cuvânt înainte

Am găsit un al doilea nume ce s-ar potrivi blogului meu: „Povestiri la gura sobei”. Asta pentru că majoritatea poveștilor le-am scris la ceva timp după ce m-am întors acasă, când amintirile s-au cernut îndeajuns, s-au uitat lucrurile neplăcute și a rămas doar esențialul.

Am început să scriu, pentru că am constatat că , odată cu trecerea anilor, trăirile și experiențele primelor călătorii s-au estompat în mintea mea și în curând le voi uita în întregime. Cele încă vii în amintire le-am pomenit aici. Poate așa, peste ani si ani, când nu voi mai putea călători, sau când dorul de orizonturile îndepărtate se va stinge, voi putea retrăi câteva din bucuriile de demult și voi putea spune oftând , parc-a fost ieri.

Am să adun aici vorbe ale altor călători, și astfel, cu ajutorul unor scriitori mai talentați decât mine, să îmi pot explica mie insămi motivul pentru care îmi părăsesc an de an confortul casei pentru a-l  înlocui cu agitația unei călătorii în necunoscut.

„O călătorie nu are nevoie de motive. Și dovedește, în scurt timp, că-și este sieși suficientă. Crezi că vei face o călătorie, însă curând pricepi ca ea, călătoria, e cea care te face – sau desface.”
Nicolas BOUVIER – Rostul lumii

„… iar câștigul este real, pentru că avem dreptul la aceste ieșiri și, după ce am trecut aceste hotare, nu vom mai fi niciodata pedanții mizerabili care eram.”
Emerson

„Călătoria nu se sfârșește niciodată. Doar călătorii se sfârșesc. Și chiar și ei se pot prelungi în memorie, în amintire, în poveste. Atunci când călătorul s-a așezat pe nisipul plajei și a spus: „Nu mai e nimic de văzut”, știa că nu era așa. Sfârșitul unei călătorii este doar începutul alteia. Trebuie să vezi ce nu a fost văzut, să vezi în timpul primăverii ceea ce ai văzut vara, să vezi în timpul zilei ce ai văzut noaptea, cu soare acolo unde, atunci când ai fost, cădea ploaia, să vezi lanul verde cosit, fructul pârguit, piatra care s-a mutat din loc, umbra care aici nu era. Trebuie să te întorci la pașii care au fost făcuți, pentru a-i repeta și pentru a trasa drumuri noi de-a lungul lor. Trebuie să reincepi călătoria. Intotdeauna. ”

„Fericirea are multe chipuri. Călătoria este, probabil, unul dintre ele.”
Jose Saramago – Călătorie prin Portugalia

Leave a Reply

.