<?xml version="1.0"?>
<oembed><version>1.0</version><provider_name>Uli&#x21B;arnica</provider_name><provider_url>https://www.ulitarnica.ro/wp</provider_url><author_name>AncaHM</author_name><author_url>https://www.ulitarnica.ro/wp/author/ancahm/</author_url><title>The Lives of the Artists - Giorgio Vasari - Istorie povestit&#x103; - Uli&#x21B;arnica</title><type>rich</type><width>600</width><height>338</height><html>&lt;blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="ZVgNTHMT70"&gt;&lt;a href="https://www.ulitarnica.ro/wp/firenze-ghizi-si-invatatori/"&gt;The Lives of the Artists &#x2013; Giorgio Vasari&lt;/a&gt;&lt;/blockquote&gt;&lt;iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://www.ulitarnica.ro/wp/firenze-ghizi-si-invatatori/embed/#?secret=ZVgNTHMT70" width="600" height="338" title="&#x201E;The Lives of the Artists &#x2013; Giorgio Vasari&#x201D; &#x2013; Uli&#x21B;arnica" data-secret="ZVgNTHMT70" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"&gt;&lt;/iframe&gt;&lt;script&gt;
/*! This file is auto-generated */
!function(d,l){"use strict";l.querySelector&amp;&amp;d.addEventListener&amp;&amp;"undefined"!=typeof URL&amp;&amp;(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&amp;&amp;!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i&lt;o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i&lt;a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&amp;&amp;(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3&lt;(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r&lt;200&amp;&amp;(r=200),s.height=r):"link"===t.message&amp;&amp;(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&amp;&amp;n.host===r.host&amp;&amp;l.activeElement===s&amp;&amp;(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r&lt;s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document);
//# sourceURL=https://www.ulitarnica.ro/wp/wp-includes/js/wp-embed.min.js
&lt;/script&gt;
</html><thumbnail_url>https://i0.wp.com/www.ulitarnica.ro/wp/wp-content/uploads/2019/02/4d4ad0d0016200dc6d21bdbc415f923c.jpg?fit=672%2C454&amp;ssl=1</thumbnail_url><thumbnail_width>672</thumbnail_width><thumbnail_height>454</thumbnail_height><description>The Lives of the Artists de Giorgio Vasari Care mi-a pl&#x103;cut de&#xA0;&#xA0;&#x2B50;&#x2B50;&#x2B50;&#x2B50;&#x2605; Am avut ceva dubii (2) &#xEE;nainte de a cump&#x103;ra cartea asta, o edi&#x21B;ie Kindle de pe Amazon, &#xEE;n englez&#x103;. Primul dubiu a fost legat de vechimea c&#x103;r&#x21B;ii. Oare voi pricepe eu ceva dintr-o scriere de acum 500 de ani ? Autorul ei, Giorgio Vasari a fost pictorul de curte al ducelui Cosimo I de Medici, a tr&#x103;it &#xEE;ntre anii 1511 &#x219;i 1574. Dup&#x103; ce-am citit primele pagini mi s-a luat piatra de pe inim&#x103;. Lectura a fost u&#x219;oar&#x103; &#x219;i amuzant&#x103;. Al doilea dubiu a fost legat de limba (englez&#x103;) &#xEE;n care trebuia s&#x103; citesc cartea. La acest capitol &#xEE;nc&#x103; mai am convingerea c&#x103; o traducere rom&#xE2;neasc&#x103; ar fi fost mai interesant&#x103;, dar p&#xE2;n&#x103; una-alta m-am &#xEE;mp&#x103;cat cu ce-aveam. Formatul electronic are &#x219;i el avantajele lui. Edi&#x21B;ia aceasta a c&#x103;r&#x21B;ii nu e una complet&#x103; dar mie uneia mi-a ajuns a&#x219;a cum e. Nu am citit-o din scoar&#x21B;&#x103; &#xEE;n scoar&#x21B;&#x103; ci am ales doar vie&#x21B;ile arti&#x219;tilor care m-au interesat, pe l&#xE2;ng&#x103; introducerile de dinaintea fiec&#x103;rui capitol. Giorgio Vasari &#xEE;&#x219;i &#xEE;mparte colegii de crea&#x21B;ie &#xEE;n trei categorii iar cartea &#xEE;n trei p&#x103;r&#x21B;i. &#xCE;n prima parte poveste&#x219;te vie&#x21B;ile deschiz&#x103;torilor de drum, pictorii duocento-ului &#x219;i trecento-ului italian: Cimabue, Giotto, Simone Martini, Duccio. A doua parte e mult mai consistent&#x103;, acoper&#x103;&#xA0;quatrocento,&#xA0;&#x219;i aici sunt povestite vie&#x21B;ile a dou&#x103;zeci de arti&#x219;ti ( &#xEE;n edi&#x21B;ia asta a c&#x103;r&#x21B;ii ), printre care Luca della Robbia, Ghiberti, Brunelleschi, Donatello, Fra Angelico, Boticelli. Recunosc, aici am mai s&#x103;rit peste c&#xE2;teva vie&#x21B;i ( dar nu prea multe). A treia parte acoper&#x103; &#xEE;nceputul lui cinquecento &#x219;i ajunge cu povestea p&#xE2;n&#x103; &#xEE;n vremea lui. De-aici am ales doar&#xA0;povestea vie&#x21B;ilor &#x201E;mon&#x219;trilor sacri&#x201D; ai Rena&#x219;terii:&#xA0; Leonardo da Vinci, Michelangelo, Raphael, Ti&#x21B;ian, cei care, dup&#x103; Vasari, au fost trimi&#x219;i direct din ceruri pe p&#x103;m&#xE2;nt pentru a dezv&#x103;lui muritorilor de r&#xE2;nd cum arat&#x103; adev&#x103;rata art&#x103;. Lectura a fost foarte interesant&#x103; &#x219;i util&#x103;. Fiec&#x103;rui artist &#xEE;i e dedicat un capitol, nu foarte lung, cu o introducere &#x219;i un fel de epitaf la sf&#xE2;r&#x219;it &#xEE;n care se trag concluzii despre meritele &#x219;i defectele fiec&#x103;ruia.&#xA0;Sunt pomenite operele lor principale dar &#x219;i picanterii, istorioare petrecute &#xEE;n timpul vie&#x21B;ii lor &#x219;i r&#x103;mase &#xEE;n legend&#x103;. Cartea lui Giorgio Vasari m-a f&#x103;cut s&#x103; adaug o gr&#x103;mad&#x103; de biserici pe lista mea cu puncte de vizitat &#xEE;n Floren&#x21B;a. Voi reveni cu pl&#x103;cere la ea ori de c&#xE2;te ori voi c&#x103;l&#x103;tori &#xEE;n Italia. 00</description></oembed>
