Ierusalim - în afara porților

Ierusalim – în afara porților

Bătrânul Ierusalim. Muntele Moriah, muntele Măslinilor, muntele Sionului. Valea lui Iosafat sau a Chedronului, valea Hinomului sau a Gheenei. Muntele Căpățânii, Golgota. Peste 4000 de ani de piatră clădită peste altă piatră. Alb, crem, pământiu cât vezi cu ochii. Ziduri, clădiri, morminte.

2013-05-27 16 Ierusalim - Muntele Maslinilor - Drumul Floriilor - Din Betania spre Ierusalim

Așa îmi voi aminti Ierusalimul. Așternându-se în fața ochilor mei alb, curat, frumos în lumina unei dimineți de mai. Eram pe Muntele Măslinilor și străbăteam drumul Floriilor. Urma să parcurgem drumul lui Iisus – sau cel mai corect spus drumul pe care tradiția l-a stabilit a fi drumul lui Iisus ( sunt un fel de Toma Necredinciosul ). Șiruri, șiruri alte grupuri de pelerini-turiști coborau alături de noi. Toate culorile, toate neamurile, toate limbile pământului erau adunate aici. Urma să poposim în grădina Ghetsimani, aflată puțin mai jos, iar apoi să urcăm în Ierusalim și să pășim pe Drumul Crucii. După cum spunea ghidul nostru, urma să sărbătorim și Floriile și Paștele în aceeași zi. O întreagă săptămână comprimată într-o zi. Lumea modernă trăiește la o viteză mărită.

2013-05-27 18 Ierusalim - Muntele Maslinilor - Drumul Floriilor - Din Betania spre Ierusalim

Ne-am luat totuși o clipă de răgaz, pentru a admira orașul, la umbra unui copac generos , lângă bisericuța în formă de lacrimă numită Dominus Flevit (Domnul a Plâns). Lângă noi, un cimitir evreiesc cobora și el spre valea Chedronului – valea Judecății de Apoi. Pe morminte, pietre așezate drept omagiu de cei ce au vizitat pe cei plecați dintre noi. Am înțeles că mulți doresc să fie înmormântați pe-aproape, evreii aici iar musulmanii de cealaltă parte a văii, pentru a fi primii înviați și judecați. Noi, ceilalți vom avea și atunci mult drum de străbătut.

Ierusalim. Cupole vesel aurite, gri mohorâte. Creștine, musulmane. Turle întinzând spre cer semiluni, cruci. Zidul lui Soliman Magnificul. 

2013-05-27 21 Ierusalim - Valea Chedronului

Cupola Stâncii în spatele zidurilor orașului.

Prima rotunjime ce-ți fură privirea este cupola aurită a Domului de pe Stâncă. Construită pe platforma de pe Muntele Templului, a ajuns să fie un simbol al Ierusalimului. Cupola acoperă o stâncă, sfântă și pentru evrei și pentru musulmani. Tradiția spune că pe această piatră a trebuit Avraam să-l jertfească pe Isaac. Aici a construit Solomon celebrul lui Templu, aici proteja Sfânta Sfintelor Chivotul Legii.

Mult după ce romanii au făcut una cu pământul templul iudeilor și i-au împrăștiat în toate colțurile lumii, tot de pe această stâncă s-a ridicat Profetul Mohamed la cer călăuzit de Arhanghelul Gabriel, unde-a primit revelația Coranului de la Dumnezeu și i-a întâlnit pe Profeții dinaintea lui. Pe Avraam, pe Moise, pe Iisus. În cinstea acestei întâmplări, musulmanii au construit pe Muntele Templului  moscheea Al-Aqsa, a treia ca importanță în islam după Mecca și Medina.

2013-05-27 32 Ierusalim - moscheea Al-Aqsa

Moscheea Al-Aqsa

Creștinii își au sanctuarul cel mai important puțin mai departe, sub cupolele gri ce se zăresc în drepta domului aurit. Acolo e Muntele Căpățânii sau stânca Golgotei, locul crucificării, al morții și al miracolului învierii lui Iisus. Acolo este Biserica Sfântului Mormânt.

