{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Mezquita din Cordoba \u0219i c\u00e2teva patio","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"imXA3shNZH\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cordoba\/\">Cordoba<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cordoba\/embed\/#?secret=imXA3shNZH\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Cordoba&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"imXA3shNZH\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/2015-10-12-19-Cordoba.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Luni, 12 octombrie. Zi de s\u0103rb\u0103toare \u00een Spania, \u0219i zi liber\u0103, aniversarea debarc\u0103rii lui Cristofor Columb pe plajele din Dominica. Poate ar fi trebuit s\u0103 s\u0103rb\u0103torim momentul altfel. S\u0103 mergem de exemplu \u00een Huelva \u0219i Palos de la Frontera, pe malurile Atlanticului, s\u0103 vedem locurile de unde \u0219i-a luat av\u00e2nt pentru a descoperi Americile. S\u0103 c\u0103ut\u0103m Muelle de Las Carabelas, golful caravelelor, din estuarul r\u00e2ului Tinto unde-am fi putut vedea replicile lui&nbsp;Ni\u00f1a, Pinta \u0219i Santa Maria. Mare a fost tenta\u021bia. Dar \u0219i dorin\u021bele noastre erau mari \u0219i se \u00eendreptau \u00eentr-o cu totul alt\u0103 direc\u021bie &#8211; spre&nbsp;marea moschee omeiad\u0103 din Cordoba. Iat\u0103-ne pornite din nou la drum. De la Benalmadena p\u00e2n\u0103 \u00een Cordoba aveam de parcurs cam 200 km, nu era cine \u0219tie ce, mai ales c\u0103 puteam merge f\u0103r\u0103 grij\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 taxe pe autostrad\u0103. Afurisitul de ciclon ce ne-a stricat socotelile \u00een ultimele dou\u0103 zile \u00ee\u0219i mai \u00eenv\u00e2rtea cozile deasupra Spaniei&nbsp;\u0219i p\u0103rea c\u0103 vrea cu tot dinadinsul s\u0103 ne mai nec\u0103jeasc\u0103. Diminea\u021ba ne-a \u00eent\u00e2mpinat mohor\u00e2t\u0103, pe drum am fost sp\u0103la\u021bi bine&nbsp;cu&nbsp;c\u00e2teva du\u0219uri iar \u00een Cordoba cerul plumburiu a stricat pu\u021bin fotogenia ora\u0219ului. Tare bine-ar mai fi fost s\u0103 avem parte de o zi \u00eensorit\u0103. Ne-am descurcat bine \u0219i de data asta. Am g\u0103sit u\u0219or o parcare chiar \u00een apropierea centrului istoric \u0219i am pornit a\u021b\u0103 c\u0103tre moschee. Zidurile ei groase de cetate ne-au \u00eent\u00e2mpinat dup\u0103 c\u00e2\u021biva pa\u0219i f\u0103cu\u021bi pe str\u0103zile \u00eenguste ale vechiului ora\u0219. Mai mult a durat p\u00e2n\u0103 i-am dat ocol \u0219i am g\u0103sit intrarea. Am p\u0103\u0219it \u00een Curtea Portocalilor pe sub o poart\u0103 din preajma clopotni\u021bei, fost minaret, ce-a primit frumosul nume Torre del Perdon, turnul iert\u0103rii. \u00cen fundul cur\u021bii se z\u0103reau b\u0103tr\u00e2nele ziduri ale moscheii iar deasupra lor&nbsp;se i\u021bea cupola catedralei catolice construite \u00een mijlocul ei. Av\u00e2ntul nostru a fost domolit \u00eens\u0103 de un afi\u0219 care ne \u00een\u0219tiin\u021ba c\u0103 vizita noastr\u0103 trebuia am\u00e2nat\u0103 cu c\u00e2teva ceasuri. E o vorb\u0103 simpatic\u0103 printre cordobani ce zice-a\u0219a. &#8222;Vamos a la Mezquita a o\u00edr misa&#8221; adic\u0103 pe rom\u00e2ne\u0219te &#8222;Haide\u021bi la moschee s-ascult\u0103m liturghia.&#8221; Asta ar fi trebuit s\u0103 facem \u0219i noi la ora la care am ajuns, s\u0103 mergem la slujb\u0103. Doar&nbsp;enoria\u0219ii puteau intra acum, turi\u0219tii trebuiau s\u0103 a\u0219tepte p\u00e2n\u0103 la ora dou\u0103.&nbsp;Am f\u0103cut st\u00e2nga-mprejur a\u0219adar \u0219i am pornit-o hai-hui pe str\u0103zi \u00een c\u0103utare de patio-uri. Nu \u00eenainte \u00eens\u0103 de a trece&nbsp;r\u00e2ul Guadalquivir pe podul roman \u0219i a arunca o privire morii de ap\u0103 maure, supravie\u021buitoarele unor lumi demult apuse.