<?xml version="1.0"?>
<oembed><version>1.0</version><provider_name>Uli&#x21B;arnica</provider_name><provider_url>https://www.ulitarnica.ro/wp</provider_url><author_name>AncaHM</author_name><author_url>https://www.ulitarnica.ro/wp/author/ancahm/</author_url><title>Wroc&#x142;aw - &#x1F1F5;&#x1F1F1; Polonia - Uli&#x21B;arnica</title><type>rich</type><width>600</width><height>338</height><html>&lt;blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="vP4Rpp9qQ3"&gt;&lt;a href="https://www.ulitarnica.ro/wp/wroclaw/"&gt;Wroc&#x142;aw&lt;/a&gt;&lt;/blockquote&gt;&lt;iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://www.ulitarnica.ro/wp/wroclaw/embed/#?secret=vP4Rpp9qQ3" width="600" height="338" title="&#x201E;Wroc&#x142;aw&#x201D; &#x2013; Uli&#x21B;arnica" data-secret="vP4Rpp9qQ3" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;script&gt;
/*! This file is auto-generated */
!function(d,l){"use strict";l.querySelector&amp;&amp;d.addEventListener&amp;&amp;"undefined"!=typeof URL&amp;&amp;(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&amp;&amp;!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i&lt;o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i&lt;a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&amp;&amp;(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3&lt;(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r&lt;200&amp;&amp;(r=200),s.height=r):"link"===t.message&amp;&amp;(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&amp;&amp;n.host===r.host&amp;&amp;l.activeElement===s&amp;&amp;(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r&lt;s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document);
//# sourceURL=https://www.ulitarnica.ro/wp/wp-includes/js/wp-embed.min.js
&lt;/script&gt;
</html><description>Partea &#xEE;nt&#xE2;i &#x2013; Preg&#x103;tirea Wroc&#x142;aw este unul dintre ora&#x219;ele pentru care istoria trebuie cunoscut&#x103; pu&#x21B;in &#xEE;nainte, fiindc&#x103; simpla etichet&#x103; &#x201E;ora&#x219; polonez&#x201D; ascunde aproape tot ce este interesant. A apar&#x21B;inut succesiv lumii Piast, Coroanei Boemiei, Habsburgilor, Prusiei &#x219;i Germaniei, iar abia dup&#x103; 1945 a devenit parte a Poloniei contemporane. A&#x219;ezarea s-a dezvoltat pe insulele &#x219;i malurile Oderului, iar nucleul cel mai vechi se afla pe Ostr&#xF3;w Tumski. &#xCE;n secolul al X-lea exista aici o cetate, iar &#xEE;n jurul anului 1000 a fost &#xEE;nfiin&#x21B;at&#x103; episcopia de Wroc&#x142;aw. Ora&#x219;ul a f&#x103;cut parte din statul primilor Piast, iar mai t&#xE2;rziu a devenit capitala unuia dintre ducatele sileziene. Fragmentarea Poloniei medievale a permis &#xEE;ns&#x103; Sileziei s&#x103; urmeze treptat un drum politic diferit. &#xCE;n secolul al XIV-lea, Wroc&#x142;aw a intrat sub Coroana Boemiei. &#xCE;mpreun&#x103; cu aceasta a ajuns, &#xEE;n 1526, sub st&#x103;p&#xE2;nirea Habsburgilor. &#xCE;n tot acest timp ora&#x219;ul a prosperat datorit&#x103; comer&#x21B;ului. Pozi&#x21B;ia pe Oder &#x219;i pe rutele dintre Europa Central&#x103;, Polonia &#x219;i Baltica l-a transformat &#xEE;ntr-un important centru comercial. Pia&#x21B;a enorm&#x103;, Prim&#x103;ria &#x219;i casele negustorilor provin din aceast&#x103; lume urban&#x103; bogat&#x103;. Pia&#x21B;a a fost trasat&#x103; &#xEE;n secolul al XIII-lea &#x219;i a r&#x103;mas centrul comercial, administrativ &#x219;i social al ora&#x219;ului. &#xCE;n 1741, Frederic al II-lea al