{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Bordeaux, prin ochii lui Alexandre - &#x1f1eb;&#x1f1f7; Franta - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"sAwshF4QgI\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/bordeaux-prin-ochii-lui-alexandre\/\">Bordeaux, prin ochii lui Alexandre<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/bordeaux-prin-ochii-lui-alexandre\/embed\/#?secret=sAwshF4QgI\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Bordeaux, prin ochii lui Alexandre&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"sAwshF4QgI\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/2025-10-17-0001-coperta.jpg","thumbnail_width":600,"thumbnail_height":450,"description":"&nbsp;Iat\u0103-m\u0103 din nou \u00een Bordeaux, dup\u0103 aproape zece ani. Data trecut\u0103 am avut la dispozi\u021bie tot cam o zi \u00eentreag\u0103 pentru a-l cunoa\u0219te, ca \u0219i acum, dar atunci am r\u0103t\u0103cit singur\u0103, \u00een t\u0103cere, fascinat\u0103 de fluviu \u0219i de silueta ora\u0219ului ce se \u00eentindea plat de-a lungul lui. M-a fermecat Garonna cu apele ei c\u00e2nd \u00eenvolburate c\u00e2nd tihnite, malurile ei largi \u0219i profilul ora\u0219ului care se pierdea \u00een spa\u021bii imense, asem\u0103n\u0103tor cu Sankt Petersburg. Privit de pe chei, Bordeaux p\u0103rea n\u0103scut din ap\u0103, rafinat \u0219i u\u0219or melancolic. De data aceasta, sarea \u0219i piperul vizitei s-a numit Alexandre, ghidul nostru local, gascon veritabil, poate o rud\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 a lui d\u2019Artagnan m\u0103car \u00een spirit dac\u0103 nu \u00een ADN. Doar c\u0103 el nu lupta \u00eempotriva lui Mazarin ci avea ce avea cu Macron \u0219i puterile lui cvasi-regale. Alexandre era \u0219i o prezen\u021b\u0103 pitoreasc\u0103, tuns scurt dar cu o mic\u0103 codi\u021b\u0103 la ceaf\u0103, \u00eembr\u0103cat cu o c\u0103ma\u0219\u0103 bleumarin cu floricele \u0219i o vest\u0103 chic, str\u00e2ns\u0103 la spate cu un cordon. \u00cen loc de spad\u0103 avea o tablet\u0103 cu ajutorul c\u0103reia \u00ee\u0219i accentua argumentele. Ne-a declarat cu convingere c\u0103 bordelais-ii sunt mai \u00eent\u00e2i m\u00e2ndrii de ora\u0219ul lor, apoi de provincie \u0219i, abia la urm\u0103, de Fran\u021ba iar politicile Parisului sunt mai \u00eentotdeauna suspecte. Prima lui explica\u021bie serioas\u0103 ne-a fost servit\u0103 \u00een Pia\u021ba Quinconces, un mare teren viran, r\u0103mas a\u0219a dup\u0103 spulberarea fostului fort regal \u00een timpul adev\u0103ratei Revolu\u021bii, cea de la 1789. Acum, spa\u021biul acela imens, despov\u0103rat cu mult timp \u00een urm\u0103 de orice prezen\u021b\u0103 regal\u0103, g\u0103zduia un f\u00eate foraine &#8211; adic\u0103 un soi de t\u00e2rg de pe la noi, amestec de b\u00e2lci, parc de distrac\u021bii \u0219i pia\u021b\u0103 popular\u0103. L\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 acest decor vesel, Alexandre ne-a condus spre coloana \u00eenalt\u0103 a Monumentului Ghirondinilor, care \u00eei comemoreaz\u0103 pe revolu\u021bionarii din prima faz\u0103 a Revolu\u021biei Franceze, deputa\u021bii modera\u021bi veni\u021bi \u00een mare parte din sud-vestul \u021b\u0103rii. Ei au ap\u0103rat ideea unei republici ra\u021bionale \u0219i