{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Candelaria - &#127466;&#127480; Spania - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"uuqyvAP3f4\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/candelaria\/\">Candelaria<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/candelaria\/embed\/#?secret=uuqyvAP3f4\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Candelaria&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"uuqyvAP3f4\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/2013-09-14-15-Tenerife-Candelaria.jpg","thumbnail_width":500,"thumbnail_height":331,"description":"\u00cen anul 1496, c\u00e2nd Alonso de Lugo cucerea insula Tenerife pentru coroana spaniol\u0103 dup\u0103 lupte cr\u00e2ncene duse cu popula\u021bia ba\u0219tina\u0219\u0103, statuia Fecioarei din Candelaria st\u0103tea deja de un veac \u00een grota&nbsp;Achbinico (sau a lui San Blas) \u00een regatul guanche din&nbsp;regiunea Guimar. Potrivit legendei, fusese aruncat\u0103 de valurile m\u0103rii pe plaj\u0103, unde a fost g\u0103sit\u0103 de doi p\u0103stori de-ai locului&nbsp;care la acea vreme nu aveau habar de cre\u0219tinism sau de cultul Fecioarei Maria.&nbsp;Povestea mai spune c\u0103 statuia a f\u0103cut miracole \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Unul dintre p\u0103stori a vrut s\u0103 o sparg\u0103 cu o piatr\u0103 dar bra\u021bul i-a amor\u021bit pe loc. Cel\u0103lalt p\u0103stor a vrut s\u0103 o despice cu un cu\u021bit, dar a sf\u00e2r\u0219it \u00eenjunghindu-se pe sine insu\u0219i. V\u0103z\u00e2nd minunea p\u0103storii au adus-o conduc\u0103torului lor,&nbsp;Acaymo,&nbsp;care a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 e lucru magic la mijloc \u0219i a decis s\u0103 o al\u0103ture celorlalte&nbsp;obiecte venerate din&nbsp;altarul guanche&nbsp;din grota Chinguaro. Ar fi tot stat acolo \u0219i poate s-ar fi pierdut cu totul precum vechii locuitori ai insulei Tenerife dac\u0103 Anton , un guanche ce fusese luat sclav \u00een Spania dar reu\u0219ise s\u0103 scape \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pe insul\u0103 nu ar fi recunoscut \u00een statuia din satul s\u0103u &nbsp;imaginea Fecioarei. Anton, ce fusese convertit la cre\u0219tinism \u00een perioada captivit\u0103\u021bii, a putut spune alor s\u0103i povestea Mariei \u0219i semnifica\u021bia aparte a statuetei. Acaymo a mutat-o atunci \u00een grota&nbsp;Achbinico ce se g\u0103se\u0219te \u00een ora\u0219ul Candelaria al zilelor noastre. Dup\u0103 cucerirea spaniol\u0103 cultul Fecioarei de Candelaria a luat propor\u021bii serioase. \u00cen anul 1497, pe 2 februarie, a fost oficiat\u0103 prima slujb\u0103 dedicat\u0103 ei, ocazie cu care au fost converti\u021bi la cre\u0219tinism mul\u021bi localnici&nbsp;guanche. Printre primii adoratori ai Fecioarei de Candelaria a fost Hernando Cortez, cuceritorul Mexicului. Se spune c\u0103 acesta purta \u00een permanen\u021b\u0103 asupra lui o&nbsp;icoan\u0103 ce o reprezenta. \u00cen anul 1559 papa Clement al 8-lea a desemnat Fecioara drept patroan\u0103 a Insulelor Canare. Statuia a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 spre p\u0103strare unor c\u0103lug\u0103ri dominicani \u0219i mutat\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00eentr-o capel\u0103 iar apoi \u00eentr-o biseric\u0103 ce-i era \u00eenchinat\u0103. Faima statuii din Candelaria a crescut \u0219i mai mult c\u00e2nd \u00een anul 1594 ap\u0103rea \u00een Sevilla cartea lui Fray Alonso de Espinosa, preot dominican \u0219i el, &#8222;Despre originea \u0219i minunile Imaginii Sfintei Fecioarei din Candelaria, care a ap\u0103rut \u00een Insula Tenerife, \u0219i descrierea acestei insule&#8222;.&nbsp;Poate \u00een acele vremuri minunile Fecioarei de Candelaria erau un subiect foarte interesant. \u00cen vremurile noastre secularizate \u00eens\u0103, Fray Alonso e apreciat&nbsp;mai mult pentru c\u0103 a fost primul cronicar oficial al insulei Tenerife. \u00cen cartea lui poveste\u0219te mult despre istoria insulei, despre popula\u021bia b\u0103\u0219tina\u0219\u0103 guanche, despre obiceiurile \u0219i tradi\u021biile lor, despre r\u0103zboaiele ce le-au purtat \u00eempotriva spaniolilor.&nbsp;Scrierile lui au fost citate \u0219i comentate de majoritatea istoricilor ce au urmat. Statuia pe care am v\u0103zut-o \u0219i eu \u00een catedrala din Candelaria nu e cea de pe vremea lui Anton \u0219i Acaymo. \u00cen anul 1826 un tsunami devastator a lovit biserica ce o ad\u0103postea \u0219i a returnat-o m\u0103rii. In locul ei a fost a\u0219ezat\u0103 o statuie nou\u0103 sculptat\u0103 de&nbsp;Fernando Est\u00e9vez. Nici biserica din zilele noastre nu e veche. A fost ridicat\u0103 \u00een 1959 iar \u00een altar are o pictur\u0103 modern\u0103. Pia\u021ba din fa\u021ba catedralei este str\u0103juit\u0103 de \u0219apte statui impun\u0103toare, ce-i reprezint\u0103 pe conduc\u0103torii regatelor guanche de dinainte de colonizare. At\u00e2t a r\u0103mas din vechea popula\u021bie a insulei. Se spune c\u0103 ultimul guanche ar fi murit c\u00e2ndva demult, prin secolul al 17-lea. 00"}