Prusiei a cucerit cea mai mare parte a Sileziei de la Habsburgi, iar Wroc&#x142;aw &#x2013; Breslau &#xEE;n german&#x103; &#x2013; a devenit prusac. Dup&#x103; unificarea Germaniei din 1871, Breslau a f&#x103;cut parte din Imperiul German &#x219;i s-a dezvoltat &#xEE;ntr-un mare centru industrial &#x219;i universitar. La &#xEE;nceputul secolului XX era unul dintre cele mai mari ora&#x219;e ale Germaniei. A&#x219;adar, c&#xE2;nd a &#xEE;nceput al Doilea R&#x103;zboi Mondial, Wroc&#x142;aw nu era un ora&#x219; polonez ocupat de germani. Era Breslau, un ora&#x219; german, cu o popula&#x21B;ie cov&#xE2;r&#x219;itor german&#x103;. Distinc&#x21B;ia aceasta este esen&#x21B;ial&#x103; pentru ceea ce s-a &#xEE;nt&#xE2;mplat dup&#x103; 1945. &#xCE;n august 1944, Hitler a declarat Breslau Festung &#x2013; fort&#x103;rea&#x21B;&#x103; care trebuia ap&#x103;rat&#x103; p&#xE2;n&#x103; la cap&#x103;t. &#xCE;n ianuarie 1945, c&#xE2;nd Armata Ro&#x219;ie se apropia, popula&#x21B;ia civil&#x103; a fost evacuat&#x103; &#xEE;n grab&#x103;, &#xEE;n condi&#x21B;ii cumplite de iarn&#x103;. Zeci de mii de oameni au pornit pe jos din ora&#x219;. Asediul propriu-zis a &#xEE;nceput &#xEE;n februarie 1945 &#x219;i a durat aproape trei luni. Breslau a fost bombardat &#x219;i devastat de luptele de strad&#x103;, iar autorit&#x103;&#x21B;ile germane au distrus ele &#xEE;nsele cl&#x103;diri pentru necesit&#x103;&#x21B;i defensive, inclusiv pentru amenajarea unui aerodrom improvizat. Ora&#x219;ul s-a predat Armatei Ro&#x219;ii abia &#xEE;n 6 mai 1945, dup&#x103; c&#x103;derea Berlinului &#x219;i cu numai dou&#x103; zile &#xEE;nainte de capitularea Germaniei. Distrugerile au fost uria&#x219;e, dar nu uniforme. Unele cartiere au fost aproape rase, &#xEE;n timp ce altele au supravie&#x21B;uit mult mai bine. Dup&#x103; r&#x103;zboi, frontiera Poloniei a fost mutat&#x103; spre vest, iar Silezia Inferioar&#x103; a intrat &#xEE;n Polonia. Breslau a devenit oficial Wroc&#x142;aw. A urmat una dintre cele mai radicale transform&#x103;ri demografice din istoria ora&#x219;ului. Popula&#x21B;ia german&#x103; a fost &#xEE;n cea mai mare parte expulzat&#x103;, iar ora&#x219;ul a fost populat cu polonezi veni&#x21B;i din diferite regiuni. Mul&#x21B;i proveneau chiar ei din teritorii pierdute de Polonia &#xEE;n est &#x219;i anexate de Uniunea Sovietic&#x103;, inclusiv din Lw&#xF3;w, actualul Lviv. A&#x219;adar, dup&#x103; 1945, &#xEE;n Wroc&#x142;aw au ajuns oameni care &#xEE;&#x219;i pierduser&#x103; propriile case &#xEE;n est &#x219;i s-au instalat &#xEE;ntr-un ora&#x219; din care al&#x21B;i oameni tocmai fuseser&#x103; obliga&#x21B;i s&#x103; plece. Asta explic&#x103; identitatea neobi&#x219;nuit&#x103; a Wroc&#x142;awului postbelic: noua popula&#x21B;ie trebuia s&#x103;-&#x219;i &#xEE;nsu&#x219;easc&#x103; un ora&#x219; care nu fusese al ei &#x219;i s&#x103; reconstruiasc&#x103; o leg&#x103;tur&#x103; cu trecutul s&#x103;u polonez medieval. Centrul istoric a fost restaurat dup&#x103; r&#x103;zboi, iar ast&#x103;zi este greu de intuit amploarea distrugerilor din 1945. Rynek este una dintre cele mai mari pie&#x21B;e medievale din Europa &#x219;i a fost trasat&#x103; &#xEE;n secolul al XIII-lea. &#xCE;n mijlocul ei nu exist&#x103; un spa&#x21B;iu gol, ci un adev&#x103;rat bloc de cl&#x103;diri, dominat de Vechea Prim&#x103;rie &#x2013; Stary Ratusz. Prim&#x103;ria a fost construit&#x103; &#x219;i extins&#x103; &#xEE;n mai multe etape, &#xEE;ntre