În ziua destinată Tabrizului am tras o fugă și într-un sătuc cât se poate de pitoresc aflat la vreo 60 km distanță. Kandovan pe numelelui, pare a fi o bucățică ruptă din Goremele Capadociei. Am regăsit aici aceeași țugui de piatră vulcanică scobiți pe dinăuntru pentru a fi folosiți drept locuințe. Doar oamenii erau nițel diferiți. În zona Tabrizului populația majoritară e de origine azeră, tot turci, dar un soi aparte față de frații otomani. Conform tradiției, primele locuințe au fost săpate pe vremea invaziilor mongole. Oamenii și-au îndrăgit într-atât noile case încât au rămas pe loc până în zilele noastre.
Vizita noastră în Kandovan a fost foarte scurtă. Ne-am dat duhul urcând pe străduțele înguste și foarte abrupte ale satului, spre hazul sătenilor. Am intrat în vreo două căsuțe săpate în piatră ce fuseseră transformate în magazinașe și cam atât. Am găsit aici mai degrabă delicatesuri caucaziene ( churchkhela de exemplu sau șorici din marmeladă ) și nu rahat turcesc. Ocupația de bază a sătenilor este pomicultura și apicultura. Imi pare și acum rău că nu am cumpărat un borcan de miere din Kandovan.
Cam atât … mai multe nu știu a spune.
Fii primul care comentează