GERMANIA – Bundesrepublik Deutschland
| În cifre | aproximative |
|---|---|
| Suprafață | 149 % din suprafața României |
| Populație | 410 % din populația României |
| Capitala | Berlin |
| Limbi oficiale | germana |
| PIB pe cap de locuitor | 472 % din cel al românului |
| Deviza | Einigkeit und Recht und Freiheit Unitate și dreptate și libertate |
Pe unde am umblat
Consideraţi, potrivit tradiţiei, o naţiune de roboţi cu capul pătrat, a căror limbă aduce aminte de zgomotul de canalizare, ale căror maşini le bat pe toate celelalte şi a căror echipă de fotbal câştigă aproape toate meciurile, s-ar zice că germanii sunt invulnerabili.
Dar în spatele faţadei descoperi o naţiune incontestabil nesigură de sine: nu ştie unde se găseşte, încotro se îndreaptă, nu ştie nici măcar cum de a ajuns acolo. În căutarea refugiului din faţa incertitudinilor lumeşti, se bizuie pe de o parte pe ordine şi pe sistem, pe stat şi pe Banca Centrală Europeană; pe de alta, se retrage în aprehensiune sufletească, Angst, în psihanaliză şi în cultură sofisticată.
Nimic din această stare de anxietate nu trebuie luat în derâdere; umorul este o categorie distinctă, care trebuie privită cu toată seriozitatea.
Pentru germani, viaţa este alcătuită din două jumătăţi: cea publică şi cea privată. Sfera publică sau oficială, a joburilor, a afacerilor şi a birocraţiei diferă radical de cea privată, a familiei, a prietenilor, a micilor pasiuni şi a vacanţelor. Ceea ce i se potriveşte uneia este total incompatibil celeilalte. În public, decenţa şi lipsa de haz sunt la ordinea zilei. În particular, abundă excentricitatea în costum de trening.
Ca străin, vei întâlni, aproape prin definiţie, mai întâi Germania publică, dincolo de care s-ar putea să nu mai vezi nimic. Ceea ce explică întru câtva reputaţia pe care şi-au făcut-o în străinătate. Şiruri nesfârşite de cârnaţi plutind pe torenţi de bere. Ca să nu mai vorbim despre competenţa în domeniul bancar. Şi despre organizare.
Acum, când consolidarea germană a devenit o realitate, până şi cei care nu sunt xenofobi se tem de viitor. Germanii, la rândul lor, nu se sperie într-atât de străini, cât de orice ţară străină care îşi face o impresie proastă despre ei. Forţa industrială şi financiară a Germaniei poate trezi agitata conştiinţă naţională. Nu cumva devenim aroganţi? Nu cumva ne slăbeşte toleranţa? Nu cumva ne-am înscris pe panta alunecoasă care ar putea să ne întoarcă în zilele rele, de demult? Nu există răspunsuri ferme la toate acestea, dar germanii, nevroticii Europei, le caută cu îndârjire.
Experienţa i-a învăţat însă că nu există niciun viitor în afara comunităţii naţiunilor. Nicio altă ţară nu dezvoltă un sentiment mai acut al importanţei pe care o are buna înţelegere cu celelalte popoare. Toleranţa nu e doar o virtute, ci o datorie.
Stefan Zeidenitz. Ghidul Xenofobului -Germanii. Nemira.
