-
Roma – prin basilici papale jurnal roman - capitolul 2
Bătrâne de sute de ani, imense, opulente, impresionante, basilicile papale majore ale Romei merită cu prisosință o vizită chiar dacă sunt împrăștiate prin tot orașul. Sunt patru de toate: Sfântul Ioan din Lateran, Sfântul Petru din Vatican, Sfântul Pavel din afara zidurilor și Sfânta Maria Mare. Deși doar una dintre ele se află pe teritoriul actualului Stato Pontificio, adică al statului Vatican, toate patru sunt de fapt sub directa lui jurisdicție. Cele trei aflate pe teritoriul italian funcționează ca un soi de ambasade ale Vaticanului în Roma. Istoria celor patru basilici papale e oarecum asemănătoare. Au fost ctitorite pe vremea împăratului Constantin și au fost inaugurate de episcopii Romei, imediat după…
-
Vatican jurnal roman - capitolul 1
Oricare călător ce-ajunge la Roma, doar dacă nu se încăpățânează cu tot dinadinsul, se poate lăuda cu ușurință c-a vizitat două țări diferite dintr-o singură lovitură, Italia și Vaticanul. Singura scuză rezonabilă care ar explica motivul pentru care n-a trecut granița ar fi că nu mai avea loc să pună piciorul în jumătatea de kilometru pătrat ocupată de țărișoara papilor, din pricina puhoiului de lume ce se adună de obicei aici. Din fericire, eu n-am avut nici una din cele două probleme, ba dimpotrivă, m-am încăpățânat să fac față cozilor interminabile și îngrămădelii îngrozitoare care-mi strică de obicei cheful de vizite. Și uite-așa se face că anul acesta am reușit…
-
Roma jurnal roman - cuvânt înainte
Am ajuns la Roma la început de octombrie obosită gata și cu capul plin de impresii iraniene incomplet digerate. N-ar fi trebuit să se întâmple așa. Conform planului inițial, meticulos întocmit prin ianuarie, excursiile trebuiau să fie judicios împrăștite de-a lungul întregului an, cu suficient timp pentru odihnă, pentru consemnare în jurnalele Ulițarnicei și pentru documentarea următoarei escapade. Socoteala de-acasă însă … Adevărul e că anul acesta am fost nițel cam lacomă și-am trecut pe listă cinci excursii. Trei dintre ele au fost făcute pe cont propriu, poate de-aceea au și ieșit exact așa cum le-am plănuit. Celelalte două însă, mai lungi și mai complicate, le-am arvunit la agenții de…
-
Șirnea
De când am fost la Peștera și-am descoperit ce gospodărie frumoasă are Ghicuță, cel pomenit în Legenda Branului, am zis în sinea mea că n-are să treacă an fără să-i fac o vizită, lui sau fraților săi. Nu m-am ținut de cuvânt, m-am lăsat ademenită de alte zări. Mi-am reparat greșeala abia în acest noiembrie deosebit de însorit și călduros. În weekend-ul ce-a trecut am fost în Șirnea Brașovului, pentru a vedea cum s-a descurcat fratele Șirnică. Gazdă am găsit la Casa Mărioara, o agro-pensiune dotată cu tot ce-i trebuie, găini, oițe și cinci văcuțe. Am stat în pod, într-o cămăruță cu vedere la stele. N-am avut baie în cameră…
-
Shiraz – grădini și morminte jurnal iranian - capitolul 16
Shiraz-ului i s-a dus vestea că ar fi orașul poeților, al trandafirilor și-al privighetorilor și că de la aceste trei ingrediente speciale i s-ar trage aerul boem. Poate de aceea e și atât de relaxat. Poate că prin aceste locuri s-a născut legenda persană care zice cam așa: Privighetoarea – care în acele timpuri de început era mută – se îndrăgosti de trandafir – care pe-atunci era de culoare azurie – datorită frumuseții sale fără seamăn. Cu sfială, se apropie de el, însă fiind lipsită de glas, nu izbuti să-i întoarcă binețea cu care trandafirul o întâmpină. Înfuriat până peste poate, acesta nu mai vru să-i vorbească deloc din acea…
-
Shiraz – prin moschei jurnal iranian - capitolul 15
Orașul Shiraz a fost punctul terminus al excursiei noastre prin Iran. Am stat aici o singură zi, mult prea puțin pentru a descoperi în tihnă ce-avea de spus acest loc cu nume de poveste. Am ajuns în oraș spre seară, venind dinspre Persepolis. Pe măsură ce ne apropiam am văzut cu încântare cum deșertul galben pe care-l vedeam de câteva zile pe geamul autocarului s-a preschimbat încetul cu încetul în verdele crud al livezilor și al lanurilor de orez, porumb, … Din grupul nostru, sunt ferm convinsă de asta, Afi s-a bucurat cel mai tare de sosirea noastră în Shiraz, ajunsese în sfârșit acasă după o săptămână de stat prin…
-
Pasargadae, Naqsh-e Rostam & Persepolis jurnal iranian - capitolul 14
Ziua petrecută pe drumul dintre Yazd și Shiraz a fost lungă, călduroasă și obositoare. Am avut de străbătut în jur de 450 km ceea ce s-ar traduce în aproximativ 6 ore de condus autocarul. În plus, am avut de trecut trei încercări, ca-n poveste, fiecare dintre ele trimițându-ne înapoi în timp tocmai în perioada ahemenidă a primului imperiu persan, mai exact în prima jumătate a mileniului întâi î.e.n. Mai întâi a trebuit să călărim o ghionoaie pentru a ne prezenta la mormântul unor Roș’ împărați și apoi am avut de furcă cu un văl fermecat ce-ascundea splendorile unui palat. Deschid o paranteză acum. Am citit de curând o carte (…
