{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Colinde, colinde","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"Wuxd5cUkch\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/bethlehem\/\">Bethlehem<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/bethlehem\/embed\/#?secret=Wuxd5cUkch\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Bethlehem&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"Wuxd5cUkch\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/2013-05-26-49-Bethleem-Biserica-Nasterii-Domnului.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":675,"description":"Drumul spre Bethlehem a fost unul dintre pu\u021binele momente din excursia noastr\u0103 \u00een care am sim\u021bit brusc c\u0103 ie\u0219im din Israel \u0219i intr\u0103m \u00eentr-o alt\u0103 lume. Autostr\u0103zile bine \u00eentre\u021binute, ordinea \u0219i prosperitatea ora\u0219elor israeliene au l\u0103sat locul unor cartiere cenu\u0219ii, construc\u021biilor neterminate \u0219i zidurilor de beton ce taie peisajul ca ni\u0219te fortifica\u021bii moderne. Zidul ridicat de israelieni \u00een jurul teritoriilor palestiniene este \u00eenfior\u0103tor tocmai prin banalitatea lui. Kilometri \u00eentregi de beton cenu\u0219iu, turnuri de supraveghere \u0219i puncte de control care transform\u0103 geografia biblic\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu fragmentat \u0219i ap\u0103sat. Bethlehemul mi s-a p\u0103rut trist. Poate \u0219i din pricina contrastului violent cu ora\u0219ele israeliene prin care trecuser\u0103m \u00eenainte. Tr\u0103ie\u0219te aproape exclusiv din pelerini \u0219i turi\u0219ti, iar asta se simte pretutindeni. Magazine de suveniruri religioase, icoane, cruci de lemn de m\u0103slin \u0219i autocare desc\u0103rc\u00e2nd grupuri gr\u0103bite de oameni veni\u021bi s\u0103 ating\u0103 pentru c\u00e2teva secunde steaua din grota Na\u0219terii. \u0218i totu\u0219i, \u00een mijlocul acestui ora\u0219 ap\u0103sat de ziduri, s\u0103r\u0103cie \u0219i conflict, se afl\u0103 unul dintre cele mai vechi \u0219i mai importante l\u0103ca\u0219uri ale cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, Biserica Na\u0219terii Domnului, ridicat\u0103 peste grota unde tradi\u021bia spune c\u0103 s-a n\u0103scut Iisus. Din pia\u021ba larg\u0103 aflat\u0103 \u00een fa\u021ba bisericii, construc\u021bia nu impresioneaz\u0103 prin monumentalitate. Zidurile ei par mai degrab\u0103 greoaie \u0219i austere, aproape defensive. Intrarea este celebr\u0103 tocmai prin dimensiunea ei neobi\u0219nuit de mic\u0103. Vechea poart\u0103 monumental\u0103 a fost zidit\u0103 \u00een parte \u00een Evul Mediu, iar pelerinii de ast\u0103zi sunt obliga\u021bi s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een biseric\u0103 aplec\u00e2ndu-se. \u201ePoarta smereniei\u201d, cum este numit\u0103 acum, avea \u0219i un rol practic: \u00eempiedica intrarea c\u0103l\u0103re\u021bilor \u0219i f\u0103cea mai dificil accesul jefuitorilor. Odat\u0103 trecut de prag, spa\u021biul se schimb\u0103 complet. Nava lung\u0103 a bazilicii p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 structura marii biserici bizantine reconstruite de \u00eemp\u0103ratul Iustinian \u00een secolul al VI-lea, dup\u0103 distrugerea bazilicii mai vechi ridicate de Constantin \u0219i Elena. Coloanele de piatr\u0103 poart\u0103 \u00eenc\u0103 urme de pictur\u0103 cruciat\u0103. Pe pere\u021bii \u00eenal\u021bi se mai v\u0103d fragmentele unor mozaicuri bizantine aurite, realizate \u00een secolul al XII-lea, pe vremea Regatului cruciat al Ierusalimului. \u00cengeri imen\u0219i \u00eenainteaz\u0103 spre altar, de parc\u0103 \u00eenc\u0103 ar participa la o procesiune \u00eenceput\u0103 acum aproape o mie de ani. Sub pardoseala actual\u0103 se pot z\u0103ri \u0219i fragmente ale mozaicului constantinian, una dintre pu\u021binele urme p\u0103strate din prima mare bazilic\u0103 ridicat\u0103 aici dup\u0103 legalizarea cre\u0219tinismului. Una dintre coloanele bazilicii atrage mereu grupuri de pelerini curio\u0219i. \u00cen piatra ei se v\u0103d c\u00e2teva g\u0103uri rotunde \u00een care oamenii \u00ee\u0219i introduc degetele, convin\u0219i c\u0103 locul are puteri binef\u0103c\u0103toare. Tradi\u021bia spune c\u0103, \u00een timpul unei invazii, din acea coloan\u0103 ar fi ie\u0219it viespi care i-au alungat pe atacatori, iar g\u0103urile ar fi r\u0103mas ca urme ale minunii. Adev\u0103rat\u0103 sau nu, povestea spune multe despre felul \u00een care oamenii se raporteaz\u0103 la locurile sfinte. Nu le este suficient s\u0103 le priveasc\u0103. Simt nevoia s\u0103 le ating\u0103, s\u0103 ia contact direct cu piatra, s\u0103 plece acas\u0103 cu senza\u021bia c\u0103 au dus cu ei o f\u0103r\u00e2m\u0103 din sacralitatea locului. Biserica nu apar\u021bine \u00eens\u0103 unei singure confesiuni. Grecii ortodoc\u0219i, armenii \u0219i catolicii \u00eempart cu greu drepturile asupra locului, dup\u0103 reguli vechi \u0219i complicate, p\u0103strate \u00eenc\u0103 din perioada otoman\u0103. P\u00e2n\u0103 \u0219i mutarea unui scaun sau aprinderea unei candele poate provoca dispute. \u00cen apropierea altarului ortodox \u00eencepe cobor\u00e2rea spre grot\u0103. Pelerinii \u00eenainteaz\u0103 \u00eencet pe sc\u0103rile \u00eenguste, printre icoane afumate, candele \u0219i murmure rostite \u00een toate limbile p\u0103m\u00e2ntului. Icoana Vitleemitissa, \u201eMaica Domnului din Bethlehem\u201d, parc\u0103 \u00eei \u00eencurajeaz\u0103. Spre deosebire de aproape toate icoanele bizantine, unde Fecioara apare grav\u0103 \u0219i solemn\u0103, aici Maica Domnului z\u00e2mbe\u0219te. Chipul ei pare bl\u00e2nd \u0219i apropiat de oameni, aproape matern \u00een sensul cel mai firesc al cuv\u00e2ntului. Jos, \u00eentr-o ni\u0219\u0103 placat\u0103 cu marmur\u0103, se afl\u0103 steaua de argint cu paisprezece col\u021buri care marcheaz\u0103 locul tradi\u021bional al na\u0219terii lui Iisus. \u00cen jurul ei ard necontenit candele ale diferitelor confesiuni. Oamenii se \u00eenghesuie s\u0103 ating\u0103 steaua cu m\u00e2na sau s\u0103 frece de ea cruciuli\u021be, iconi\u021be \u0219i alte obiecte aduse de acas\u0103, ca \u0219i cum sfin\u021benia ar fi molipsitoare. Locul este mic, \u00eentunecos \u0219i surprinz\u0103tor de modest pentru centrul simbolic al unei religii urmate de miliarde de oameni. Poate \u00een asta const\u0103 puterea lui. Grota Laptelui din Bethlehem este unul dintre cele mai ciudate \u0219i mai intime locuri de pelerinaj din ora\u0219. Se afl\u0103 nu departe de Biserica Na\u0219terii Domnului \u0219i este administrat\u0103 de franciscani. Nu impresioneaz\u0103 prin monumentalitate. Din contr\u0103, pare aproape ascuns\u0103. Tradi\u021bia spune c\u0103 Sf\u00e2nta Familie s-ar fi refugiat aici \u00eenainte de fuga \u00een Egipt. \u00cen timp ce Maria \u00eel al\u0103pta pe pruncul Iisus, c\u00e2teva pic\u0103turi de lapte ar fi c\u0103zut pe st\u00e2nc\u0103, iar piatra ro\u0219iatic\u0103 s-ar fi albit \u00een chip miraculos. De