&nbsp;C\u0103l\u0103torului din zilele noastre i-au r\u0103mas r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele vechilor culturi ce s-au perindat pe aici. Un pod, un templu, c\u00e2teva mori, o moschee, palate \u0219i locuin\u021be vechi \u00eengr\u0103m\u0103dite \u00een jurul Mezquitei. R\u0103m\u0103\u0219i\u021be ce \u00eenc\u0103&nbsp;reu\u0219esc s\u0103 ne impresioneze. Cum ar\u0103tau oare \u00een vremurile lor de glorie? Primul nume al ora\u0219ului a fost cartaginez, Kartuba, adic\u0103 Ora\u0219ul lui Juba, un general numid a lui Hamilcar Barca mort \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie din apropiere. Romanii l-au numit Corduba \u0219i l-au f\u0103cut capitala provinciei Hispania Baetica. Aici s-au n\u0103scut Seneca \u0219i poetul Lucan. Pe vremea \u00eenceputurilor cre\u0219tinismului episcopul Hosius de Cordoba a fost trimis s\u0103 prezideze primul conciliu ecumenic de la Niceea \u0219i se spune c\u0103 ar fi fost un sf\u0103tuitor apropiat al \u00eemp\u0103ratului Constantin. Dar epoca de aur a ora\u0219ului a fost musulman\u0103, pe vremea c\u00e2nd de aici st\u0103p\u00e2neau emirii \u0219i mai apoi califii omeiazi \u00eentreaga Spanie \u0219i o parte a nordului Africii. Prin jurul anului 1000 dup\u0103 Hristos Cordoba era cel mai mare, mai sofisticat, mai \u00eenv\u0103\u021bat ora\u0219 al Apusului. Se spune c\u0103 avea peste 500.000 de locuitori, 3000 de moschei \u0219i 300 de b\u0103i publice. Se mai spune c\u0103 bibliotecile ei ad\u0103posteau sute de mii de volume. Nu erau doar scrieri musulmane ci \u0219i mo\u0219tenirea culturii&nbsp;greco-romane. Aici a tr\u0103it Averoes, filosoful ce-a \u00eencercat s\u0103-l \u00eempace pe Aristotel cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile islamului, meteahn\u0103 mo\u0219tenit\u0103 apoi \u0219i de \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii cre\u0219tini. Aici s-a n\u0103scut Maimonide, cel mai mare \u00eenv\u0103\u021bat al iudaismului din Evul Mediu.&nbsp;Ce de istorie \u00eengr\u0103m\u0103dit\u0103 \u00een jurul nostru&#8230; P\u00e2n\u0103 una alta am pornit la drum \u00een c\u0103utare de patio, acele mici cur\u021bi interioare cu o mic\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 la mijloc \u00een jurul c\u0103rora e ridicat\u0103&nbsp;locuin\u021ba. A\u0219a-\u0219i construiau romanii casele, a\u0219a le-au preluat maurii, a\u0219a au r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Orice cas\u0103 care se respect\u0103 are o patio. Dar fiind ascunse la&nbsp;mijloc, cu greu se arat\u0103 vizitatorului curios. \u00cen plus, poarta de la intrare este astfel amplasat\u0103 \u00eenc\u00e2t vizitatorul s\u0103 nu vad\u0103 din prima ochire interiorul casei. Obiceiul s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit pe vremea c\u00e2nd Inchizi\u021bia spiona&nbsp;musulmani \u0219i evrei converti\u021bi pe care \u00eei b\u0103nuia c\u0103-\u0219i p\u0103strau vechile credin\u021be. Am g\u0103sit c\u00e2teva patio \u00een spatele unor u\u0219i deschise sau \u00een curtea magazinelor de suveniruri. Trebuia s\u0103 fi venit aici \u00een luna mai c\u00e2nd are loc fiesta local\u0103,&nbsp;El Festival de los Patios Cordobeses. Cu acest prilej se organizeaz\u0103 un concurs ce desemneaz\u0103 cea mai frumos \u00eempodobit\u0103 curticic\u0103 iar &nbsp;cordobanii permit vizitatorilor obi\u0219nui\u021bi s\u0103 le treac\u0103 pragul pentru a le admira munca. Frumos trebuie s\u0103 arate \u00eembodobite toate cu flori. \u00cencet dar sigur, timpul a trecut \u0219i s-a f\u0103cut ora la care puteam intra \u00een Mesquit\u0103. Prev\u0103z\u0103toare, ne-am \u00eenfiin\u021bat la casa de bilete cu o jum\u0103tate de or\u0103 mai devreme. Chiar \u0219i-a\u0219a n-am fost printre frunta\u0219i, n-am sc\u0103pat de coada obligatorie, pacostea turistului. Moschea din Cordoba s-a n\u0103scut