{"version":"1.0","provider_name":"Uli\u021barnica","provider_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp","author_name":"AncaHM","author_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/author\/ancahm\/","title":"De la Alburnus Maior la Ro\u0219ia Montan\u0103","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"wQsZzbtXe6\"><a href=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/alburnus-maior\/\">Alburnus Maior<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/alburnus-maior\/embed\/#?secret=wQsZzbtXe6\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"&#8222;Alburnus Maior&#8221; &#8211; Uli\u021barnica\" data-secret=\"wQsZzbtXe6\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>\n","thumbnail_url":"https:\/\/www.ulitarnica.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/2014-06-09-34-Ro\u0219ia-Montan\u0103.jpg","thumbnail_width":1000,"thumbnail_height":662,"description":"Am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 facem un ocol la \u00eentoarcerea acas\u0103\u00a0\u0219i s\u0103 vizit\u0103m Ro\u0219ia Montan\u0103 doar la \u00eendemnul\u00a0gazdei noastre de la Casa Mo\u021bului. Zicea el c\u0103-i p\u0103cat, dac\u0103 tot am venit p\u00e2n\u0103 aici, s\u0103 nu urc\u0103m la vechile mine de aur, s\u0103 vedem acolo ceva istorie a mineritului, pe viu. Nu aveam de f\u0103cut un ocol prea mare. Oricum hot\u0103r\u00e2ser\u0103m deja s\u0103 ne \u00eentoarcem acas\u0103 prin Abrud \u0219i Zlatna, s\u0103 vedem din gona ma\u0219inii \u0219i acest col\u021bi\u0219or de \u021bar\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103 trebuia s\u0103 ie\u0219im din drumul principal 7 km, nu era mult. Iat\u0103-ne a\u0219adar \u00een centrul vechi al localit\u0103\u021bii b\u00e2jb\u00e2ind dup\u0103 informa\u021bii. Pe strad\u0103 nici \u021bipenie de om. Era lunea Rusaliilor, dar tare mi-e fric\u0103 c\u0103 aici toate zilele seam\u0103n\u0103 \u00eentre ele de c\u00e2nd s-au \u00eenchis minele. Pe u\u0219a Muzeului Mineritului am g\u0103sit un afi\u0219 ce anun\u021ba \u00eenchiderea lui \u00eenc\u0103 din 14 ianuarie, lucru pentru care \u00ee\u0219i cereau scuze. Nu zicea nic\u0103ieri c\u00e2nd se va redeschide. Reclame de-ale societ\u0103\u021bii Gold Corporation erau \u00eentinse peste tot. Unele cl\u0103diri erau ascunse \u00een spatele plasei de renovare. N-a trebuit s\u0103 ne \u00eenv\u00e2rtim prea mult prin or\u0103\u0219el ca s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 pe-aici au trecut tot soiul de oameni. Biserici de diferite confesiuni, case cl\u0103dite dup\u0103 gusturi rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i str\u0103ine spun povestea goanei dup\u0103 aur ce-a avut loc \u00een Mun\u021bii Apuseni \u00een secolele ce-au trecut. Am \u00een\u021beles mai apoi c\u0103 o vizit\u0103 \u00een cimitir ar fi \u0219i mai relevant\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it un suflet de om. \u00cel \u00eentreb\u0103m unde e intrarea \u00een mina accesibil\u0103 turi\u0219tilor. Ne spune s\u0103 cobor\u00e2m cam un kilometru pe drumul pe care am venit, \u0219i vom g\u0103si ce c\u0103ut\u0103m l\u00e2ng\u0103 poli\u021bie. \u0218tiam de la Casa Mo\u021bului c\u0103 vizitele nu erau garantate. \u00cen zilele noastre postindustriale, mai exist\u0103 doar trei angaja\u021bi ce au grij\u0103 de vechea exploatare. Trei ingineri au \u00een sarcin\u0103 ecologizarea minei (ce-o fi \u00eensemn\u00e2nd \u0219i asta) \u0219i, dac\u0103 vor, conduc eventualii gur\u0103 casc\u0103\u00a0spre galeriile romane. Repet, o fac doar dac\u0103 vor, minele nu sunt muzeu, \u0219i m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 printre sarcinile de ecologizare intr\u0103 meseria de ghid. La poarta fostei exploat\u0103ri, am fost \u00eent\u00e2mpinate cu bucurie de un alt grup de c\u0103l\u0103tori ce dorea s\u0103 intre \u00een min\u0103. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem noi, parlamentaser\u0103 serios cu cerberul de la poart\u0103 (om simpatic dealtfel) ce nu se l\u0103sa convins s\u0103-l cheme pe domnul inginer dec\u00e2t dac\u0103 se str\u00e2ngea mai mult\u0103 lume. Iat\u0103 c\u0103 primiser\u0103 \u00eent\u0103riri. A\u0219tept\u0103m cumin\u021bi s\u0103 mai vin\u0103 careva dar nu avem noroc. Pe la 11 \u0219i jum\u0103tate apare \u0219i ghidul nostru a\u0219a c\u0103 putem\u00a0\u00eencepe vizita. Trecem prin curtea goal\u0103, printre cl\u0103dirile ce poart\u0103 \u00eenc\u0103 deasupra u\u0219ii stema cu t\u00e2rn\u0103cop \u0219i ciocan \u0219i ajungem la gura minei. Aici \u00eencep \u0219i primele explica\u021bii. Alburnus Maior, inscrip\u021bia de deasupra por\u021bii e numele roman al Ro\u0219iei Montana. E un lucru dovedit. \u00cen 1854 au fost descoperite \u00een mina Ohaba-Sf\u00e2ntul Simion din masivul C\u00e2rnic, 25 de pl\u0103cu\u021be cerate, \u00een marea lor majoritate contracte comerciale de pe vremea romanilor. Pe una dintre ele se g\u0103se\u0219te data \u00eencheierii contractului &#8211; 6 februarie 131 dHr. &#8211; \u0219i numele localit\u0103\u021bii, Alburnus Maior. P\u0103\u0219im \u00een \u00eentunericul din spatele por\u021bii \u0219i cobor\u00e2m cele 130 de de trepte spre ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului. E frig aici iar galeria e iluminat\u0103 electric. Nu ne rupem g\u00e2tul. Ajungem \u00een ni\u0219te galerii trapezoidale, semn c\u0103 au fost cioplite milimetru cu milimetru cu t\u00e2rn\u0103copul \u0219i ciocanul. Pe pere\u021bi se v\u0103d urmele uneltelor. Aur s-a tot g\u0103sit \u00een Mun\u021bii Apuseni de c\u00e2nd se perind\u0103 oameni\u00a0pe aici. Se poveste\u0219te de neamul agat\u00e2r\u0219ilor \u0219i de bog\u0103\u021biile lor, se poveste\u0219te de fabuloasa comorar\u0103 a dacilor \u0219i de prada bogat\u0103 dus\u0103 de Traian la Roma. La \u00eenceput aurul se &#8222;culegea&#8221; din albia r\u00e2urilor, nu degeaba numele antic al Arie\u0219ului era Aureus. Mai apoi oamenii au \u00eenceput s\u0103-l scoat\u0103 din piatr\u0103 seac\u0103. Romanii au colonizat zona cu mineri din zona Iliriei, au pus sclavii la munc\u0103 \u0219i au c\u0103rat la Roma tone \u00eentregi de aur. Dup\u0103 retragerea lor s-a a\u0219ternut lini\u0219tea \u00een minele Ro\u0219iei Montana p\u00e2n\u0103 la venirea maghiarilor care au reluat extrac\u021biile. De pe la anul 1000 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre se tot scoate aur din piatra Apusenilor. Cea mai simpl\u0103\u00a0metod\u0103 de extragere se baza pe foc \u0219i ap\u0103. Se preg\u0103tea un rug mare din lemne \u00een preajma locului unde se b\u0103nuia c\u0103 exist\u0103 aur \u0219i i se d\u0103dea foc. Dup\u0103 ce piatra se \u00eenc\u0103lzea suficient de mult se arunca ap\u0103 rece pe ea pentru a o face s\u0103 crape. Apoi era sf\u0103r\u00e2mat\u0103 iar aurul era cules dintre r\u0103m\u0103\u0219i\u021be. Urma l\u0103sat\u0103 \u00een munte de acest mod de extrac\u021bie e circular\u0103. Mai apoi oamenii au \u00eenceput s\u0103 sape galerii \u00een munte. Bolovanii rezulta\u021bi\u00a0se c\u0103rau \u00een co\u0219uri la suprafa\u021b\u0103, se sf\u0103rmau, p\u0103m\u00e2ntul era \u00eendep\u0103rtat cu ap\u0103 iar pepitele de aur r\u0103mase erau adunate \u0219i topite \u00een lingouri. Metoda e aceea\u0219i de mii de ani, doar tehnologia a evoluat. Au ap\u0103rut lacurile artificiale, t\u0103urile, ce adunau peste iarn\u0103 apa necesar\u0103 \u0219teampurilor, un fel de mori de ap\u0103 ce sf\u0103r\u00e2mau minereul. La \u00eenceput \u0219teampurile au fost din lemn, mai apoi din fier. Huruitul lor se auzea \u0219i ziua \u0219i noaptea c\u00e2t timp era deschis sezonul de minerit, de la 18 martie p\u00e2n\u0103 la 15 noiembrie, \u00een fiecare an. Exploatarea aurului era o \u00eentreprindere mixt\u0103, participa \u0219i statul \u0219i particularii. Regatele maghiar, apoi cel austriac, apoi cel rom\u00e2n preg\u0103teau terenul, f\u0103ceau lucr\u0103rile mari \u0219i costisitoare iar apoi vindeau sau concesionau p\u0103m\u00e2ntul unor familii, sau unor asocia\u021bii de mineri. Ace\u0219tia munceau cu mic cu mare \u0219i-\u0219i c\u0103utau \u0219ansa de \u00eembog\u0103\u021bire. Copii erau pu\u0219i \u0219i ei la treab\u0103. Se spune c\u0103 \u00eencepeau munca \u00een min\u0103 pe la opt ani. Greul \u00eel duceau totu\u0219i b\u0103rba\u021bii care s\u0103pau \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului. Copii, uneori \u0219i femeile c\u0103rau minereul la \u0219teampuri. Colegii no\u0219tri de excursie o c\u0103utau pe Fefeleaga lui Ag\u00e2rbiceanu. Ghidul nostru ne spune c\u0103 au existat o mul\u021bime de Fefelege la Ro\u0219ia Montan\u0103. Dup\u0103 venirea comunismului s-a declan\u0219at pr\u0103p\u0103dul asupra micilor \u00eentreprinz\u0103tori c\u0103ut\u0103tori de aur. Cei noroco\u0219i au devenit mineri, cei ghinioni\u0219ti au murit prin \u00eenchisori.