2013-05-27 29 Ierusalim - Cupola Stancii

O mulțime de turle ale moscheilor, ale bisericilor, ale fostelor moschei devenite biserici, ale fostelor biserici devenite moschei se înață pretutindeni deasupa vechiului oraș. In depărtare, în orașul nou se zăresc turnurile lumii moderne: hoteluri, birouri, locuințe. Orașul se extinde cu o viteză uimitoare. Copii lui Avraam  se iau la întrecere. Bătălia dintre urmașii lui Isaac, evreii și urmașii lui Ismael, arabii, se duce și cu alt fel de arme. Se spune că israelienii au construit înadins prin jurul Ierusalimului și au așezat aici noi coloniști, tocmai pentru a împiedica cartierele arabe să se extindă.

Ierusalim. Opt porți. Șapte pentru-acum, una pentru cei aleși la Judecată. Poarta Leilor sau a Oilor sau a Sfântului Ștefan. Poarta Damascului sau a Coloanei sau a lui Avraham. Poarta Noua. Poarta Irod sau a Florilor. Poarta Gunoaielor. Poarta Sion sau a lui David. Poarta Jaffa . Poarta de Aur cea zidită.

2013-05-27 36 Ierusalim
Orașul vechi este înconjurat de ziduri masive, trainice ridicate pe vremea lui Soliman Magnificul, aproximativ pe urmele unui zid mai vechi al cruciaților. Doar muntele Sionului a rămas în afara cetății și tradiția spune că sultanul s-a mâniat într-atât că a poruncit tăierea capetele arhitecților. Mormintele nefericiților slujbași se văd și astăzi lângă poarta Jaffa.

De pe Muntele Măslinilor se vede foarte bine Poarta de Aur. E zidită de pe vremea turcilor, de pe la 1500, și așteaptă sosirea lui Mesiah pentru a se deschide din nou pentru a lăsa să treacă pe cei drepți, pe cei aleși la judecata de pe urmă. Pe aici a intrat Iisus în Ierusalim în săptămâna patimilor, pentru a-și înfrunta destinul și a-și îndeplini misiunea. Pe vremea cruciaților poarta se deschidea de două ori pe an, de Ziua Crucii și în duminica Floriilor.

2013-05-27 26 Ierusalim - Poarta de Aur

Poarta de Aur

Noi am intrat în cetate pe poarta Oilor (pe vremea templului iudaic, aici se găsea o piață de oi destinate jertfei la Templu) sau a Leilor ( Soliman a poruncit așezarea pe poartă a patru basoreliefuri reprezentând lei) sau a Sfântului Ștefan ( pe aici l-au târât necredincioșii afară din cetate pe primul mucenic creștin pentru a-l lapida). În Ierusalim mai toate lucrurile au mai multe nume, după cum poruncesc tradițiile celor trei credițe.

2013-05-27 60 Ierusalim - Poarta Sfantul Stefan

Poarta Oilor

Am urmat apoi Drumul Crucii, am rătăcit prin Muristan și am vizitat Sfântul Mormânt. Dar toate astea am să le povestesc în altă parte. Spre seară am ieșit din cetate prin poarta Jaffa, unde ghidul nostru evreu ne-a atras atenția mângâind o bucată de metal fixată pe un perete al porții și ne-a povestit semnificația gestului său. Tija de metal se numește mezuzah iar în interiorul ei e pus un pergament pe care e scrisă rugăciunea Șema, Crezul evreesc. Conform poruncilor, fiecare ușă evreiască trebuie să poarte o mezuzah pentru a le aduce aminte în permanență celor de intră sau ies pe ea, de Dumnezeu. Un credincios adevărat trebuie să poarte tot timpul cu el gândul către Dumnezeu. Așa a apărut și obiceiul de a purta un pergament legat de mână și unul purtat pe frunte.

IMG_1108-Copy-1024x682-2

Mezuzah de pe poarta Jaffa

Creștinii ar trebui să-l poarte pe Dumnezeu în inimă, nu-i așa? O mai fi practicând cineva rugăciunea inimii?

E prea lungă povestirea asta și văd deja plictiseala din ochii cititorului. Am să continui cu impresiile făcute în cetate, în altă istorisire.