din dorul lui Abd al-Rahman, primul emir al Cordobei,&nbsp;dup\u0103 Damascul natal. Povestea vie\u021bii lui e rupt\u0103 din 1001 de nop\u021bi. A trebuit s\u0103 fug\u0103 din Siria pe c\u00e2nd avea \u00een jur de dou\u0103zeci de ani, c\u00e2nd dinastia omeiad\u0103 din care f\u0103cea parte a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 de la putere de abasizi. A sc\u0103pat ca prin urechile acului de asasinii trimi\u0219i pentru a-l ucide \u0219i s-a refugiat printre berberii din nordul Africii, \u00een patria mamei lui. \u00cen cei \u0219ase ani de pelegrin\u0103ri ce-au urmat a reu\u0219it s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u00een jurul lui c\u0103petenii de triburi berbere \u0219i vechi lupt\u0103tori credincio\u0219i dinastiei omeiade iar \u00een anul 756 a cucerit Al Andalus&nbsp;pentru el. Odat\u0103 instalat emir \u00een Cordoba, s-a apucat&nbsp;s\u0103 recl\u0103deasc\u0103 ora\u0219ul dup\u0103 modelul Damascului. Printre construc\u021biile supravegheate \u00eendeaproape de emir, a fost \u0219i Marea Moschee. Se spune c\u0103 pe locul ei era pe-atunci o biseric\u0103 cre\u0219tin\u0103 ce era folosit\u0103 fr\u0103\u021be\u0219te \u0219i de musulmani. Emirul a cump\u0103rat partea cre\u0219tinilor, a demolat cl\u0103direa \u0219i a construit moscheea. Urma\u0219ii lui au tot m\u0103rit-o, pe m\u0103sur\u0103 ce ora\u0219ul cre\u0219tea \u0219i drept credincio\u0219ii se \u00eenmul\u021beau. Pe vremea lui&nbsp;Abd al-Rahman II Mesquita era un loc important de pelerinaj pentru c\u0103 de\u021binea o copie original\u0103 a Coranului \u0219i un os din bra\u021bul Profetului. Am desc\u0103rcat un plan al construc\u021biei de pe internet, s\u0103 mi se intip\u0103reasc\u0103 \u00een minte cele v\u0103zute \u0219i ne\u00een\u021belese pe deplin la momentul vizitei. Nu \u0219tiu ce-au sim\u021bit al\u021bi c\u0103l\u0103tori, dar pe noi ne-a impresionat profund Mezquita Cordobei. P\u0103\u0219ind \u00eencet printre cele 800 \u0219i ceva de coloane, pe sub arcele alb-ro\u0219ii, egale toate, f\u0103r\u0103 striden\u021be, ni s-a l\u0103sat o pace frumoas\u0103 \u00een suflet. Am fost cuprinse pe nesim\u021bite de smerenia aceea at\u00e2t de greu de atins, \u00een care sinele t\u0103u se retrage&nbsp;\u00eentr-un col\u021bi\u0219or iar sufletul \u021bi se umple de ceva frumos din afar\u0103. Un dar venit de la Dumnezeu Bunu\u021bul. Acela adev\u0103rat, acela unic, f\u0103r\u0103 nume, f\u0103r\u0103 religii p\u0103rtinitoare. \u00cen 1236 peste Cordoba s-a ab\u0103tut Reconquista. Ora\u0219ul a fost cucerit de la mauri de regele Ferdinand al III lea al Castiliei \u0219i a redevenit cre\u0219tin. \u00ceni\u021bial noii st\u0103p\u00e2nitori au l\u0103sat moscheea neatins\u0103, au consacrat-o doar biseric\u0103 \u0219i au \u00eenchinat-o&nbsp;Fecioarei Maria. &nbsp;Primele intruziuni au ap\u0103rut \u00een timpul regelui&nbsp;Alfonso X care a ordonat construirea Capelei&nbsp;Villaviciosa \u0219i a Capelei Regale, drept \u00een mijlocul moscheii&nbsp;. Pr\u0103p\u0103dul cel mare s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 sub patronajul lui Carol Quintul c\u00e2nd, \u00een ciuda protestelor cordobanilor, a fost demolat\u0103 o parte de moschee pentru a fi ridicat\u0103 \u00een loc o enormitate de catedral\u0103 baroc\u0103. Capelele anterioare mai treac\u0103-mearg\u0103, dar noua catedral\u0103 se potrive\u0219te ca nuca-n perete. Dup\u0103 p\u0103rerea unora construc\u021bia catedralei a salvat moscheea de la o demolare complet\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea altora \u00eens\u0103, a fost stricat ireversibil ceva unic pe lumea asta. Dup\u0103 ce-am ie\u0219it din Mesquita Cordobei n-am mai avut chef de colindat. Am mers a\u0219adar s\u0103 recuper\u0103m ma\u0219ina \u0219i-am plecat spre casa noastr\u0103 provizorie din Benalmadena. 00"}