{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"Auschwitz-Birkenau - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli\u021barnica","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"dfSulh6wjj\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/auschwitz-birkenau\/\">Auschwitz-Birkenau<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/auschwitz-birkenau\/embed\/#?secret=dfSulh6wjj\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Auschwitz-Birkenau&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"dfSulh6wjj\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2000\/09\/2026-09-07-Coperta-Auschwitz-Birkenau-0001.jpg","thumbnail_width":1536,"thumbnail_height":1024,"description":"Partea \u00eent\u00e2i &#8211; Preg\u0103tirea Auschwitz nu a fost un singur lag\u0103r, ci un complex format din trei lag\u0103re principale \u0219i zeci de sublag\u0103re. Auschwitz I a fost lag\u0103rul ini\u021bial, Auschwitz II-Birkenau a devenit principalul centru de exterminare, iar Auschwitz III-Monowitz a fost \u00een primul r\u00e2nd un lag\u0103r de munc\u0103 for\u021bat\u0103 legat de industria german\u0103. Lag\u0103rul Auschwitz I a fost \u00eenfiin\u021bat de Germania nazist\u0103 \u00een 1940, \u00een ora\u0219ul polonez O\u015bwi\u0119cim, c\u0103ruia germanii \u00eei foloseau numele Auschwitz. Primele transporturi importante au fost formate \u00een principal din prizonieri politici polonezi. Au urmat prizonieri de r\u0103zboi sovietici, membri ai rezisten\u021bei, romi, evrei \u0219i alte persoane persecutate de regimul nazist. Pentru lag\u0103r au fost folosite ini\u021bial cl\u0103dirile unei foste caz\u0103rmi poloneze. De aceea Auschwitz I arat\u0103 diferit de imaginea pe care o asociem de obicei cu Auschwitz. Aici predomin\u0103 cl\u0103dirile solide din c\u0103r\u0103mid\u0103, dispuse ordonat de-a lungul unor alei. Deasupra intr\u0103rii a fost montat\u0103 inscrip\u021bia Arbeit macht frei \u2013 Munca te face liber. Cinismul formulei a f\u0103cut-o unul dintre simbolurile sistemului concentra\u021bionar nazist. Auschwitz I a fost centrul administrativ al complexului. Aici s-au aflat comandamentul SS, \u00eenchisoarea intern\u0103 \u0219i locurile de execu\u021bie. Tot aici s-au f\u0103cut \u00een 1941 primele experimente de ucidere \u00een mas\u0103 cu Zyklon B, asupra prizonierilor de r\u0103zboi sovietici \u0219i a unor prizonieri polonezi bolnavi. Ulterior a fost amenajat\u0103 o camer\u0103 de gazare \u0219i un crematoriu. \u00cen 1941, germanii au \u00eenceput construirea unui lag\u0103r mult mai mare la aproximativ trei kilometri, l\u00e2ng\u0103 satul Brzezinka. Acesta a devenit Auschwitz II-Birkenau. Birkenau a avut o dubl\u0103 func\u021bie: lag\u0103r de concentrare \u0219i, \u00eencep\u00e2nd din 1942, principalul centru al extermin\u0103rii \u00een mas\u0103 din complexul Auschwitz. Aici imaginea este complet diferit\u0103. Complexul se \u00eentindea pe aproximativ 175 de hectare \u0219i cuprindea peste 300 de bar\u0103ci \u0219i alte cl\u0103diri. Multe bar\u0103ci din lemn au disp\u0103rut; au r\u0103mas co\u0219urile \u0219i funda\u021biile lor, ceea ce explic\u0103 aspectul actual al c\u00e2mpului. \u00cen 1943\u20131944 au func\u021bionat patru mari instala\u021bii de exterminare, crematoriile II\u2013V, dotate cu camere de gazare. Imaginea c\u0103ii ferate care trece prin poarta Birkenau provine mai ales din ultima perioad\u0103 a