{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Buricul lumii - Oamenii \u0219i ideile lor fixe - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"yvCIUiGUqE\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/buricul-lumii\/\">Buricul lumii<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/buricul-lumii\/embed\/#?secret=yvCIUiGUqE\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Buricul lumii&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"yvCIUiGUqE\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/ChatGPT-Image-Jun-12-2026-10_38_53-AM-1024x683.png","thumbnail_width":1024,"thumbnail_height":683,"description":"La \u00eenceputuri era probabil un copac mai altfel, sau poate un pietroi. Nu era un copac oarecare ci Copacul. Sub el se odihneau vitele la amiaz\u0103, sub el se spuneau toate pove\u0219tile importante, sub el s-o fi \u00eengropat \u0219i ceva ce n-ar fi trebuit s\u0103 mai fie dezgropat vreodat\u0103. Nimeni n-ar fi putut explica de ce tocmai acel copac \u0219i nu fagul aflat dou\u0103zeci de metri mai \u00eencolo. Pur \u0219i simplu, \u0103la era \u0103la. De la el m\u0103surai distan\u021bele zilei, &#8222;e cale de at\u00e2\u021bia pa\u0219i de la copac c\u00e2te degete deschizi din pumn&#8221;, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi treac\u0103 prin cap c\u0103 tocmai ai inventat un sistem de coordonate. Popoarele mai legate de p\u0103dure dec\u00e2t de piatr\u0103 au dus ideea un pas mai departe \u0219i au sculptat-o. A\u0219a or fi ap\u0103rut st\u00e2lpii totemici. Un trunchi \u00een mijlocul satului, care leag\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de ceea ce exist\u0103 dedesubt \u0219i ceea ce exist\u0103 deasupra. Era practic un copac care \u0219i-a dat seama ce e \u0219i a vrut s\u0103 se asigure c\u0103 \u0219i ceilal\u021bi \u0219tiu. Apoi au ap\u0103rut ora\u0219ele \u0219i cu ele, ambi\u021bia. Un sat se poate mul\u021bumi cu un copac dar un ora\u0219-stat cu temple \u0219i armat\u0103 nu se mul\u021bume\u0219te s\u0103 fie un centru oarecare. Vrea s\u0103 fie Centrul. Singurul. Al \u00eentregii lumi dac\u0103 se poate. \u0218i aici lucrurile devin distractive pentru c\u0103 fiecare civiliza\u021bie, f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi consultat una cu alta, a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 Centrul e \u00een ograda lor. Grecii au g\u0103sit la Delphi o piatr\u0103 rotunjoar\u0103 pe care au botezat-o omphalos, buricul, \u0219i au decretat c\u0103 exact acolo s-au \u00eent\u00e2lnit doi vulturi trimi\u0219i de Zeus de la marginile lumii. Tot a\u0219a, la cap\u0103tul p\u0103m\u00e2ntului, locuitorii Insulei Pa\u0219telui au desemnat o sfer\u0103 de piatr\u0103, Te Pito o Te Henua, buricul lumii. Se spune c\u0103 are energii speciale \u0219i a fost adus\u0103 acolo de str\u0103mo\u0219ii ce-au g\u0103sit insula aceea r\u0103t\u0103cit\u0103 \u00een Pacific. La Ierusalim, Even ha-Shtiya, aflat\u0103 actualmente sub cupola aurit\u0103 numit\u0103 Cupola St\u00e2ncii, este un pietroi de unde, chipurile, a \u00eenceput toat\u0103 crea\u021bia \u0219i pe care s-au \u00eent\u00e2mplat lucruri esen\u021biale at\u00e2t \u00een tradi\u021bia evreiasc\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een cea islamic\u0103. Dar nu toate buricurile sunt pietre, unele civiliza\u021bii au mers \u0219i mai departe. N-au mai desemnat un centru, ci au construit un ora\u0219 \u00eentreg ca s\u0103 fie centrul. Qosqo, capitala inca\u0219ilor, era croit\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t din ea radiau cele patru drumuri mari, suyu, c\u0103tre cele patru col\u021buri ale imperiului, exact cum radiaz\u0103 liniile dintr-un punct, doar c\u0103 liniile aveau sute de kilometri \u0219i capete de imperiu la cel\u0103lalt