1.0Ulițarnicahttps://www.ulitarnica.ro/wpAncaHMhttps://www.ulitarnica.ro/wp/author/ancahm/rich600338<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="0KU0KVM5f5"><a href="https://www.ulitarnica.ro/wp/canalul-elblag/">Canalul Elbląg</a></blockquote><iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://www.ulitarnica.ro/wp/canalul-elblag/embed/#?secret=0KU0KVM5f5" width="600" height="338" title="„Canalul Elbląg” – Ulițarnica" data-secret="0KU0KVM5f5" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"></iframe><script> /*! This file is auto-generated */ !function(d,l){"use strict";l.querySelector&&d.addEventListener&&"undefined"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):"link"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document); //# sourceURL=https://www.ulitarnica.ro/wp/wp-includes/js/wp-embed.min.js </script> Partea întâi – Pregătirea Programul excursiei este destul de vag în privința acestei opriri. Spune doar că vom merge spre Canalul Ostróda–Elbląg, fără să precizeze unde anume ne vom opri, ce parte a canalului vom vedea sau dacă vom ajunge la unul dintre celebrele planuri înclinate. Nu este menționată nicio plimbare cu vaporul, așa că presupun că va fi doar o oprire pentru a vedea canalul și, sper, măcar unul dintre sistemele sale neobișnuite de transport al ambarcațiunilor pe uscat. Indiferent ce vom găsi însă la fața locului, merită să știu dinainte de ce este atât de special acest canal și cum funcționează. La prima vedere, Canalul Elbląg pare doar una dintre numeroasele căi navigabile care leagă lacurile din nordul Poloniei. Numai că aici exista o problemă: între lacurile din interior și zona joasă dinspre Elbląg diferența de nivel este de aproape 100 de metri. Pentru transportul mărfurilor spre portul Elbląg era nevoie de o soluție care să permită vaselor să coboare această diferență de nivel. Canalul a fost proiectat în prima jumătate a secolului al XIX-lea de inginerul prusac Georg Jacob Steenke, la inițiativa autorităților Regatului Prusiei, în timpul domniei lui Frederic Wilhelm al IV-lea. Scopul era în primul rând economic: regiunea lacurilor producea cantități importante de lemn, cereale și alte mărfuri care trebuiau transportate spre Elbląg și, de acolo, mai departe către Marea Baltică. Inițial, Steenke a luat în calcul un sistem de ecluze. Diferența mare de nivel ar fi necesitat însă numeroase ecluze și, mai ales, cantități enorme de apă. În timpul unei călătorii de studiu în Statele Unite, inginerul a văzut sisteme de planuri înclinate folosite pe canale americane și a adaptat ideea la condițiile din Prusia Orientală. Rezultatul este partea care a făcut celebru Canalul Elbląg: cinci planuri înclinate pe care vasele sunt transportate pe uscat. Când ajunge la un plan înclinat, vasul intră pe o platformă metalică asemănătoare unui cărucior, aflată sub apă. Platforma este prinsă de un cablu și începe să se deplaseze pe șine. Vasul iese astfel din apă și traversează pe uscat diferența de nivel până la următoarea porțiune navigabilă, unde căruciorul reintră în apă și vasul poate pluti din nou. Și mai spectaculos este faptul că instalația nu este pusă în mișcare de motoare moderne. Forța necesară este furnizată de apa canalului. Apa pune în mișcare roțile hidraulice sau turbinele instalațiilor, iar acestea acționează tamburii și cablurile care trag platformele pe șine. Cele două cărucioare ale fiecărui plan înclinat sunt legate între ele: în timp ce unul urcă, celălalt coboară. Cele cinci planuri înclinate sunt Buczyniec, Kąty, Oleśnica, Jelenie și Całuny. Primele patru au intrat în exploatare în 1860, iar Całuny a fost adăugat ulterior, înlocuind un sistem de ecluze. Împreună permit depășirea celei mai dificile porțiuni a traseului. Canalul a fost construit pentru transport comercial, nu ca atracție turistică. Numai că dezvoltarea rapidă a căilor ferate i-a redus treptat importanța economică. Ceea ce părea să-l condamne la dispariție l-a transformat în cele din urmă într-un monument tehnic: sistemul de planuri înclinate a supraviețuit și funcționează și astăzi după același principiu fundamental din secolul al XIX-lea. Partea a doua – La ce ar trebui să casc gura Partea a treia – Ce a ieșit 00