func\u021bion\u0103rii lag\u0103rului. \u00cen 1944, linia a fost prelungit\u0103 \u00een interior, p\u00e2n\u0103 la o ramp\u0103 unde soseau trenurile cu deporta\u021bi. La cobor\u00e2rea din vagoane avea loc selec\u021bia. Medicii SS decideau \u00eentr-un timp foarte scurt cine era considerat apt pentru munc\u0103. Cei selecta\u021bi pentru munc\u0103 deveneau prizonieri ai lag\u0103rului. Ceilal\u021bi \u2013 \u00een special copii, b\u0103tr\u00e2ni, bolnavi \u0219i numeroase femei cu copii \u2013 erau trimi\u0219i direct spre camerele de gazare. Din acest motiv, o mare parte dintre oamenii deporta\u021bi la Auschwitz nu au primit niciodat\u0103 num\u0103r de prizonier \u0219i nu au fost \u00eenregistra\u021bi individual \u00een eviden\u021bele lag\u0103rului. Istoricii Muzeului Auschwitz estimeaz\u0103 c\u0103 aproximativ 1,3 milioane de persoane au fost deportate la Auschwitz. Aproximativ 1,1 milioane au fost ucise. Dintre victime, aproximativ: Auschwitz a devenit astfel cel mai mare centru de exterminare al Germaniei naziste. C\u00e2nd Armata Ro\u0219ie s-a apropiat la sf\u00e2r\u0219itul anului 1944, SS-ul a \u00eenceput s\u0103 distrug\u0103 dovezile crimelor. Documente au fost arse, iar instala\u021biile de exterminare de la Birkenau au fost demontate sau aruncate \u00een aer. \u00cen ianuarie 1945, aproximativ 56.000 de prizonieri au fost evacua\u021bi din complexul Auschwitz \u0219i din sublag\u0103re, majoritatea fiind obliga\u021bi s\u0103 porneasc\u0103 spre vest \u00een ceea ce au devenit cunoscute drept mar\u0219urile mor\u021bii. Mii au murit pe drum. La 27 ianuarie 1945, trupele sovietice au intrat \u00een Auschwitz \u0219i au g\u0103sit aproximativ 7.000 de prizonieri r\u0103ma\u0219i \u00een lag\u0103re. \u00cen 1947, Polonia a creat muzeul pe teritoriul fostelor lag\u0103re Auschwitz I \u0219i Auschwitz II-Birkenau. Din 1979, situl se afl\u0103 \u00een patrimoniul UNESCO. Partea a doua \u2013 La ce ar trebui s\u0103 casc gura Auschwitz I Auschwitz II-Birkenau Partea a treia \u2013 Ce a ie\u0219it Dac\u0103 ar fi fost dup\u0103 mine, nu a\u0219 fi vizitat Auschwitz. Evit pe c\u00e2t pot locurile \u00een care s-au petrecut tragedii mai presus de ceea ce te a\u0219tep\u021bi s\u0103 poat\u0103 face omul. Nu pentru c\u0103 le-a\u0219 considera lipsite de importan\u021b\u0103 sau pentru c\u0103 a\u0219 prefera s\u0103 nu \u0219tiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Dimpotriv\u0103, cred c\u0103 trebuie cunoscute. Numai c\u0103 nu simt nevoia s\u0103 m\u0103 aflu fizic \u00een locul suferin\u021bei pentru a-i \u00een\u021belege realitatea. Auschwitz se afla \u00eens\u0103 \u00een programul grupului, a\u0219a c\u0103 am mers. \u0218i de data aceasta am avut un ghid local, iar vizita a urmat traseul stabilit prin Auschwitz I \u0219i apoi prin Birkenau. Pe l\u00e2ng\u0103 informa\u021biile istorice, el ne-a spus trei pove\u0219ti. Una apar\u021binea locului, alta provenea din m\u0103rturia unei supravie\u021buitoare, iar a treia f\u0103cea parte din propria sa familie. Ele mi-au r\u0103mas \u00een minte mai bine dec\u00e2t \u0219irul de date \u0219i cifre. La Auschwitz I am trecut pe sub poarta cu inscrip\u021bia Arbeit macht frei \u0219i am intrat printre cl\u0103dirile de c\u0103r\u0103mid\u0103 ale fostei caz\u0103rmi. Aleile drepte, copacii \u0219i blocurile solid construite dau locului o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are aproape