1.0Ulițarnicahttps://www.ulitarnica.ro/wpAncaHMhttps://www.ulitarnica.ro/wp/author/ancahm/rich600338<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="xqDnsL88ma"><a href="https://www.ulitarnica.ro/wp/unde-merg-la-emen-si-hotnita/">Unde merg? La Emen și Hotnița</a></blockquote><iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://www.ulitarnica.ro/wp/unde-merg-la-emen-si-hotnita/embed/#?secret=xqDnsL88ma" width="600" height="338" title="„Unde merg? La Emen și Hotnița” – Ulițarnica" data-secret="xqDnsL88ma" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"></iframe><script> /*! This file is auto-generated */ !function(d,l){"use strict";l.querySelector&&d.addEventListener&&"undefined"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):"link"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document); //# sourceURL=https://www.ulitarnica.ro/wp/wp-includes/js/wp-embed.min.js </script> https://i0.wp.com/www.ulitarnica.ro/wp/wp-content/uploads/2023/07/2023-07-30-0039-coperta.jpg?fit=600%2C341&ssl=1600341În acest weekend am făcut-o lată, m-am înscris în două excursii organizate de Unde merg, și sâmbătă și duminică. Mai aveam puțin și dormeam în parcul Izvor, lângă punctul de întâlnire, dacă tot m-am întors sâmbătă în București după ora 11 noaptea și urma să pornesc iar la drum a doua zi pe la 6 dimineața.  Sâmbătă fusesem în Bucegi, la cabana Mălăiești, la răcoare și aer curat de munte. Duminică am luat-o în direcția opusă, spre Bulgaria. În program erau trecute două obiective, necunoscute mie, aflate amândouă lângă Veliko-Tîrnovo, canionul de la Emen și cascada de la Hotnița. Teoretic, ambele obiective sunt situate în câmpia danubiană a Bulgariei, ce e soră bună cu câmpia danubiană a Valahiei, doar că e ceva mai înaltă și mai vălurită decât a noastră. Nu te-ai aștepta să găsești canioane și cascade aici. Și totuși, pe întinsul acela ondulat poți da, când te aștepți mai puțin, în fermecătoare „gropi” ce parcă sunt meșterite pentru vechii zei htonici ai tracilor. Eu una, ori de câte ori ajung prin canioanele acestea bulgărești sau pe la cascadele lor mă aștept să văd răsărind din ape nimfe grațioase sau să-l întâlnesc pe Dionisos tolănit sub o stâncă, lenevind și încercând să-și revenină din beție la umbra unei peșteri. Canionul Emen Prima oară am vizitat canionul de la Emen. Am stat acolo aproximativ trei ceasuri, timp în care: Am vizitat o perșteră, deranjând din somn o colonie de lilieci. Nu am intrat prea adânc în ea, am înțetes că ar avea vreo 3km lungime, am rămas doar în poartă Am urmat un traseu de-a lungul canionului, pornind din vale și urcând apoi până sus pe creastă. Am coborât la cascada Momin Skok, un locșor perfect pentru o leneveală în canicula verii Canionul de la Emen a fost dăltuit de râu pe nume Negovanka și nu e foarte lung, nu cred c-am mers mai mult de 1 km pe orizontală. Mai greu a fost cu urcatul și coborâtul celor 120m, cât au pereții de stâncă ce-l flanchează. Cascada Kaya Bunar din Hotnița Al doilea punct de pe ordinea de zi, Cascada Kaya Bunar din Hotnița. Altă viață, aici am găsit mult mai multă apă. Locșorul e fermecător, un adevărat spa al nimfelor pădurii. Responsabil cu pitorescul peisajului este un râușor pe nume Bohot ce-a săpat în stâncă un canion mititel. N-a prea avut chef de lucru, se vede asta din pricina lacurilor de smarald pe care le-a presărat pe traseu pe când făcea pauze lungi și dese. La data vizitei noastre nu am putut străbate tot traseul amenajat de-a lungul canionului, în marea lui majoritate o potecă artificială construită din lemn. Scările abrupte aveau trepte lipsă iar unele podețe păreau cam șubrede. Dar ceea ce am apucat să vedem mi s-a părut minunat. A fost foarte frumoasă excursia prin Bulgaria. De n-ar fi fost caniculă … era perfectă. M-am ales și cu o febră musculară în urma aventurilor din acest sfârșit de săptămână, ceea ce e un semn foarte bun. Mai am totuși ceva mușchi. 00