{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Cartagina - &#x1f1f9;&#x1f1f3; Tunisia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"0py82v1kQ1\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cartagina\/\">Cartagina<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/cartagina\/embed\/#?secret=0py82v1kQ1\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Cartagina&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"0py82v1kQ1\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/2022-01-05-0712-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":397,"description":"Trist\u0103 mi s-a p\u0103rut vizita \u00een str\u0103vechea Cartagina. Doar renumele-i nemuritor a mai r\u0103mas, partea material\u0103 a fost ras\u0103 de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, de nenum\u0103ra\u021bi cuceritori &#8230; romani, vandali, arabi, spanioli, turci, francezi. Mult popor a luptat s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 acest col\u021b de p\u0103m\u00e2nt de unde se putea controla at\u00e2t de u\u0219or traficul prin Mediterana. V\u00e2rful colinei Byrsa, ocupat c\u00e2ndva de templul unui zeu cartaginez \u0219i apoi de un for roman, este acum dominat de o catedral\u0103 francez\u0103 construit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea \u0219i \u00eenchinat\u0103 lui Ludovic cel Sf\u00e2nt, regele francez cruciat ce-a murit la Tunis \u00een 1270. Cu greu am mai g\u0103sit urme ale vechii Cartagine prin actualul cartier reziden\u021bial al Tunisului. Am tot f\u0103cut hop on &#8211; hop off din autocar \u00een c\u00e2teva locuri iar la sf\u00e2r\u0219it n-am putut spune c\u0103 m-a impresionat cu adev\u0103rat vreunul dintre ele. \u00cen total am trecut \u00een revist\u0103 dou\u0103 obiective \u0219i jum\u0103tate din perioada punic\u0103 a istoriei Cartaginei (814-146 \u00ee.e.n) \u0219i alte dou\u0103 din perioada ei roman\u0103 (146 \u00ee.e.n. &#8211; 439 e.n.) Colina Byrsa Potrivit tradi\u021biei Cartagina a fost \u00eentemeiat\u0103 \u00een anul 814 \u00ee.e.n. de c\u0103tre fenicieni din Tir. Numele ei originar ar fi fost Kart-hadasht ceea ce \u00eenseamn\u0103 Ora\u0219ul-nou. Se poveste\u0219te c\u0103 ace\u0219ti fenicieni \u00eentemeietori ar fi \u00eenso\u021bit-o de fapt pe prin\u021besa Elissa-Dido care ar fi fost nevoit\u0103 s\u0103 fug\u0103 din Tir din cauza regelui \u0219i fratelui s\u0103u ce-i dorea moartea. Ajun\u0219i pe \u021b\u0103rmurile de nord ale Africii au ochit un promontoriu aflat \u00eentr-o loca\u021bie nemaipomenit\u0103 \u0219i au cerut regelui berber care-l st\u0103p\u00e2nea s\u0103 le \u00eeng\u0103duie s\u0103 ocupe p\u0103m\u00e2nt c\u00e2t poate fi acoperit de pielea unui taur. Regele berber, ne\u0219tiind ce-o poate duce mintea pe-o prin\u021bes\u0103 fenician\u0103, s-a \u00eenvoit. Dido a poruncit atunci oamenilor s\u0103i s\u0103 taie pielea de taur \u00een f\u00e2\u0219ii c\u00e2t mai \u00eenguste, s\u0103 lege f\u00e2\u0219iile cap la cap \u0219i s\u0103 \u00eenconjoare toat\u0103 colina Byrsa cu &#8222;sfoara&#8221; ob\u021binut\u0103 astfel. V\u0103z\u00e2nd c-a fost realmente tras pe sfoar\u0103, berberul s-a enervat \u0219i i-a pus \u00een vedere lui Dido c\u0103 are de ales, fie se m\u0103rit\u0103 cu el, fie \u00eei va expulza pe to\u021bi fenicienii de pe p\u0103m\u00e2nturile lui. Dido s-a \u00eenvoit cu m\u0103riti\u0219ul dar \u00een noaptea nun\u021bii a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se sinucid\u0103. \u0218i uite-a\u0219a au r\u0103mas fenicienii st\u0103p\u00e2ni pe colin\u0103, \u00eentemeind unul dintre cele mai celebre ora\u0219e ale antichit\u0103\u021bii, iar regele berber cu buzele umflate (de dou\u0103 ori). Prefer legenda asta, chiar dac\u0103 \u00een spatele ei s-ar putea ascunde cine \u0219tie ce ritualuri s\u00e2ngeroase de sacrificiu, comune \u00een acele vremuri \u00eendep\u0103rtate. Cealalt\u0103 legend\u0103, cu o Dido \u00eendr\u0103gostit\u0103 de un Enea fugar o consider propagand\u0103 roman\u0103 \ud83d\ude42 . Eu una nu m-am priceput s\u0103 deslu\u0219esc mare lucru pe colina Byrsa. O platform\u0103 gola\u0219\u0103 unde odinioar\u0103 au existat probabil temple \u0219i locuin\u021be dar care acum, pentru un ochi de necunosc\u0103tor, nu ar\u0103tau prea apetisant. Oric\u00e2t m-am str\u0103duit n-am z\u0103rit nic\u0103ieri umbrele lui Dido, ale lui Hannibal &#8211; generalul ce-a trecut Alpii cu elefan\u021bi \u0219i a fost c\u00e2t pe ce s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 Roma sau m\u0103car ale lui Hanno &#8211; navigatorul ce-a trecut dincolo de Coloanele lui Hercule \u0219i a explorat coasta de vest a Africii p\u00e2n\u0103 \u00een Gabon. Tophet Un alt loc &#8222;cartaginez&#8221; \u00een care ne-am oprit a fost Tophet. Ciud\u0103\u021benia numit\u0103 astfel era un soi de incint\u0103 sacr\u0103, situat\u0103 de obicei \u00een afara ora\u0219elor, unde se f\u0103ceau sacrificii \u0219i \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, \u00een special ale copiilor mici. Se g\u0103sesc peste tot \u00een zona Mediteranei, prin mai toate coloniile pe care le-au \u00eentemeiat fenicienii. Arheologii \u0219i istoricii nu se pot pune de acord cu privire la semnifica\u021bia lor. Unii se bazeaz\u0103 pe pove\u0219tile din antichitate ale grecilor \u0219i romanilor care le-au construit fenicienilor o reputa\u021bie c\u00e2t se poate de proast\u0103, de uciga\u0219i de copii. Conform acestei teorii fenicienii \u0219i apoi cartaginezii ofereau spre sacrificiu zeilor lor, Baal-Hammon \u0219i consoartei sale Tanit-Astarte, copii nou-n\u0103scu\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, tot mai multe dovezi arheologice tind s\u0103 dezmint\u0103 aceast\u0103 teorie. Sacrificii s-or fi f\u0103cut dar \u00een mod excep\u021bional \u0219i doar c\u00e2nd poporul era la foarte mare ananghie, ca mai peste tot \u00een lumea antic\u0103. Dar \u00een Tophet erau de fapt p\u0103strate r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale copiilor deceda\u021bi din cauze naturale, care au murit la na\u0219tere sau p\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 v\u00e2rsta de doi ani. \u00cen vremurile acelea mortalitatea infantil\u0103 trebuie s\u0103 fi fost \u00eensemnat\u0103. Ar mai fi fost interesant de oprit \u00een dreptul fostelor porturi cartagineze, inima puterii lor maritime. Existau dou\u0103 asemenea porturi, unul dreptunghiular pentru navele comerciale \u0219i un altul rotund pentru navele de r\u0103zboi. Porturile acestea n-au fost naturale, au fost construite de cartaginezi pentru a le folosi c\u00e2t mai bine scopului propus. Colegii mei de excursie n-au dorit \u00eens\u0103 s\u0103 coboare pentru a le admira mai \u00eendeaproape. A\u0219a c\u0103 tot ce-am putut imortaliza sunt r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele portului militar, privite de la fereastra autocarului. Teatrul roman Romanii \u0219i-au dat seama repede c\u0103 s-au pripit c\u00e2nd au arat cu plugurile ora\u0219ul Cartagina ca s\u0103-l \u0219tearg\u0103 definitiv de pe hart\u0103 \u0219i c\u0103 i-au pres\u0103rat cu sare p\u0103m\u00e2ntul pentru ca nimic s\u0103 nu mai creasc\u0103 pe el. Nu dup\u0103 mult timp au reconstruit ora\u0219ul \u0219i l-au f\u0103cut capitala provinciei Africa Proconsularis. Prima urm\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii romane pe care am vizitat-o noi a fost teatrul. Ca un veritabil teatru antic \u0219i cel din Cartagina a fost construit pe buza unei coline. Se spune c\u0103 pe vremuri putea g\u0103zdui cel pu\u021bin 5.000 de spectatori. Se mai spune c-a fost distrus pe vremea cuceririi vandale. \u00cen zilele noastre teatrul a fost ref\u0103cut aproape \u00een \u00eentregime \u0219i \u00een el sunt organizate numeroase spectacole, at\u00e2t de teatru propriu-zis c\u00e2t \u0219i concerte. Anas ne-a \u0219i ar\u0103tat locul pe care a stat c\u00e2nd l-a v\u0103zut aici pe Yanni, \u00een direct. Termele lui Antoninus Cel mai impresionant loc dintre cele vizitate au fost p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 B\u0103ile lui Antoninus sau B\u0103ile Cartaginei. Au renumele de-a fi cel mai mare complex de terme romane construite pe continentul african \u0219i unul dintre cele trei mai mari construite vreodat\u0103 \u00een Imperiul Roman. Au fost \u00eencepute \u00een timpul domniei \u00eemp\u0103ratului Hadrian dar au fost terminate pe vremea urma\u0219ului s\u0103u Antoninus Pius, de unde \u0219i numele. Termele, la fel ca \u0219i teatrul, au fost distruse \u00een timpul invaziei vandalilor iar apoi au fost folosite pe post de carier\u0103 de piatr\u0103 c\u00e2nd arabii s-au apucat de construit Tunis-ul. Ce mi-a pl\u0103cut la acest sit arheologic e c\u0103 \u00eentr-un punct de belvedere de unde se v\u0103d bine ruinele e a\u0219ezat\u0103 \u0219i o plac\u0103 de marmur\u0103 pe care e desenat\u0103 schema vechilor terme. Aproape c\u0103 te po\u021bi imagina trec\u00e2nd din caldarium \u00een tepidarium&nbsp;\u0219i apoi \u00een frigidarium. Cam asta a fost \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103 cu Cartagina. Poate ar fi fost interesant s\u0103 intr\u0103m \u0219i \u00eentr-un muzeu (Bardo de exemplu &#8211; ce p\u0103cat c\u0103 era \u00eenchis) dar n-a fost s\u0103 fie. P\u00e2n\u0103 s\u0103 se lase seara mai aveam \u00een program o vizit\u0103 \u00eentr-o mic\u0103 localitate din apropiere, Sidi Bou Said. 00"}