v\u00e2rf. La fel, Ora\u0219ul Interzis din Beijing nu era doar re\u0219edin\u021ba \u00eemp\u0103ratului, ci o copie pe p\u0103m\u00e2nt a cerului. Planul lui reproduce constela\u021biile din jurul Stelei Polare, locul \u00een jurul c\u0103ruia se rote\u0219te tot cerul nop\u021bii. \u00cemp\u0103ratul ceresc avea casa lui acolo sus; \u00eemp\u0103ratul p\u0103m\u00e2ntesc \u0219i-a construit-o identic, dedesubt. To\u021bi au avut dreptate. To\u021bi au gre\u0219it. Niciunul n-a \u0219tiut de ceilal\u021bi. Pe urm\u0103 au ap\u0103rut imperiile \u0219i buricul, surpriz\u0103, nu a disp\u0103rut ci s-a mutat la birou. Romanii \u0219i-au pus propriul punct zero \u00een Forum, Umbilicus Urbis \u0219i l\u00e2ng\u0103 el, Milliarium Aureum, st\u00e2lpul de aur de la care se calculau toate drumurile imperiului. C\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce capitala s-a mutat la Constantinopol, s-a repetat figura, Milionul, alt st\u00e2lp de unde se m\u0103sura totul. Sacrul mai era pe-acolo dar deja se sim\u021bea mirosul de func\u021bionar. \u00cen zilele noastre ideea asta roman\u0103 s-a bagatelizat cu totul. Fiecare capital\u0103, fiecare ora\u0219 cu stim\u0103 de sine \u0219i-a desemnat propriul s\u0103u buric \u0219i l-a botezat Kilometrul 0. De cele mai multe ori e at\u00e2t de banal \u00eenc\u00e2t nimeni nu-l mai bag\u0103 \u00een seam\u0103. \u0218i totu\u0219i, ironia e c\u0103 pl\u0103cu\u021ba asta banal\u0103 repet\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama, un salt care se petrecuse deja cu mult timp \u00een urm\u0103. Buricul \u00ee\u0219i pierduse adresa cu secole \u00eenainte, undeva \u00een India, c\u00e2nd s-a transformat \u00een cifr\u0103. Saltul s-a petrecut c\u00e2ndva \u00een primele secole ale erei noastre, consemnat \u00een anale abia \u00een anul 876 d.Hr., la Gwalior, printr-o inscrip\u021bie. Cifra zero nu mai era un pietroi ci un num\u0103r propriu-zis, cu care puteai calcula. Grecii, cu toat\u0103 geometria lor sofisticat\u0103, s-au blocat la no\u021biunea de vid. Pentru ei, ceea ce nu exist\u0103 nu poate &#8222;fi&#8221; \u00een niciun fel, dar\u0103mite s\u0103 aib\u0103 \u0219i cifr\u0103 proprie. Indienii aveau deja un cuv\u00e2nt pentru vid, \u015b\u016bnya, filozofia lor \u00eel considera extrem de interesant, nu era deloc ceva de evitat. Era o stare ca \u0219i celelalte, demn\u0103 de a fi contemplat\u0103. Iar la budi\u0219ti vidul era o stare plin\u0103 de poten\u021bial, locul din care putea ap\u0103rea orice. De la vidul filosofic la zero matematic, saltul s-a dovedit u\u0219or de f\u0103cut. \u0218i a\u0219a, buricul s-a f\u0103cut nev\u0103zut, a devenit un punct f\u0103r\u0103 coordonate. De la el se m\u0103soar\u0103 totul, dar el nu e nic\u0103ieri. Povestea nu se termin\u0103 aici. Buricul lumii moderne s-a mutat \u00een Univers, \u00eentr-un loc pe care nu \u00eel po\u021bi vizita, nu-l po\u021bi fotografia dar despre care po\u021bi vorbi totu\u0219i cu emfaz\u0103 la o cin\u0103, centrul unei g\u0103uri negre. Este Singularitatea, locul unde toate legile fizicii \u00ee\u0219i dau demisia, unde distan\u021ba \u0219i timpul, a\u0219a cum le cunoa\u0219tem, ridic\u0103 din umeri \u0219i ies din scen\u0103. Un sanctuar nou, p\u0103zit nu de preo\u021bi, ci de un orizont al evenimentelor de unde nici lumina nu mai are voie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u0219i s\u0103 povesteasc\u0103 ce a v\u0103zut. Dup\u0103 unele p\u0103reri, extrem de \u0219tiin\u021bifice, din centrul unei g\u0103uri negre s-ar putea na\u0219te un univers nou. Exact ce credeau \u0219i cei de la Delphi sau de sub Cupola St\u00e2ncii despre piatra lor, locul din care a izvor\u00e2t lumea. Buricul lumii. L-am avut mereu. Doar c\u0103, de fiecare dat\u0103, a fost altundeva. 00"}