secolele XIII &#x219;i XVI, ceea ce explic&#x103; aspectul s&#x103;u foarte complex. Este una dintre marile realiz&#x103;ri ale arhitecturii gotice civile din Europa Central&#x103;. Pe fa&#x21B;ad&#x103; se afl&#x103; un ceas astronomic din secolul al XVI-lea. &#xCE;n subsol se g&#x103;se&#x219;te Piwnica &#x15A;widnicka &#x2013; Pivni&#x21B;a &#x15A;widnica &#x2013;, atestat&#x103; din Evul Mediu &#x219;i considerat&#x103; una dintre cele mai vechi pivni&#x21B;e-restaurante din Europa. Numele provine de la berea adus&#x103; din &#x15A;widnica. De&#x219;i numele &#xEE;nseamn&#x103; &#x201E;Insula Catedralei&#x201D;, Ostr&#xF3;w Tumski nu mai este propriu-zis o insul&#x103;. Unul dintre bra&#x21B;ele Oderului care o &#xEE;nconjurau a fost astupat la &#xEE;nceputul secolului al XIX-lea. Este partea cea mai veche a Wroc&#x142;awului. Aici s-au aflat cetatea &#x219;i re&#x219;edin&#x21B;a ducilor Piast, iar zona a devenit ulterior centrul episcopal. Dominant&#x103; este Catedrala Sf. Ioan Botez&#x103;torul, ale c&#x103;rei origini au ajuns p&#xE2;n&#x103; &#xEE;n jurul anului 1000. Actuala cl&#x103;dire este &#xEE;n principal gotic&#x103;, dar a trecut prin numeroase reconstruc&#x21B;ii. Ostr&#xF3;w Tumski p&#x103;streaz&#x103; &#x219;i una dintre tradi&#x21B;iile simpatice ale ora&#x219;ului: seara, felinarele cu gaz sunt aprinse manual de un latarnik, un lampagiu &#xEE;mbr&#x103;cat &#xEE;n pelerin&#x103; &#x219;i joben. Tradi&#x21B;ia func&#x21B;ioneaz&#x103; &#x219;i ast&#x103;zi. Piticii &#x2013; krasnale &#x2013; par o inven&#x21B;ie turistic&#x103;, dar originea lor este mult mai interesant&#x103;. &#xCE;n anii 1980, &#xEE;n timpul regimului comunist, la Wroc&#x142;aw a ap&#x103;rut mi&#x219;carea Alternativa Portocalie (Pomara&#x144;czowa Alternatywa). Autorit&#x103;&#x21B;ile acopereau cu vopsea lozincile anticomuniste scrise pe ziduri. Activi&#x219;tii au &#xEE;nceput s&#x103; deseneze pitici peste petele de vopsea. Era o form&#x103; inteligent&#x103; de protest: un pitic era absurd &#x219;i aparent inofensiv, dar dac&#x103; mili&#x21B;ia &#xEE;l &#x219;tergea sau aresta pe cineva pentru c&#x103; desenase unul, absurditatea regimului devenea &#x219;i mai evident&#x103;. Mi&#x219;carea a organizat apoi ac&#x21B;iuni stradale satirice &#xEE;n care participan&#x21B;ii purtau c&#x103;ciuli de pitici &#x219;i ridiculizau autorit&#x103;&#x21B;ile. &#xCE;n 1987, c&#xE2;teva mii de oameni au participat la una dintre aceste ac&#x21B;iuni. Primul monument dedicat piticului Alternativei Portocalii a ap&#x103;rut &#xEE;n 2001, iar &#xEE;n anii urm&#x103;tori au &#xEE;nceput s&#x103; fie instalate micile figurine din bronz. Ast&#x103;zi sunt sute &#x219;i fiecare are propriul aspect, nume sau meserie. Au devenit unul dintre simbolurile Wroc&#x142;awului, dar &#xEE;n spatele jocului turistic a r&#x103;mas povestea unei forme foarte originale de rezisten&#x21B;&#x103; anticomunist&#x103;. Partea a doua &#x2013; La ce ar trebui s&#x103; casc gura De &#xEE;ncercat &#x2013; hart&#x103; tip&#x103;rit&#x103; &#x201E;Krasnale w centrum Wroc&#x142;awia &#x2013; cu 60 de pitici din centrul vechi &#x219;i ab&#x21B;ibilduri ca s&#x103;-i marchez pe cei g&#x103;si&#x21B;i. Se vinde la Centrul de Informare Turistic&#x103; din Rynek 12 &#x219;i la Krasnal Info, Sukiennice 12. Partea a treia &#x2013; Ce a ie&#x219;it statistic&#x103;: pitici g&#x103;si&#x21B;i / ore de somn pierdute. &#x1F604; 00</description></oembed>