obi\u0219nuit\u0103. Gardurile duble de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u0219i foi\u0219oarele de paz\u0103 spun \u00eens\u0103 ce fusese \u00eenchis \u00eentre ele. Expozi\u021biile din blocuri urm\u0103resc drumul deporta\u021bilor. O hart\u0103 arat\u0103 \u00eentinderea re\u021belei de transporturi care ajungeau aici din aproape \u00eentreaga Europ\u0103. Fotografiile surprind sosirile \u0219i selec\u021biile. \u00cen vitrine se afl\u0103 cutiile de Zyklon B \u0219i bunurile luate oamenilor: pantofi, valize, co\u0219uri, vase, ochelari \u0219i obiecte de uz zilnic. Unele valize poart\u0103 \u00eenc\u0103 numele \u0219i numerele proprietarilor, scrise de oameni care sperau s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 din nou. Muntele de p\u0103r omenesc a fost partea cea mai greu de privit. P\u0103rul fusese t\u0103iat de pe trupurile victimelor, adunat \u0219i preg\u0103tit pentru folosire industrial\u0103. \u00centregul proces fusese organizat astfel \u00eenc\u00e2t aproape nimic s\u0103 nu se piard\u0103. Oamenii erau deposeda\u021bi de bagaje, haine \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 de propriul trup. \u00cen curtea dintre blocurile 10 \u0219i 11 se afl\u0103 Zidul Mor\u021bii, locul unde au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi mii de prizonieri, \u00een special polonezi. \u00cen fa\u021ba zidului se aflau coroane, flori \u0219i lum\u00e2n\u0103ri. Al\u0103turi, Block 11 ad\u0103postise \u00eenchisoarea lag\u0103rului, cu celule de pedeaps\u0103 \u00een subsol. Aici ghidul ne-a spus povestea preotului franciscan Maximilian Maria Kolbe, prizonierul cu num\u0103rul 16670. \u00cen iulie 1941, dup\u0103 evadarea unui de\u021binut, zece oameni au fost ale\u0219i s\u0103 moar\u0103 prin \u00eenfometare. Unul dintre ei, Franciszek Gajowniczek, a strigat c\u0103 are so\u021bie \u0219i copii. Kolbe a ie\u0219it din r\u00e2nd \u0219i a cerut s\u0103-i ia locul. Cei zece au fost \u00eenchi\u0219i \u00eentr-o celul\u0103 din subsolul Blockului 11, f\u0103r\u0103 hran\u0103 \u0219i ap\u0103. Dup\u0103 mai bine de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Kolbe \u00eenc\u0103 tr\u0103ia. La 14 august 1941 a fost ucis printr-o injec\u021bie cu fenol. Gajowniczek a supravie\u021buit lag\u0103rului \u0219i r\u0103zboiului \u0219i a murit \u00een 1995, la 93 de ani. Maximilian Kolbe a fost canonizat \u00een 1982 de Papa Ioan Paul al II-lea. \u00cen celula sa arde o lum\u00e2nare oferit\u0103 de Ioan Paul al II-lea. Dintre toate obiectele v\u0103zute la Auschwitz, aceasta mi-a pl\u0103cut cel mai mult. O lumin\u0103 mic\u0103, \u00eentr-un subsol \u00eentunecat, aminte\u0219te de un om care a putut \u00eenc\u0103 s\u0103 aleag\u0103 ce face cu propria via\u021b\u0103 \u00eentr-un loc construit pentru a anula orice alegere. Ghidul ne-a vorbit \u0219i despre bunicul s\u0103u, membru al rezisten\u021bei poloneze, care fusese \u00eenchis c\u00e2teva luni la Auschwitz. N-a transformat povestea \u00eentr-o lec\u021bie separat\u0103. A spus-o simplu, la sf\u00e2r\u0219itul turului. Pentru el, istoria lag\u0103rului f\u0103cea parte \u0219i din istoria propriei familii. La aceast\u0103 poveste se poate ad\u0103uga cea a lui Witold Pilecki, ofi\u021ber al rezisten\u021bei poloneze. \u00cen septembrie 1940, Pilecki s-a l\u0103sat prins inten\u021bionat \u00eentr-o razie la Var\u0219ovia \u0219i a fost trimis la Auschwitz sub