Hoya carnosa R. Brown

Hoya carnosa a intrat în viața mea acum mai bine de 30 de ani. Dintr-un firișor cu câteva frunze a ajuns un monstruleț care abia mai încape pe balcon. La început a fost mofturoasă, nu dorea nici să crească nici să înflorească. Dar după ce-am mutat-o într-o zonă cu mai multă lumină a explodat. Așa că acum, de câțiva ani buni încoace, îmi parfumează în fiecare an viața și casa.

În lumea largă au apărut tot felul de variațiuni ale Hoyei carnosa. Unele sunt hibrizi, altele sunt doar strategii de marketing.

De exemplu:
carnosa „Argentea picta” sau „Silver Princess” – frunze cu stropi argintii și ușor variegată pe margini cu alb sau roz.
carnosa „Tricolor” sau „Krimson Queen” – o variantă cu frunze arămii, roz-somon când sunt tinere, verzi cu mijlocul ca fildeșul după ce se maturizează.
carnosa „Exotica” (marmorata) – o variantă cu frunze în două nuanțe de verde, variegată cu galben sau cun un crem roziu.
carnosa „Hummer’s compacta” sau „Hindu rope” (sfoara hindusă) – o liană sinuoasă cu frunze contorsionate lipite parcă unele de altele
carnosa „Krinkle Kurl” (Hummer) – variantă cu frunze foarte verzi care par a fi fost mototolite și apoi întinse la loc.
carnosa „Marginata” – cu frunze măslinii cu margini albe care se colorează în roz în lumină puternică.

De unde provine hoya carnosa

Această specie se găsește mai peste tot în estul Asiei, în pădurile subtropicale umede. Poate fi întâlnită în Queensland, în Indiile de Est, în sudul Chinei (provinciile Fujian, Guangdong și Yunnan și regiunea autonomă Guangxi), Taiwan, Myanmar, Vietnam, Malaezia, insulele japoneze Kyushu și Ryukyu, în Insulele Fiji.

Din fericire pentru noi, cei din zona temperată, a fost aclimatizată de o perioadă atât de lungă că nu mai e pretențioasă deloc la mediul „ostil” în care trăiește. Suportă atât temperaturi mai mari cât și joase de până la 5 grade. Poți uita s-o uzi că nu pățește nimic. Nici la substratul în care o plantăm nu e cazul să fim foarte-foarte atenți. Are nevoie de un pământ mai afânat și bine drenat dar nu e la fel de sensibila ca alte surate de-ale ei.

Ce spun specialiștii despre Hoya carnosa

Passport Hoya species – Robert Dale Kloppenburg

Hoya carnosa este una dintre primele hoya colectate și cultivate pentru evidentele ei calități ornamentele. Este una dintre cele mai disponibile și ușor de procurat specii de hoya. Se găsește în multe case din întreaga Europă și din alte țări. Poate chiar și bunica sau străbunica dumneavoastră au crescut una, n-ar fi de mirare. Are frunzișul luxuriant și lucios, crește repede, înflorește abundent și pe deasupra este și rezistentă. Se va adapta cu ușurință într-o sufragerie neîncălzită sau pe o verandă cu flori. Deoarece acestă plantă crește în preajma noastră de atât de mult timp, este ușor să spunem „ei bine, este prea comună, nu am nevoie de ea”. Totuși, este una dintre cele mai bune. Deoarece rezistă temperaturilor scăzute mult mai ușor decât celelalte hoya, mi se pare că ar trebui trecută obligatoriu pe lista oricări colecționar. Este una dintre puținele specii cu o sevă limpede, nu lăptoasă ca a majorității hoyelor. Florile se formează în ciorchinii globuloși și sunt de un roz pal cu roșu în centrul florii. Înflorește abundent.

Această specie a fost etichetată pentru prima dată drept Asclepias carnosa de câtre Robert Brown care a plasat-o într-un nou gen, numit Hoya. Sunt multe confuzii când e vorba de această plantă. Au existat mereu controverse cu privire la ceea ce poate fi numit cu adevărat o Hoya carnosa. Există o serie de specii diverinte și multe variante ale lor dar, oricum le-ați numi, toate sunt frumoase și merită să fie cultivate.

Această specie va umple cu ușurință și destul de repede un coș suspendat de 6 sau 8 inch. Poate fi lăsată să curgă în jos cale de 6 picioare sau mai mult, într-un hol de la intrarea în casă sau lângă o ușă glisantă. Prin toaletări frecvente sau ciupirea unei noi creșteri, se poate transforma într-o frumoasă plantă compactă, plină și stufoasă. Va avea întotdeauna frunze frumoase. Exemplarele mai mari pot avea 20-30 sau mai multe umbele, putând oferi înfloriri continue de la începutul primăverii până la sfârșitul toamnei. Nu se pune problema lipsei florilor aici. Poate fi considerată o plantă comună dar nu o ocoliți.

Această plantă provine din China și, probabil, din țările din vecinătatea ei. A ajuns în Anglia în 1802, în Grădinile Regale din Kew. Onorabila Mrs. Barrington a avut în posesie o astfel de plantă cam în aceeași perioadă, în grădina ei din Mongewell, în Oxfordshire. În 1809 un exemplar a fost trimis de către Sir Joseph Banks baronului Jacquin, pentru grădinile palatului Schönbunn, unde a înflorit pentru prima oară în 1809.

Cum arată planta mea

În cazul carnosei nu cred c-am să mai revin cu fotografii pentru că, zic eu, pot spune ceea ce am de spus cu cele pe care le-am adunat deja de-a lungul timpului.

Monstrulețul de pe balcon

Florile sunt adunate în globulețe albe și au un miros dulce și greu. Cand planta are multe inflorescențe e nițel greu de suportat.

Despre AncaHM Articolele 727
Sunt Ulițarnica, adică acea parte a sufletului Mihaelei responsabilă cu zburatul pe covoare fermecate prin cât mai multe cotloane ale Pământului. Dacă sunteți curioși să vedeți lumea prin alți ochi, poftiți de frunzăriți !

1 Trackback / Pingback

  1. Hoya - Ulițarnica %

Ceva păreri ... observații ... dojeni ...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.