\u00a0\u00cen anii 1970 s-a renun\u021bat la exploatarea aurului \u00een subteran, nu mai d\u0103dea rezultate. De-atunci \u00eencepe \u0219i prelucrarea minereului prin cianurare. \u00cen anii ce au urmat s-a retezat v\u00e2rful masivului Cetate, s-a distrus cetatea roman\u0103 ce se g\u0103sea acolo \u0219i s-a s\u0103pat o groap\u0103 ur\u00e2t\u0103 ce poate fi &#8222;admirat\u0103&#8221; oric\u00e2nd. Minereul era dus \u00een Baia de Arie\u0219 pentru o prim\u0103 decantare iar apoi la Baia Mare, pentru cianurarea final\u0103 \u0219i ob\u021binerea lingourilor. Dup\u0103 1989 nimic din ce-a fost f\u0103cut \u00een perioada anterioar\u0103 n-a mai avut vreo valoare. \u00cen anul 2006 mina a fost \u00eenchis\u0103. Acum a ap\u0103rut Gold Corporation iar spiritele s-au \u00eencins din nou sub vraja &#8222;ochiului dracului&#8221;. Aici, la \u00eencruci\u0219area unor vechi galerii, am aflat toate aceste lucruri. Ghidul nostru era tob\u0103 de carte. A scos din buzunarul hainei lui de miner o t\u0103bli\u021b\u0103 cerat\u0103, exact ca cele de pe vremea romanilor \u0219i ne-a l\u0103sat s\u0103 o pip\u0103im, s\u0103 vedem &#8222;tableta&#8221; folosit\u0103 de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri. Ne-a ar\u0103tat \u0219i un mic opai\u021b folosit pentru iluminare \u00een vremurile de demult. Tot aici au avut loc dezbateri aprinse pro \u0219i contra continu\u0103rii mineritului \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103. \u00cen fotografia de mai sus vede\u021bi \u0219i raportul de for\u021be. Pe de-o parte era minerul calificat, ce zicea c\u0103 n-ar fi chiar a\u0219a o mare prostie s\u0103 se continue extragerea aurului, cu condi\u021bia s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een mod responsabil, ca \u00een Suedia \u0219i Norvegia, cu respect pentru mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i cu un program paralel care s\u0103 dezvolte progresiv industria turismului \u00een zon\u0103. \u00cen acest fel ro\u0219ienii ar avea parte de o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t cea pe care o tr\u0103iesc \u00een\u00a0zilele astea. \u00cen tab\u0103ra advers\u0103\u00a0eram noi, vizitatorii, care puteam aduce doar argumente \u00eenv\u0103\u021bate din ziare \u0219i de la televizor. Nu veniser\u0103m cu lec\u021biile \u00eenv\u0103\u021bate. Dup\u0103 ie\u0219irea la suprafa\u021b\u0103 am luat la r\u00e2nd obiectele r\u00e2nduite \u00een curte ca \u00eentr-un mic muzeu. Am \u00eenceput cu pietrele funerare \u0219i micile altare romane \u0219i am terminat cu \u0219teampurile de lemn \u0219i fier. Ghidul nostru ne conduce apoi \u00eentr-una din cl\u0103dirile administrative unde ne prezint\u0103 o altfel de comoar\u0103. O colec\u021bie de fotografii realizate de Bazil Roman\u00a0\u00een perioada interbelic\u0103,\u00a0ce documenteaz\u0103 via\u021ba aurarilor . Drept s\u0103 spun m-au l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103. Am plecat din Ro\u0219ia Montan\u0103, convins\u0103 c\u0103 aveam dreptate c\u00e2nd am ales tab\u0103ra ce se \u00eempotrive\u0219te exploat\u0103rii agresive propus\u0103 de Gold Corporation. Ar fi mare p\u0103cat s\u0103 se distrug\u0103, definitiv \u0219i irevocabil, at\u00e2ta istorie. Mai sunt multe de pove\u0219ti de spus despre locuri, oameni, fapte. Ar fi p\u0103cat s\u0103 piar\u0103 \u0219i s\u0103 le c\u0103ut\u0103m doar \u00een muzee sau \u00een c\u0103r\u021bile de istorie. Apusenii sunt mult prea frumo\u0219i ca s\u0103 fie ra\u0219i de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. 00"}