1rbaros, doar c\u0103 v\u0103zut din partea cealalt\u0103 a hotarului. Nu cel care b\u00e2lb\u00e2ie de ne\u00een\u021beles, ci cel care articuleaz\u0103 clar. Fiecare popor \u00ee\u0219i trage grani\u021ba lumii acolo unde \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai priceap\u0103 ce i se spune. Albania nu este \u00eens\u0103 un caz izolat. Geografii greci au folosit acela\u0219i mecanism \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi ale lumii. Cele dou\u0103 Iberii Dac\u0103 ast\u0103zi cineva vorbe\u0219te despre Iberia, aproape toat\u0103 lumea se g\u00e2nde\u0219te la Peninsula Iberic\u0103, locul unde se afl\u0103 Spania \u0219i Portugalia. Pu\u021bini \u0219tiu \u00eens\u0103 c\u0103, timp de aproape dou\u0103 mii de ani, pe h\u0103r\u021bile lumii au existat dou\u0103 Iberii. Una se afla \u00een extremitatea vestic\u0103 a Europei, iar cealalt\u0103 \u00een estul Caucazului, pe teritoriul Georgiei de ast\u0103zi. Cele dou\u0103 \u021b\u0103ri nu aveau nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. Doar numele era acela\u0219i. Prima Iberie este cea cunoscut\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Grecii au fost cei care au numit astfel peninsula \u00eencep\u00e2nd din secolul al VI-lea \u00ee.Hr., c\u00e2nd navigatorii \u0219i comercian\u021bii lor au \u00eenceput s\u0103 exploreze coastele Mediteranei occidentale. Numele nu desemna ini\u021bial \u00eentreaga peninsul\u0103. El provenea de la fluviul Ebro, pe care grecii \u00eel numeau Ib\u0113ros. Popula\u021biile din apropierea r\u00e2ului au devenit pentru ei iberi, iar, treptat, denumirea s-a extins asupra \u00eentregii peninsule. Romanii foloseau \u00eens\u0103 propria lor denumire, Hispania. Ea a dominat \u00eentreaga Antichitate t\u00e2rzie \u0219i aproape tot Evul Mediu. Abia \u00een secolul al XIX-lea, odat\u0103 cu rena\u0219terea interesului pentru lumea clasic\u0103, geografii europeni au readus \u00een uz expresia Peninsula Iberic\u0103. Aveau nevoie de un termen neutru, care s\u0103 includ\u0103 at\u00e2t Spania, c\u00e2t \u0219i Portugalia, f\u0103r\u0103 s\u0103 privilegieze niciunul dintre cele dou\u0103 state. Vechiul nume grec s-a dovedit perfect pentru acest rol \u0219i este folosit p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Existase \u00eens\u0103 \u0219i o alt\u0103 Iberie. Strabon descria \u00een Geografia sa un regat aflat \u00een estul Caucazului, locuit de str\u0103mo\u0219ii georgienilor. \u0218i pe acesta \u00eel numea Ib\u0113ria. Romanii au preluat imediat denumirea, mai ales dup\u0103 campaniile lui Pompei din anii 66\u201364 \u00ee.Hr., iar pentru lumea greco-roman\u0103 au existat de atunci dou\u0103 Iberii, desp\u0103r\u021bite de mii de kilometri. Originea acestui al doilea nume pare s\u0103 fie complet diferit\u0103. Cei mai mul\u021bi lingvi\u0219ti cred c\u0103 grecii au adaptat fonetic un termen auzit prin intermediul armenilor, care numeau regiunea Ivir sau Virk. Al\u021bii v\u0103d influen\u021ba vechilor denumiri persane. \u00cen orice caz, localnicii nu \u00ee\u0219i spuneau niciodat\u0103 iberi. Ei \u00ee\u0219i numeau \u021bara Kartli, iar pe ei \u00een\u0219i\u0219i kartveli, denumiri p\u0103strate \u0219i ast\u0103zi \u00een limba georgian\u0103. Timp de multe secole, denumirea greco-roman\u0103 Iberia a continuat s\u0103 fie folosit\u0103 \u00een paralel cu numele local Kartli. Ea desemna, \u00een izvoarele str\u0103ine, regatul din estul Georgiei de ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eens\u0103 numele pe care locuitorii \u00eel foloseau \u00een mod obi\u0219nuit pentru propria \u021bar\u0103. Statul iberic a fost desfiin\u021bat de per\u0219ii sasanizi \u00een jurul anului 580, iar teritoriul a fost administrat o vreme prin intermediul unui guvernator persan. \u00cen anul 888, dinastia Bagrationi a restaurat, \u00een \u021binuturile georgiene din sud-vest, regalitatea desfiin\u021bat\u0103 de Iranul sasanid \u00een secolul al VI-lea. Adarnase \u0219i-a asumat titlul de kartvelta mepe, rege al kartvelilor, redat \u00een tradi\u021bia greco-latin\u0103 ca rege al iberilor, dup\u0103 numele antic al Kartliei. Acest nou stat nu a apucat s\u0103 fie cucerit. \u00cen 1008 s-a contopit, prin mo\u0219tenire dinastic\u0103, \u00een regatul unificat al Georgiei, care s-a destr\u0103mat abia \u00een 1490 \u2014 nu sub lovitur\u0103 str\u0103in\u0103, ci prin decizia propriului consiliu regal. Numele nu a disp\u0103rut \u00eens\u0103 odat\u0103 cu regatul. El s-a refugiat \u00eentr-un loc nea\u0219teptat, la Muntele Athos. \u00cen secolul al X-lea, c\u0103lug\u0103rii veni\u021bi din Caucaz au \u00eentemeiat aici M\u0103n\u0103stirea Iviron, al c\u0103rei nume \u00eenseamn\u0103 literalmente \u201eM\u0103n\u0103stirea Iberilor\u201d. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, aceast\u0103 veche denumire a supravie\u021buit \u00een tradi\u021bia monahal\u0103 ortodox\u0103, de\u0219i a disp\u0103rut aproape complet din geografia politic\u0103. Sf\u00e2r\u0219itul oficial al Iberiei caucaziene a venit abia \u00een anul 1801, c\u00e2nd Imperiul Rus a anexat \u0219i a desfiin\u021bat regatul Kartli-Kakheti, mo\u0219tenitorul direct al vechii Iberii. Administra\u021bia rus\u0103 a impus numele Gruzia, iar lumea occidental\u0103 a preferat forma Georgia. Astfel, vechea Iberie a r\u0103mas doar o amintire \u00een c\u0103r\u021bile de istorie \u0219i \u00een numele unei m\u0103n\u0103stiri din Athos. C\u00e2nd numele au \u00eenceput s\u0103 inventeze popoare Dac\u0103 asem\u0103narea dintre dou\u0103 nume produce ast\u0103zi confuzie, \u00een Antichitate \u0219i \u00een Evul Mediu ea producea teorii istorice. Pentru mul\u021bi c\u0103rturari era de neconceput ca dou\u0103 \u021b\u0103ri s\u0103 poarte acela\u0219i nume f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eenrudite. A\u0219a s-au n\u0103scut unele dintre cele mai..."}