aici \u0219i numele grotei. Pere\u021bii interiori sunt \u00eentr-adev\u0103r de un alb l\u0103ptos neobi\u0219nuit, foarte diferit de piatra g\u0103lbuie din restul Bethlehemului. Locul a devenit \u00een timp un important sanctuar pentru femeile care \u00ee\u0219i doresc copii sau se roag\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea lor. Pelerinii iau uneori mici fragmente de praf alb de pe piatr\u0103 sau obiecte atinse de pere\u021bii grotei, convin\u0219i c\u0103 locul p\u0103streaz\u0103 ceva din binecuv\u00e2ntarea Maicii Domnului. E acela\u0219i tip de raport foarte fizic \u0219i tactil cu sacrul pe care \u00eel \u00eent\u00e2lne\u0219ti peste tot \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103. Ce mi se pare interesant la Grota Laptelui este contrastul cu monumentalitatea bazilicii mari. Biserica Na\u0219terii vorbe\u0219te despre imperii, patriarhii \u0219i secole de conflicte confesionale. Grota Laptelui pare s\u0103 p\u0103streze \u00een schimb o form\u0103 mult mai domestic\u0103 \u0219i omeneasc\u0103 a devo\u021biunii, legat\u0103 de maternitate, hran\u0103, grij\u0103 \u0219i fragilitate. \u00cen apropierea Grotei Laptelui st\u0103, aproape uitat\u0103 de grupurile gr\u0103bite de pelerini, statuia Sf\u00e2ntului Ieronim. Pe soclu \u00eei apare numele latin, Hieronymus. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Marele traduc\u0103tor al Bibliei \u00een latin\u0103 a tr\u0103it ani buni la Bethlehem, unde s-a retras \u00een secolul al IV-lea \u00eempreun\u0103 cu o comunitate de c\u0103lug\u0103ri \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021be. Aici a lucrat la Vulgata, una dintre cele mai influente traduceri ale Bibliei din istoria cre\u0219tinismului occidental. Statuia \u00eel arat\u0103 ca pe un pustnic din de\u0219ert, slab \u0219i sever, cu un craniu la picioare, simbol al medita\u021biei asupra mor\u021bii. \u00cen umbra lui, Bethlehemul pare pentru o clip\u0103 nu doar ora\u0219ul Na\u0219terii, ci \u0219i unul dintre marile centre intelectuale ale cre\u0219tinismului timpuriu. Am plecat din Bethlehem cu sentimentul ciudat c\u0103 ora\u0219ul acesta tr\u0103ie\u0219te simultan \u00een mai multe lumi. Una este cea a zidurilor de beton, a punctelor de control \u0219i a s\u0103r\u0103ciei ap\u0103sate ce contrasteaz\u0103 at\u00e2t de puternic cu prosperitatea ora\u0219elor israeliene. Alta este lumea pelerinilor gr\u0103bi\u021bi, cobor\u00e2\u021bi din autocare pentru c\u00e2teva minute \u00een fa\u021ba stelei din grot\u0103. \u0218i mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 una, mult mai veche, care supravie\u021buie\u0219te printre candele, icoane afumate, mozaicuri bizantine \u0219i colinele pietroase ale Iudeii. Un Bethlehem aproape desprins din copil\u0103ria cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Poate tocmai de aceea, dintre toate amintirile legate de acest loc, cel mai firesc mi s-a p\u0103rut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nu o predic\u0103 \u0219i nici vreun mare discurs teologic, ci colindul lui Eminescu. Colinde, colinde, E vremea colindelor! C\u0103ci ghea\u021ba se \u00eentinde Asemeni oglindelor. \u0218i tremur\u0103 brazii, Mi\u0219c\u00e2nd r\u0103murelele, C\u0103ci noaptea de azi-i C\u00e2nd sc\u00e2nteie stelele. Se bucur&#8217; copii, Copii \u0219i fetele! De dragul Mariei I\u0219i piapt\u0103n\u0103 pletele. De dragul Mariei, \u0218i al M\u00e2ntuitorului, Luce\u0219te pe ceruri, O stea c\u0103l\u0103torului. 00"}