constitu\u021bionale dar au fost acuza\u021bi de tr\u0103dare \u0219i ghilotina\u021bi de iacobini \u00een 1793. Bordeaux-ul, ora\u0219 de negustori \u0219i liberali convin\u0219i, i-a transformat mai t\u00e2rziu \u00een eroi, simboluri ale unei libert\u0103\u021bi cump\u0103tate care nu confund\u0103 curajul cu furia. Lec\u021bia despre ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat Libert\u00e9, \u00c9galit\u00e9, Fraternit\u00e9 &#8211; \u0219i nu spus\u0103 a\u0219a, din v\u00e2rful limbii, ca la Paris &#8211; am primit-o la baza coloanei, \u00een fa\u021ba uneia dintre cele dou\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni uria\u0219e ce spumegau \u00een lumina dimine\u021bii. Cai de bronz se ridicau din ap\u0103, condu\u0219i de \u00eens\u0103\u0219i Libertatea iar sub copitele lor se zb\u0103teau figuri c\u0103zute \u2014 tirania, viciul, lenea. Apa curgea \u00een valuri, ca o izbucnire popular\u0103 care nu mai putea fi oprit\u0103. La picioarele Libert\u0103\u021bii veghea un soldat cu sabia \u00eenc\u0103 \u00een teac\u0103, semn c\u0103 for\u021ba s-a supus ra\u021biunii. Str\u0103vechiul gal, str\u0103mo\u0219ul mitic, era vigilent, \u00ee\u0219i \u00eentindea bra\u021bul spre spad\u0103 dar nu o apuca. Libertatea \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103 un sceptru &#8211; m\u00eena justi\u021biei &#8211; un simbol regal ce \u00eenainte reprezenta dreptul monarhului de a \u00eemp\u0103r\u021bi dreptatea dar care acum a fost adjudecat\u0103 de popor. Mesajul era clar, de acum \u00eenainte legitimitatea nu mai vine de la Dumnezeu, ci din voin\u021ba poporului, din acel amestec de drept \u0219i ra\u021biune pe care Revolu\u021bia \u00eel proclama ca nou\u0103 lege. Vede\u021bi, zicea Alexandre, pentru asta ne-am b\u0103tut la revolu\u021bie \u0219i din p\u0103cate democra\u021bia de acum nu mai seam\u0103n\u0103 cu cea de atunci&#8230; Stupoare \u00een grupul nostru &#8230; M\u0103nu\u0219a care ne-a fost aruncat\u0103 nu a fost ridicat\u0103. Unii au oprit-o discret pe Manuela, ghidul rom\u00e2n, care se preg\u0103tea s\u0103 intre \u00een polemic\u0103. Poate din polite\u021be, poate dintr-un reflex de evitare a confrunt\u0103rii. Alexandre, cred, s-ar fi bucurat de discu\u021bie, \u00een educa\u021bia francez\u0103 argumenta\u021bia e antrenament, nu lupt\u0103 pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte. Uite, mi-am zis \u00een sinea mea, o atitudine care ne desparte net de francezi. Dup\u0103 lec\u021bia de democra\u021bie am traversat ora\u0219ul spre Oper\u0103. Fa\u021badele bordeleze, ordonate \u0219i gra\u021bioase, p\u0103strau aerul Iluminismului \u00een timpul c\u0103ruia s-a n\u0103scut fa\u021ba actual\u0103 a ora\u0219ului, ra\u021biune, simetrie, ambi\u021bie burghez\u0103. Totul p\u0103rea calculat cu elegan\u021b\u0103. Dar, chiar \u00een fa\u021ba lui Grand Th\u00e9\u00e2tre, ordinea s-a rupt pentru o clip\u0103 \u00een cel mai vesel mod cu putin\u021b\u0103. Un convoi de Citro\u00ebn-uri 2CV (Deux Chevaux Vapeur, adic\u0103 doi cai putere fiscali) pornea \u00eencet, claxon\u00e2nd scurt. Mici, colorate, u\u0219or \u0219ubrede, p\u0103reau broscu\u021be metalice trop\u0103ind printre coloanele operei. Erau ma\u0219ini b\u0103bu\u021be, poate din cele create imediat dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial pentru a aduce automobilul \u00een via\u021ba oamenilor obi\u0219nui\u021bi din Fran\u021ba rural\u0103 \u2014 simple, ieftine, reparabile oriunde \u0219i cu o suspensie care \u201es\u0103 poat\u0103 transporta un co\u0219 de ou\u0103 pe un drum de \u021bar\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 sparg\u0103 niciunul\u201d, dup\u0103 cum spunea legenda. Bordelezii le iubesc \u00een continuare. Au cluburi dedicate \u0219i le alint\u0103 deuche, diminutivul afectuos de la deux chevaux. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, membrii clubului \u201eLes Deuch\u2019s du Bordelais\u201d organizeaz\u0103 parade prin ora\u0219, iar micile ma\u0219ini se aliniaz\u0103 cumin\u021bi pe chei, \u00eentre pietrele albe \u0219i v\u00e2ltoarea fluviului. Contrastul e delicios \u0219i \u00eentinde parc\u0103 o punte de umor \u0219i nostalgie \u00eentre fastul clasic al Bordeaux-ului \u0219i z\u00e2mbetul din tinichea al acestor ma\u0219inu\u021be postbelice. Noroc c\u0103 ma\u0219inu\u021bele au plecat repede altfel greu ne mai desprindea Alexandre de ele. Urm\u0103toarea lec\u021bie a fost despre ipocrizie \u0219i dorin\u021ba de a te da mare. La c\u00e2\u021biva pa\u0219i, \u00een fa\u021ba Operei, se \u00eenal\u021b\u0103 o sculptur\u0103 stranie, un cap mare numit Sanna. Privit\u0103 din fa\u021b\u0103, pare un chip complet, armonios. Din lateral \u00eens\u0103 volumul se sub\u021biaz\u0103 considerabil, r\u0103m\u00e2ne aproape o lam\u0103, o fa\u021bad\u0103 f\u0103r\u0103 ad\u00e2ncime. Exact ca Bordeaux, dup\u0103 p\u0103rerea lui Alexandre, minunatele fa\u021bade de la strad\u0103 ascund un spate mai pu\u021bin lustruit. Ni s-a atras mai apoi aten\u021bia la unele detalii ale cl\u0103dirilor din jurul pie\u021bei. Privite cu aten\u021bie, fa\u021badele \u00ee\u0219i tr\u0103dau pove\u0219tile: un ciorchine de struguri pe o friz\u0103 anun\u021ba un negustor de vinuri, o ancor\u0103 o familie legat\u0103 de naviga\u021bie, o amfor\u0103 semnala comer\u021b cu mirodenii. Din ornamenta\u021bie se putea deduce ocupa\u021bia proprietarului \u2014 un limbaj sculptural care vorbea f\u0103r\u0103 cuvinte. La etaj, alt\u0103 bazaconie, balcoanele din fier forjat se \u00eentindeau ca o panglic\u0103 de-a lungul cl\u0103dirii, iar din loc \u00een loc ap\u0103reau cloisons de vertu (paravane ale virtu\u021bii), acele desp\u0103r\u021bituri \u00eentre apartamente menite, dup\u0103 legenda local\u0103, s\u0103 p\u0103streze cinstea \u0219i onoarea doamnelor ai c\u0103ror b\u0103rba\u021bi erau pleca\u021bi de acas\u0103 cu nego\u021burile lor. De acolo am cobor\u00e2t spre Rue Sainte-Catherine, nici mai mult, nici mai pu\u021bin dec\u00e2t vechiul cardo al Burdigalei romane, drumul de la nord la sud al ora\u0219ului antic, r\u0103mas pe loc de aproape dou\u0103 mii de ani. Numele actual, adus probabil din Alexandria de negustori, \u00eel poart\u0103 \u00een amintirea Sfintei Ecaterina, martirizat\u0103 acolo pentru curajul ei \u2014 un patronaj curios pentru un loc devenit, peste veacuri, templul comer\u021bului \u0219i al pl\u0103cerilor lume\u0219ti. Pe traseu, Alexandre ne-a oprit \u00een fa\u021ba unei cl\u0103diri cu urme de Art Nouveau, linii curbe subtil integrate \u00eentre fa\u021badele clasice, ferestre deosebite, cu vitralii. Apar\u021binuse, ne-a spus el, unei familii de negustori. Unul dintre ei ar fi f\u0103cut avere invent\u00e2nd \u015furubul pentru desf\u0103cut conservele de sardine. Apoi, \u00een Pia\u021ba Parlamentului, fost\u0103 pia\u021b\u0103 regal\u0103, ne-au fost prezenta\u021bi c\u00e2\u021biva dintre cei peste trei mii de mascaron-i care \u00eempodobesc ferestrele din Bordeaux. Privindu-ne de sus \u2014 \u0219i la propriu, \u0219i la figurat \u2014 \u00eei puteai vedea unde te a\u0219teptai mai pu\u021bin. Conform p\u0103rerii lui Alexandre, mascaronii sunt pentru case ceea ce pozele de profil sunt pentru paginile de Facebook, o expresie atent aleas\u0103, uneori m\u0103gulitoare, alteori ironic\u0103, dar mereu menit\u0103 s\u0103 spun\u0103 ceva despre locatar. Urm\u0103toarea lec\u021bie a fost despre un soi de mea culpa a Bordeaux-ului pentru secolele \u00een care negustorii s\u0103i trimiteau sclavi spre Antile \u0219i aduceau \u00eenapoi zah\u0103r, cafea \u0219i mirodenii. Ne-a fost \u021binut\u0103 \u00een biserica Saint-Pierre unde un vitraliu reprezint\u0103 un b\u0103rbat de culoare aplecat \u00een rug\u0103ciune \u2014 o imagine rar\u0103 \u0219i surprinz\u0103toare. Ne-am desp\u0103r\u021bit de Alexandre \u00een Pia\u021ba Bursei cu pove\u0219ti de r\u0103zboi. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, nazi\u0219tii au ridicat la Bordeaux singurul ghetou pentru oameni de culoare din Europa, o ru\u0219ine local\u0103 prea pu\u021bin amintit\u0103. \u0218i tot atunci ora\u0219ul era c\u00e2t pe ce s\u0103 fie aruncat \u00een aer de nem\u021bi \u00een momentul \u00een care au aflat de apropierea for\u021belor aliate. Salvarea a venit de la un ofi\u021ber german, \u00eendr\u0103gostit de ora\u0219, care a preferat s\u0103 \u00eencalce ordinele primite \u0219i a distrus depozitul de muni\u021bie al propriei armate. Dup\u0103 r\u0103zboi nu s-a mai \u00eentors acas\u0103 ci s-a naturalizat \u00een Fran\u021ba. A\u0219adar, dou\u0103 chipuri ale aceleia\u0219i epoci, dou\u0103 adev\u0103ruri pe care Bordeaux a preferat mult timp s\u0103 nu le spun\u0103 cu voce tare. Mi-a pl\u0103cut plimbarea de vreo patru ceasuri al\u0103turi de Alexandre. Am aflat lucruri interesante despre ora\u0219 \u0219i poate mai pu\u021bin cunoscute. \u0218i mai ales, am experimentat pe viu spiritul de frond\u0103 fa\u021b\u0103 de Paris \u0219i fa\u021b\u0103 de restul lumii a bordeles-ilor. Aici este de fapt buricul lumii, la Bordeaux. Englezii au furat leii de pe stema ducilor de Aquitania. Baronul Haussmann \u0219i-a f\u0103cut m\u00e2na \u00een acest ora\u0219 \u00eenainte de-a reorganiza Parisul. Bordeles-ii se simt altfel dec\u00e2t cei de la Paris \u0219i au, \u00een felul lor, un aer mai englezesc, politicos, rezervat, disciplinat, ironic. Doar la suprafa\u021b\u0103 &#8230; Dup\u0103 spusele lui Alexandre bordeles-ii sunt exact ca ni\u0219te cannel\u00e9s, duri pe dinafar\u0103 dar delicio\u0219i pe din\u0103untru. Restul zilei am avut program de voie. M-am dus, obligatoriu, \u00een fa\u021ba lui Miroir d&#8217;eau de pe cheiul Garonnei, s\u0103 v\u0103d cum cl\u0103dirile Bursei se oglindesc \u00een suprafa\u021ba aceea imens\u0103 de ap\u0103. Dup\u0103 aceea am lenevit pu\u021bin