1.0Ulițarnicahttps://www.ulitarnica.ro/wpAncaHMhttps://www.ulitarnica.ro/wp/author/ancahm/rich600338<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="XjdNRVQ60p"><a href="https://www.ulitarnica.ro/wp/halfeti/">Halfeti</a></blockquote><iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://www.ulitarnica.ro/wp/halfeti/embed/#?secret=XjdNRVQ60p" width="600" height="338" title="„Halfeti” – Ulițarnica" data-secret="XjdNRVQ60p" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"></iframe><script> /*! This file is auto-generated */ !function(d,l){"use strict";l.querySelector&&d.addEventListener&&"undefined"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):"link"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document); //# sourceURL=https://www.ulitarnica.ro/wp/wp-includes/js/wp-embed.min.js </script> https://www.ulitarnica.ro/wp/wp-content/uploads/2022/04/2022-04-20-0828-coperta.jpg600397Următoarea zi, a patra petrecută în Turcia de sud-est, urma să fie ocupată cu drumul de la Adîyaman la Gaziantep și, la insistențele unor voci feminine, de un popas serios în bazarul de acolo. Din fericire Ibrahim, îndemnat pesemne de vremea bună de afară, ne-a propus o opțională. O oprire la Halfeti, o plimbare cu barca pe Eufrat și un prânz la marginea lacului cu pește proaspăt în meniu. 99% din grup a fost de acord cu propunerea, așa că ne-am dus. Halfeti este un mic district agricol așezat pe malul de est al Eufratului unde oamenii se ocupă în special cu creșterea arborilor de fistic și cu pescuitul. Pe vremuri în acest district existau o mulțime de sate presărate de-a lungul Eufratului dar în zilele noastre majoritatea zac pe fundul lacului de acumulare construit la Birecik. Turcii tot construiesc baraje și folosesc apa pentru irigații secătuind fluviul și creând probleme tărilor din aval, Siriei și Irakului. Puținele sate rămase la suprafață în Halfeti par a se fi reorientat către turism. Autocarul ne-a lăsat în noul Halfeti (plin de pensiuni și hoteluri aici) de unde am luat barca pentru o plimbare pe apele Eufratului strânse într-un lac de acumulare. Destinația finală era Eski Halfeti (vechiul Halfeti) unde urma să admirăm minaretul unei moschei ivindu-se din ape. Pe drum am mai văzut o grotă unde se ascundeau oamenii în vremuri de răstriște și ruinele unei cetăți. Ruinele cetății Rumkale sunt impresionante. Zice-se că a fost construită prima oară pe vremea asirienilor. Mai apoi a fost o fortăreață importantă a armenilor și a bizantinilor, până să fie cucerită de mameluci. După care o fi fost abandonată. Prânzul l-am avut la un restaurant construit pe un ponton chiar deasupra lacului. A fost foarte plăcut de lenevit acolo. După care ne-am îmbarcat în autocar și-am plecat în Gaziantep. 00