-
Unde merg? La Emen și Hotnița
În acest weekend am făcut-o lată, m-am înscris în două excursii organizate de Unde merg, și sâmbătă și duminică. Mai aveam puțin și dormeam în parcul Izvor, lângă punctul de întâlnire, dacă tot m-am întors sâmbătă în București după ora 11 noaptea și urma să pornesc iar la drum a doua zi pe la 6 dimineața. Sâmbătă fusesem în Bucegi, la cabana Mălăiești, la răcoare și aer curat de munte. Duminică am luat-o în direcția opusă, spre Bulgaria. În program erau trecute două obiective, necunoscute mie, aflate amândouă lângă Veliko-Tîrnovo, canionul de la Emen și cascada de la Hotnița. Teoretic, ambele obiective sunt situate în câmpia danubiană a Bulgariei, ce…
-
Madara, Oveci, Pădurea de Piatră – Escapade bulgărești de weekend
Am fost cam leneșă în ultimul timp și am tot amânat consemnarea escapadelor bulgărești pe care le-am făcut anul acesta în luna august. Dar acum, pentru că mă ajung din urmă alte experiențe ce trebuiesc musai povestite, am zis c-ar fi momentul să repar greșeala. Măcar două vorbe să zic și despre ele, să rămână o urmă de-a lor în analele Ulițarnicei. Așadar, în luna august, taman în toiul caniculei, am profitat de oferta prezentată de Oxigen Tour pentru a vizita câteva colțișoare de Bulgarie care îmi scăpaseră până acum. Escapadele au fost două la număr. Au avut loc, fiecare dintre ele, în câte o zi de sâmbătă și-au durat…
-
Plovdiv
Anul acesta Sânzienele ne-au prins în Bulgaria. Ne-am aventurat până departe în sud, în munții Rodopi, în locuri nevăzute până acum ( drept urmare ne-am și rătăcit puțin ), pentru a vizita prima capitală culturală europeană și bulgărească a tuturor timpurilor, orașul Plovdiv. Pentru că în ultimul timp am devenit un șofer de duminică am dedicat acestei expediții trei zile mari și late. Conform planurile stabilite de-acasă aveam de parcurs vreo 800 km dus-întors și de vizitat un oraș, o cetate și o mănăstire. Până la Kazanlâk totul a funcționat perfect, străbăteam drumuri cunoscute. De-acolo însă, în loc s-o iau după indicatorul spre Burgas am luat-o după cel de Sofia.…
-
Cap Caliacra
Nici o escapadă pe litoralul bulgăresc fără un scurt popas pe pintenul acela atât de pitoresc ce intră curajos în mare, Cap Caliacra, chiar dacă sunt nevoită să ies din drum și să fac un ocol de vreo 20 de kilometri pentru a-l vedea. Îmi place să salut marea de aici, de la înălțimea falezelor stâncoase, să simt briza plăcută a mării pe piele. Îmi place plimbarea printre ruine de veche cetate traco-bizantino-turco-bulgărească, care mă duce cale de vreun kilometru și ceva până în balconul deschis spre răsărit, de unde doar păsările cerului pot pleca mai departe. Îmi place să salut rândunelele și să mă străduiesc să le înțeleg poveștile…
-
Balcic, micul paradis al României Mari – Lucian Boia
Am să încep prin a mărturisi că titlul acestei povestioare nu e al meu ci e împrumutat de la o carte pe care am citit-o nu de mult și care mi-a plăcut ( ca de altfel mai toate cărțile domnului Lucian Boia pe care le-am citit ). Balcic : micul paradis al României Mari de Lucian Boia A primit din partea mea ⭐⭐⭐⭐★ pentru că e o foarte documentată, lămuritoare și în același timp simpatică retrospectivă a celor 25 de ani cât Balcicul a fost românesc. Am aflat din ea cum de-a pus mâna România pe Cadrilater imediat după cel de-al doilea război balcanic, pe vremea când nutrea ambiția de-a deveni o…
-
Loveci, Devetașca & Krușuna – Cu Oxigen prin Bulgaria
Sâmbăta ce tocmai a trecut am făcut o excursie cu Oxigen prin Bulgaria. De data aceasta am renunțat de bunăvoie și nesilită de nimeni la mașina personală și la independență și m-am înscris într-un tur de-o zi organizat de mai sus pomenita echipă, în regiunea Loveci. Am vrut să experimentez și o altfel de ieșire în lume. Startul excursiei s-a dat la ora șase dimineața iar finish-ul s-a produs în jurul orei zece seara. La început m-am speriat când am văzut ce de lume s-a înscris în excursie ( am plecat din București cu 3 autocare pline ) dar, din fericire, nu ne-am călcat pe picioare pentru că organizatorii au…
-
Tyulenovo
In acest sfârșit de săptămână am descoperit colțișorul de Bulgarie ce poartă numele de Tyulenovo. Am ajuns vineri seara și nu am avut probleme să găsesc hotelul Venera unde aveam o rezervare. Satul are cam 40 de locuitori și două străzi. Una principală, care coincide cu hai să-i zicem drumul județean, ce șerpuiește de-a lungul coastei din Shabla până la Cap Kaliakra și o uliță perpendiculară pe prima ce conduce călătorul spre mare și spre hoteluri. Slabe șanse să dai greș. Problemele au apărut însă la destinație. Hotelurile sunt de fapt precum pensiunile mai mărișoare de pe la noi, afaceri de familie. Familia la care am nimerit eu nu știa…
-
Valea regilor și a trandafirilor
Mergând spre sud către Turcia, după ce treci Munții Balcani și până să ajungi la un alt șir de munți, Sredna Gora, dai de o vale mănoasă unde , dacă ai timp să zăbovești, găsești două lucruri mai speciale: culturi de trandafiri și morminte ale tracilor. Lumea o știe drept Valea Trandafirilor, doar mai nou i s-a dat și numele de Valea Regilor – ce, doar egiptenii să se laude cu mormintele lor? Oficial valea se întinde între orășelele Kazanlâc și Karlovo, practic e mult mai lungă. Am vizitat-o în două rânduri, dar prima oară a fost cam pe fugă , acum doi ani. Să vă povestesc câte ceva despre…
-
Christos Vozkrese! Voistina Vozkrese!