la soare, tot pe chei. Seara \u00eens\u0103 era departe, trebuia s\u0103-mi umplu timpul cu ceva. Am hot\u0103r\u00e2t c\u0103 ar fi fost o gre\u0219eal\u0103 impardonabil\u0103 dac\u0103 nu beam ni\u021bel vin a\u0219a c\u0103 m-am dus la o degustare. La Cit\u00e9 du Vin&nbsp;era cam departe \u0219i, din explica\u021biile primite, un pic prea modern pentru gustul meu. Am decis s\u0103 merg \u00eentr-un muzeu al vinului mai mic \u0219i mai modest dar care era g\u0103zduit \u00eentr-o veche re\u0219edin\u021b\u0103 de negustor de vinuri. Nu era foarte departe, undeva pe o str\u0103du\u021b\u0103 din Quartier des Chartrons, aflat pu\u021bin mai \u00een aval fa\u021b\u0103 de centru. Acesta era cartierul tradi\u021bional al negustorilor de vin, unde s-au instalat timp de secole comercian\u0163i str\u0103ini (britanici, irlandezi, flamanzi) pentru a profita de accesul la portul de pe Garonne. Casa mi s-a p\u0103rut destul de modest\u0103. \u00cen schimb era cam veche, a fost construit\u0103 pe la 1720 pentru un negustor irlandez pe nume Francis Burke. Tradi\u021bional aceste case g\u0103zduiau la etaj apartamentele familiei, la parter un soi de sal\u0103 de primire pentru a negocia afaceri iar restul parterului \u0219i pivni\u021bele boltite erau depozite pline cu butoaie \u0219i sticle de vin. \u00cen zilele noastre etajul p\u0103rea a fi locuit iar la parter sala de primire a negustorului fusese transformat\u0103 \u00een recep\u021bie \u0219i loc de degust\u0103ri. Pivni\u021bele aveau ceva butoaie \u0219i sticle, dar goale, din p\u0103cate. \u00centr-una era explicat\u0103 istoria vinurilor \u0219i chateau-urilor din regiune, \u00eentr-alta se punea accent pe tehnica prelucr\u0103rii vinului. Drept s\u0103 spun, nu m-a impresionat din cale afar\u0103. Cea mai interesant\u0103 parte a r\u0103mas degustarea. Au fost puse la b\u0103taie dou\u0103 vinuri. Primul a fost un Bordeaux Clairet \u2014 un vin t\u00e2n\u0103r, rubiniu deschis, fructat \u0219i u\u0219or r\u0103coros. De la numele acestui vin se spune c\u0103 englezii, care \u00eel beau \u00eenc\u0103 din vremea Eleonorei de Aquitania \u0219i a lui Henric al II-lea, au ajuns s\u0103 numeasc\u0103 claret toate vinurile ro\u0219ii de Bordeaux. Foarte bun. Al doilea vin, un M\u00e9doc t\u00e2n\u0103r \u0219i fructat, amestec clasic de Cabernet Sauvignon \u0219i Merlot, a venit cu un mic exerci\u021biu. Dup\u0103 primele \u00eenghi\u021bituri \u0219i aprecieri ni s-au dat c\u00e2teva stafide \u00eenvelite \u00een ciocolat\u0103 \u0219i ni s-a cerut s\u0103 gust\u0103m din nou vinul \u0219i s\u0103 ne d\u0103m cu p\u0103rerea. Unii au spus c\u0103 a devenit mai fructat, al\u021bii c\u0103 mai sec. \u00cen fond, era o lec\u021bie subtil\u0103 despre cum m\u00e2ncarea schimb\u0103 vinul, iar vinul schimb\u0103 percep\u021bia mesei. Un vin de Bordeaux, ca \u0219i via\u021ba, \u021bine mai mult de echilibru dec\u00e2t de certitudini. Dup\u0103 ce mi-am luat \u0219i aceast\u0103 piatr\u0103 de pe suflet m-am \u00eentors pe chei, locul care \u00eemi pl\u0103cuse cel mai mult data trecut\u0103. Nici acum nu m-a l\u0103sat indiferent\u0103 dar vraja s-a mai estompat din cauza celor dou\u0103 vase de croazier\u0103 imense care erau ancorate \u00een mijloc de ora\u0219. \u00cencet-\u00eencet m-am..."}