În ultima zi petrecută in India am fost într-o excursie opțională de o jumătate de zi în Velha Goa și în Nova Goa, două orașe nu prea mari, fosta și actuala capitală a statului Goa. Scopul nostru era să mai vedem vreo două monumente UNESCO și să facem nițel shopping cu ultimii bănuți indieni din portofel pentru că în noaptea ce urma ne luam zborul spre casă. Am început cu monumentele, nu prea multe, aflate toate în Goa cea veche. Puțină istorie Goa a fost colonie portugheză timp de vreo 450 de ani, din 1510 când a fost cucerită de Afonso de Albuquerque și până în 1961 când armata indiană i-a…

Am ajuns în Mumbai, fostul Bombay, într-o dimineață după un zbor de un ceas din Jaipur. Eu una am rămas cu impresia că orașul acesta a fost inclus în itinerariul nostru doar pentru că era un soi de escală obligatorie înainte de a vizita peșterile de la Ajanta și Ellora. Dar dacă tot am ajuns până aici i-a fost rezervat și lui o zi de vizite. Ne-am apropiat de oraș trecând marea pe Bandra–Worli Sea Link (cunoscut oficial sub numele de Rajiv Gandhi Sea Link) un pod lung de 5,6 km lungime și lat de 8 benzi de circulație, care leagă Bandra din suburbiile de vest ale Mumbaiului cu Worli…

Orășelul Amer (sau Amber) se află la vreo 10km nord de Jaipur și stă culcușit între dealuri abrupte dar nu prea înalte ce par a-l proteja din toate părțile. Am ajuns în preajma lui trecând prin defilee înguste dar i-am ghicit doar prezența pentru că ne-am oprit la intrare, pe malul unui lac în care se oglindea un impresionant castel ce părea desprins din povești.  Nici dealurile din jur nu m-au lăsat îndiferentă, pe coamele lor șerpuiau ziduri asemănătoare celui chinezesc iar deasupra castelului se zărea un fort impunător. Nu încăpea nici un dubiu, ajunsesem în bârlogul maharajahilor kachhwaha ce stăpâneau în Jaipur,  în locul în care se retrăgeau în…

[ez-toc] Iată-ne ajunși în Jaipur, capitala Rajahstanului și cel mai mare oraș al acestui stat indian. În seara precedentă nu apucasem să văd mai nimic, doar un mare templu alb închinat lui Shiva și un altul cocoțat sus pe un deal, și astea doar din goana autocarului. Abia a doua zi dimineața am intrat în Jaipur-ul cel roz, culoarea ospitalității în India, pictat astfel de un maharaja în 1876, în cinstea vizitei prințului de Wales, viitorul rege Eduard al 7-lea al Marii Britanii. Obiceiul de-a vopsi casele astfel a rămas până în zilele noastre și a devenit o caracteristică aparte a orașului. Deși se spune c-ar fi fost construit după…

[ez-toc] A durat cam o oră de drum plictisitor cu autocarul pentru a ajunge din Agra la Fatehpur Sikri. Destinația zilei se afla mult mai departe, în Jaipur dar am făcut un scurt popas aici, într-un soi de oraș fantomă trecut în patrimoniul UNESCO, pentru a vizita cea mai mare extravaganță a împăratului Akbar. În momentul în care tatăl său, Humayun, își rupea gâtul căzând pe scările bibliotecii sau al observatorului astronomic, fiul și moștenitorul său, Abu’l-Fath Jalal-ud-din Muhammad (1542-1605) avea doar 13 ani. La început n-a condus după capul lui ci de sub regența unui general de-al tatălui său care l-a ajutat să extindă și să consolideze stăpânirea mogulă…

Dintre toate locurile în care am ajuns până acum Agra seamănă cel mai bine cu ceea ce-mi imaginam eu c-ar fi decorul poveștilor din O mie și una de nopți. Cetăți inexpugnabile din gresie roșie demne de o armată de elefanți. Palate din marmură albă împodobite cu malahituri, lapis lazuli, jaduri, ametiste și cine mai știe ce pietre prețioase și semiprețioase. Pavilioane ce se deschid spre grădini parfumate, tapetate cu covoare migălos împletite și perne moi învelite în brocarturi, ce îndemnau la leneveală, la ascultat povești sau la țesut intrigi de palat. Se pare că împărații moguli au fost cei care s-au priceput cel mai bine să întrupeze în realitate…

[ez-toc] Am să mărturisesc de la bun început că Varanasi mi s-a părut cel mai greu digerabil loc pe care l-am vizitat în India. Poate ar fi trebui să văd orașul dis-de-dimineața, la răsăritul soarelui când se spune că este deosebit de frumos privit de pe malul Gangelui. La acea oră din zi, cea mai curată probabil, mii de oameni obișnuiesc să coboare pe malul lui Ganga Mata, râul mamă al Indiei, pe ghat-urile (scările) amenajate timp de sute de ani la porunca unor regi sau maharajahi, pentru a-și face abluțiunile în apa sfântă. Dacă e adevărat sau nu n-aș putea să spun, eu l-am văzut doar la apus, în…