Prima amintire. Pickup-ul din copilărie și discurile de vinil ce umpleau întreaga casă cu muzica minunată cântată de corurile bulgărești – vecerniile lui Rachmaninov, bucăți din liturghia lui Ceaikovski. A doua amintire. Un cadou neașteptat, într-o biserică din Varna, la o cununie unde-am nimerit din întâmplare. Un cor bărbătesc, doar cîteva voci, cânta deosebit de frumos. Anul acesta de Paște am plecat în căutarea unui astfel de cor, care să ne cânte slujba într-o limbă slavă, aproape ca pe vremea strămoșilor noștri. Și cum îmi intrase în cap că oriunde m-aș duce prin Bulgaria, la oricare biserică aș nimeri, voi găsi ceva special, n-am stat să analizez prea bine situația…
-
Shipka, Goraltepe – Din vârf în vârf prin munții Balcani
Balcanii Centrali își întâmpină oaspeții nu doar cu crestele lor înzăpezite ci și cu câte un monument impunător construit cât mai sus cu putință, adaos omenesc la măreția naturii. Cel puțin asta e concluzia ce-am tras-o eu din excursia făcută zilele trecute prin Bulgaria. Pe drumul ce l-am străbătut, prin pasul Shipka spre Valea Trandafirilor, apoi de la Kazanlâk până la Karlovo și înapoi peste munți prin pasul Troyan, am văzut trei monumente ridicate din vârf în vârf de munte – un obelisc, o farfurie zburătoare și un arc de triumf. Poate sunt singurele din toată Bulgaria , poate există și altele, rămâne să descopăr cu altă ocazie. Primul pe…
-
Nessebar
Pe Malul Mării Negre, nu departe de Burgas, se află cel mai pitoresc orășel al Bulgariei. Așezat pe o peninsulă pietroasă și nu prea mare, legată de continent printr-un istm îngust, cât să permită un drum cu doua benzi de circulație si două trotuare, orășelul poartă în spinare 9000 de ani de istorie. Stau una peste alta așezările tracilor, grecilor, romanilor, bizantinilor, bulgarilor, turcilor. Insula este mult mai animată seara, când spre ea se revarsă mulțimea de turiști cazată în marile hoteluri din Sunny Beach. Vin să caute suveniruri, să admire străduțele pitorești, să ia masa la unul din multele restaurante deschise aici. Oferta este pentru toate gusturile. Aparent, istoria…
-
Veliko Târnovo – În vizită la Asănești
Cine mai sunt și Asăneștii ăștia? Bulgarii știu foarte bine, se mândresc cu ei. Frații Petru, Asan și Ioniță Caloian (cel Frumos) au întemeiat și condus între 1187 și 1280 al doilea Țarat Bulgar. Ar trebui să știm și noi, românii, pentru că după cum spun cronicile vechi, cei trei frați erau vlahi de la sud de Dunăre, frați de-ai noștri. Pe vreamea când învățam eu istorie la școală nu se pomenea de ei, nu știu cum e în zilele noastre. Capitala statului întemeiat de ei era în orașul Veliko Tarnovo din zilele noastre. Este situat în nordul Bulgariei, cam la 200 km distanță de București, printre meandrele râului Yantra.…
-
Balcic – Cuibul Liniștit de pe Coasta de Argint
A fost odată ca niciodată , nu cu foarte mult timp în urmă totuși, a fost o vreme când o mică țară din estul Europei, o țară care abia se năștea, România, avea o regină pe numele Maria. O regină născută în îndepărtatul Albion, peste țări și mări față de locurile care aveau să-i devină casă. O regină a cărei bunici erau țarul Alexandru al Rusiei din partea mamei și regina Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii din partea tatălui. Maria noastră era o ființă plină de temperament, greu de ținut în colivia convențiilor pe care trebuiau să le respecte prințesele din acea vreme. A fost regină-soldat, care încuraja…
-
Etar
La 8 km sud de Gabrovo, la 53 km de Veliko Tarnovo și la 230 km de București, pe o vale împădurită, se găsește micul dar neasemuitul sat Etar. Este un muzeu al satului, in aer liber, primul de acest fel deschis in Bulgaria. Satul are o singură uliță principală ce trece de o parte si de alta a unui mic pârâu. Casele ce o străjuiesc sunt foarte frumoase, cu etajul ieșit un pic în afară, după cum am văzut că era obiceiul in Bulgaria. La parterul lor sunt deschise mici magazine în care se găsesc de vânzare obiecte de artizanat și bunătați culinare. Mai mult, în atelierele din preajmă,…