identitate fals\u0103. Voia s\u0103 afle ce se petrecea acolo \u0219i s\u0103 organizeze rezisten\u021ba din interior. A creat o re\u021bea clandestin\u0103, a adunat informa\u021bii \u0219i a transmis rapoarte c\u0103tre conducerea rezisten\u021bei poloneze. Prin aceste rapoarte au ajuns la Alia\u021bi unele dintre primele m\u0103rturii detaliate despre crimele comise la Auschwitz. \u00cen aprilie 1943, dup\u0103 aproape trei ani de deten\u021bie, Pilecki a evadat \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi doi prizonieri. A luptat ulterior \u00een Revolta din Var\u0219ovia. Dup\u0103 r\u0103zboi, autorit\u0103\u021bile comuniste l-au arestat, l-au condamnat \u00eentr-un proces \u00eenscenat \u0219i l-au executat \u00een 1948. Dup\u0103 Auschwitz I am mers la Birkenau. Calea ferat\u0103 p\u0103trunde prin poarta principal\u0103 \u0219i \u00eenainteaz\u0103 \u00eentre \u0219irurile de bar\u0103ci. Multe construc\u021bii din lemn au disp\u0103rut, dar co\u0219urile lor au r\u0103mas \u00een\u0219irate pe c\u00e2mp. Abia aici se \u00een\u021belege \u00eentinderea complexului. \u00centr-una dintre bar\u0103cile p\u0103strate am v\u0103zut priciurile suprapuse, construite pentru a \u00eenghesui c\u00e2t mai mul\u021bi oameni. \u00cen alt\u0103 cl\u0103dire se aflau latrinele comune, un \u0219ir lung de g\u0103uri \u00eentr-o platform\u0103 de beton. Mii de prizonieri trebuiau s\u0103 le foloseasc\u0103 la ore fixe, \u00een c\u00e2teva minute, f\u0103r\u0103 intimitate \u0219i \u00een condi\u021bii sanitare imposibile. Aici ghidul ne-a spus povestea lui Kitty Hart-Moxon, o evreic\u0103 polonez\u0103 deportat\u0103 la Auschwitz-Birkenau \u00een 1943, la v\u00e2rsta de 16 ani. \u00cen timpul deten\u021biei a trecut prin numeroase deta\u0219amente de munc\u0103: a str\u00e2ns cadavre, a s\u0103pat \u0219an\u021buri, a c\u0103rat saci de ciment la calea ferat\u0103, a lucrat \u00een infirmerie \u0219i mai t\u00e2rziu \u00een Kanada Kommando, unde erau sortate bunurile confiscate deporta\u021bilor. Kitty \u00ee\u0219i amintea munca la latrine ca pe una dintre \u00eens\u0103rcin\u0103rile ei cele mai fericite. Se afla sub acoperi\u0219, avea acces imediat la toalete \u0219i putea g\u0103si sau schimba lucruri care o ajutau s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. \u00cen condi\u021biile de la Birkenau, p\u00e2n\u0103 \u0219i latrinele puteau deveni un loc r\u00e2vnit. Kitty \u0219i mama ei au supravie\u021buit \u00eempreun\u0103 aproape doi ani de lag\u0103r, iar dup\u0103 r\u0103zboi s-au stabilit \u00een Anglia. Kitty \u0219i-a dedicat apoi o mare parte din via\u021b\u0103 relat\u0103rii celor tr\u0103ite la Auschwitz. La sf\u00e2r\u0219it mi-a r\u0103mas \u00een minte placa de bronz Homo homini \u00een\u0219urubat\u0103 pe peretele blocului 11. Titlul trimite la vechea formul\u0103 latin\u0103 Homo homini lupus est \u2013 omul este lup pentru om. Dup\u0103 Auschwitz, cuvintele acestea nu mai par o simpl\u0103 figur\u0103 de stil. Omul pare s\u0103 poarte \u00een el un bug str\u0103vechi, care supravie\u021buie\u0219te tuturor lec\u021biilor istoriei. \u00ce\u0219i schimb\u0103 uniforma, lozinca \u0219i justificarea, apoi iese din nou la suprafa\u021b\u0103. Auschwitz ne-a ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 unde poate ajunge. S-au \u00eent\u00e2mplat multe de-atunci care ne arat\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-a lecuit. 00"}